luni, 29 decembrie 2008

Inapoi acasa

Nu mai merg cu trenul decat la cuseta. Am decis dupa ce 8 ore a trebuit sa ascult vocea Oanei din Lugoj, prietena cu Razvan si Bogdan, proaspat despartiti de iubitele lor care erau niste femei ingrozitoare, nu ca Oana - asa de draguta si friendly si alaturi de ei ca o adevarata prietena. 8 ore in care femeia asta a vorbit in continuu, poate va intereseaza ca tatal ei lucreaza in cadrul armatei si ea nu are de fapt o problema cu tiganii, decat cu aia rai, si Cristina, iubita lui Razvan era una din aia care zicea cu "mortii matii" si mai bine ca s-au despartit, nu ca Oana ar fi vre'o psiholoaga dar oricum asa ceva nu se admite si cum e cu jocul asta de carti in care se numara 16 carti si ai 2% sanse sa gresesti, mancati'as eu am crezut ca EU vorbesc mult!
Deci: NO TRAIN! Decat cu muzica la maxim in casti. Am citit mai bine de 10 ore cartea primita de la Andra de Craciun si m-am lasat dusa in lumea lui Nikos Kazantzakis, intr-un satuc grec sub stapanirea unui aga suspect..Timisoara a fost minunata mai ales datorita sora'mi pe care o iubesc maxim..Daca ar fi mai aproape cred ca as merge sa ma vad cu picea macar un weekend pe luna..
Acasa ma astepta bradul meu si ai mei cu multe bunatati, am mancat zilele astea de parca vine sfarsitul lumii..Maine plec spre Poiana, facutul si desfacutul de bagaje a devenit asa un obicei frumos..
Nu as mai fi vrut sa scriu aci pana la anul..Azi mi-a scris Yannis, my brother from Greece, fratele barman de la Esperides cu care de trei ani incoace petrec vara de vara. Sa vina vara deci caci asa nu imi place sa imi curga mucii si sa stranut!
La multi ani tuturor si va pup.

joi, 25 decembrie 2008

Aproape PERFECTIUNE!


Azi dimineata m'am trezit exact asa cum mi'am dorit in fiecare an de Craciun. Strigand ZAPADA! Caci da, a nins in Timisoara!
Sarmalele au fiert pana la 1 azi noapte si acum sunt din nou in cuptoriu, placinta cu mere ne'a umplut casa de miresme, salata boeuf a iesit super, azi vom da la saraci tocanita de pui, special facuta pentru a fi data de pomana (sunt oare batranei saraci pe aici..)..Am dormit bine bine si am visat bine bine bine, hihihi, daca as filma tot ce visez ce m'as mai rade dupa..
Ce lipseste sa fie perfectiune? Mama si tata..Cafeaua facuta de tati, tuica fiarta, masa din sufrageria noastra, bradutul meu frumos. Dar o am pe Sabon si o sa facem noi doua un festin!
Craciun Fericit Simona, Cornel, Ina, Delice, Zaza, Miruna, Alice, Anda, Andreea mica, Miki, Robert, Dani, Alex, Lumi, Dan, Adrian..si oricine mi'e in lista sau nu.
Sa aveti sarbatori frumoase si va pup cu drag.

Ina balerina fata! Pe ger si ghetush printesele nu ies din castel! Offff..

marți, 23 decembrie 2008

Buna dimineata la Mos Ajun

Bună dimineaţa la Moş Ajun
Ne daţi ori nu ne daţi?
Ne daţi ori nu ne daţi?
Ne daţi, ne daţi?






Uite cum mi'a adus aminte Oana de vremea aceea in care Craciunul era magic..Tataie ne facea sanie din lemn ales special, cu talpicile ridicate de varfuri, incingea in foc bucati de tabla si potcovea sania. Incapeam toti 5 in ea, ce de lupte se dadeau ca sa apuce sa urce macar unul din noi singur si sa isi dea drumul din drum pana in matca, di'la'val'de casa lui Ghitzanu'. In dimineata de 24, devreme de tot, inainte sa cante cocosii, plecam la capu' satului..tin minte parca era ieri, abia deschidea bunica poarta de zapada..zapada era cat noi si noi eram micuti si aveam toiege de lemn facute de tataie, cu modele desenate cu fum. Aveam fiecare sacuiului lui in care puneam colindetii primiti, niste colacei fierbinti pe care femeile nu stiu cand ii copsesera de erau calzi la prima ora..O hoarda de pici pornea la colindat din capul satului si aia mai curajosi ajungeau pana in fundu' satului, mai la deal de cooperativa..noi care eram de la oras ne opream mai la deal de muica, cam pe acolo pe unde se terminau neamurile apropiata (caci daca am fi vrut sa trecem pe la toate neamurile, ajungeam acas´ pe inserat - moasa Gelica statea in fundu' satului si nasa, tumna'n Scroafa, la Lupsa).


De sarbatori tot satul mirosea a fum. Cred ca momentul care anunta inceputul Craciunului era taierea porcului. Nu am inteles niciodata cum putea bunica sa gateasca impecabil fara sa guste nimic! Bunica tinea toate posturile, stia pesemne si ea niste magie (si mai stie si azi) de facea asa niste sarmale si carnati fara sa puna prea multa sare sau prea putine ''miroase''..Porcul de Craciun era de obicei mai mare decat noi 5 nepotii la un loc. Saracul porc, habar nu avea ce soarta il asteapta, noua ne era mila de el. Mila pana la prima bucata de soric proaspat parlit, jupuita direct de pe shele..La Roshia Craciunul din copilaria mea era o poveste. De Craciun mancam pecie, mushchete, trandafir, matze..Si toata lumea vorbea olteneste..La nasa la Lupsa se bea vin rece din butie, la bunica beam tuica fiarta pana femeile curatau porcul si imparteau carnea in asa fel incat partile cele mai bune sa ajunga intr'o canta plina cu untura si sa avem pecie si trandafir pana de Pasti. Dar nu va spusai ce e aia pecie! Pecia este bucatica de carne aflata langa slanina, indiferent de bucata ' poate sa fie ceafa, orice. Orice nu e slanina, grasime, e picie. Mushchetele pe de alta parte este numai pecia de calitate superioara - adica muschiuletzul de purcel. Trandafirul e un carnat bun de tot, cum eu numai in zona olteniei am mancat...matzele sunt desigur intestinele de porc, spalate, curatate bine si intoarse pe dos, in care se indeasa maruntaie tocate musai cu barda si apoi se fierb intr'o zeama in care mai poti sa arunci la final, dupa ce ai scos matzele niscavai colindeti sa se inmoaie si sa prinza gust..


si mai e ceva! Sangeretele. Asta e o ciudatenie de carnat destul de bun. Dar nimic nu are acelasi gust ca atunci cand mananci acolo, din tigaia aia, pe plita aia. In bucataria care mi se parea atunci asa de inalta si in care acum dau cu capul de tavan..Craciunul nu era doar despre mancare. De Craciun cred ca mergeam si la biserica dimineata cu bunica. Tataie canta si noi eram asa de mici incat in campul vizual aveam doar mainile lui impreunate in fatza, mainile cu care tataie ne facuse scaunele mici, ca niste bancutze..Mainile care facusera sobele din casa, fiecare usa, fiecare toc de geam, fiecare carliontz de lemn sarit din rindea cu care noi de jucam vara intreaga..fiecare masa..sania noastra. Tot ce trebuia sa fie facut de un barbat, de un bunic ne facuse noua tataie. Si in plus ne invatase sa ne rugam inainte de masa, sa bem o gura de tuica pentru a avea pofta de mancare, sa dormim otzara la amiaza, sa nu injuram, sa nu zicem ''afurisit, al-din-balta'' - sinonime cu uciga'l toaca..
(La mine in sat femeile se duc la tamaiat. Urca dealul pana sus in cimitir, iarna sau vara..De asta mi'am adus aminte citind AICI sau AICI insa l'as trimite pe scriitor la muica sa ii povesteasca ce isi mai aduce aminte caci mai sunt multe vraji de notat..sau de auzit si pastrat.)

Craciunul meu a fost magic cu adevarat acolo, fara Mos Craciun imbracat in haine rosii, fara brad si luminitze..Cred ca magia era in oameni, in ceea ce se intampla de pe 24 din Ajun pana pe 1 ianuarie. De la mersul in colindat pana la sorcovit si mers cu Steaua la poarta la neamuri. Si cea mai frumoasa amintire de sarbatori (care imi vine acum in minte) ramane VICLEIUL. O mica scena cu cortina si 2-3 personaje, o poveste din Biblie, o femeie care facuse ceva rau si un barbat care cerea un ban cu o voce pitigaiata ''pune banul ca-i tai capul''. Nea Petrisor venea cu Vicleiul si noi eram fascinati de povestea aia si de papuselele ciudate cu pantalonei bufanti, puneam monede de 5 lei (o palarie de bani!) doar ca povestea sa continuie si omul ala sa nu ii tai muierii capul..


Ah, si mi am mai adus aminte ceva. Steaua cu care se mergea la urat, se facea in casa. Era o stea care avea in mijoc un loc unde se punea o lumanare, un loc unde se punea o mica icoana si lumanarea aia lumina icoana si steaua se punea cumva pe un batz si se putea invarti..nu era din hartie creponata, tin minte ca stralucea. probabil era hartie de la ciocolata..stransa intr un an de zile..Azi cred ca nu mai merg piticii la colindat. O sa sun dimineata pe bunica sa intreb daca mai face cineva in sat colindeti sau dau toti eugenii si alte bazaconii..Macar un mar si o nuca sa mai dea cineva. Asa m'as duce la colindat cu sacuiul ala de lana pus pe dupa cap..in cizmele rosii de cauciuc, cumparate de mami, cu sosetele de lana impletite de bunica si cu soru'mea si Paulica, Corina si Carmen. Ce'as mai avea macar maine dimineata 6 ani, sa ne duca bunica la poarta sa plecam in colindat..sa venim acasa si sa numaram colindetii si apoi bunica sa ii imparta pe toti egal si sa ne faca popoaie cu miere, coapte direct pe plita..





Buna dimineata la Mos Ajun.

Si multumesc lui Sorin Antonescu pe al carui blog am gasit exact atmosfera despre care va povestii mai sus.
(photo Sorin Antonescu)

Rebranding

In timp ce comentam un post la colegul Adrian, am fost nevoita sa semnez si mi-am dat seama ca eu nu mai sunt nici Just a girl, nici Papermuna ..Baiatul asta m-a pupat de ˝la revedere˝ si mi-a marturisit ca i-am fost ca o mama. In mintea mea numa´ gand de mama nu fusese, dar in fine..Asa ca in timp ca cugetam cum sa semnez m-a lovit.
M. de la Mihaela, caci slava Domnului cine ma citeste stie deja cum ma cheama si ce poama sunt, nu´i asa? * bling bling din gene ;;)

mihaela?! M...pentru unii muma, pentru altii ciuma..

(Am o casuta mica, asa si-asa
Şi fumul se ridică , aşa şi-aşa
Îmi lustruiesc pantofii, aşa şi-aşa
Şi bat la uşa casei, aşa şi-aşa.)

Mikidos. Asa cum a zis Maria odata si cum numai unii stiu sa zica si sa sune corect. Ah! Se pune si Mikidoasa ca asa de funny suna cand cineva cere ceva si vrea sa il faca pe Mikidos feminin, hihihi.

Temesvar de decembrie

Am ajuns ieri dupa 8 ore intr-un tren. Primele ore in tren a fost cald si bine, as fi putut sa imi iau laptopache cu mine si sa vaz filme, dar am preferat sa citesc si sa dorm. Dupa doua ore de visare se porni fratilor un aer conditionat temperat rece..ce sa zic, o porcarie mersul cu trenul. Mi'am pus fesul in cap si am mai tras din muci inca niste ore. Am mai citit, am mai dormit, apoi s'a golit trenul si m'am intins pe doua scaune. Deci am dormit din nou. In frig, cu geaca pe mine. Gram de zapada nu era pe sosea, asa as fi putut sa vin cu Bubu atata drum, insa cred ca as fi fost distrusa cu spatucul..Am ajuns cu bine, fiind aici prima oara am moaca aia de turista si mi se pare ca toti se uita ciudat la mine. Am facut niste plimbari ieri insa in afara de marele lor Mall, mare lucru nu am vazut in bezna. Azi insa mi'am pus aparatul in geanta si cu RATT ul lor am purces la drum. M'am simtit ca in Budapesta sau Viena sa fiu sincera. Oricum nu am auzit oameni vorbind, timisorenii is asa discreti si au graiul moale. Aici nimeni nu pare ca se grabeste, ceea ce pentru olteanca hiperactiva, traita numa intre ''Miticii'' din Bucuresti este asa..slow motion frate. Calmul asta la orice pe mine ma termina. Centru este frumos, am dat nas in nas cu Narcisa Suciu care avea cantare, ne'am pupacit apoi am baut vin fiert cu surora mea si am mancat cozanacel kurtos. As vrea un barulet, o cafenea, ceva..Dar astia is maritati si peste toate pitica de sor'mea lucra asa ca nu stiu ce'oi face in orasul asta mare si frumos. Desi as avea masina cu care sa umblu mi se pare foarte tare sa merg cu ''saishpe'' pana in centru si apoi pe jos o vreme. Si tramvaiele lor is foarte misto, rotunjoare asa si MOV, hihi. Am facut si poze si am hranit porumbeii, nu stiu foarte clar unde stau dar e ceva cu Soarele..si maine o sa am inca o zi intreaga de umblat de nebuna:)
In rest totul e neschimbat. Sunt la fel de irascibila si nemultumita de tot ce e in jurul meu, ma simt o povara pentru toti - mai putin biata sora mea care este asa de draguta si ma stie de vre'o 29 de ani..nimic nu o mai mira. Si incerc sa stau departe de toate o vreme. Adica aici. Sunt o turista, singura, trista. Fix cum mi se potriveste, nu?

Sa aveti sarbatori frumoase si poate putina zapada, cat de un sanius. Poze curand.

sâmbătă, 20 decembrie 2008

Amestecate toate ca si gandurile mele

Vinerea finala


Dna Cracescu a parasit corabia adventuriera dupa o saptamana heroica presarata cu imbratisari si "Mikidos nu pleca!", mese si cafele si dansat si nebunie. Las in urma o gasca de oameni cu care am fost ca ciobul si oala din zicala, dar nu pierd nimic pentru ca ma consolez cu gandul ca "ce ti-e scris in frunte ti-e pus". Cadourile de la Mos au fost minunate, plec dupa doua luni carand dupa mine cateva kilograme in plus (pentru care multumim Ionelei!) si un bagaj de prieteni dragi pe care intentionez sa ii pastrez cu riscul de a avea SI MAI MULTI PRIETENI (la naiba!). Daca am regrete, ei bine am..Nu am fost in niciun team building..Micul Mac..off..ce relatie se crease intre noi..si oamenii. Dar! Toate problemele au solutii, se poate merge un weekend la munte in gasca, Mac se gaseste si nu cred ca e o mare inginerie sa imi iau si sa pun bazele unei noi relatii. Dar oamenii..Ei, asta e viata. Partea minunata e ca am mai invatat ceva:) Si ca eu vreau sa fiu eu inca o vreme..


Schimbarile pe care le urasc
Nu mai plec maine dimineata la Timisoara pentru ca am reusit (cum oare?!) sa ma imbolnavesc in ultimul hal. Sa fie oare de la spatele gol cu care dansam prin cluburi? Sa fie de la fitza de a merge cu masina in tricou crezand ca e vara daca mie imi e cald? Sa fie menopauza care vine in viteza asa cum ma ameninta unii?!

Ana si experimentul

Azi dimineatza am facut un experiment. Am vrut sa vad cum este sa muncesti pe bune. Nu ca nu as mai fi muncit altadata..Am vrut sa vad daca mai sunt buna de ceva. Am mers intr-un loc plin de pici, am avut coarne de ren si am vrut sa aflu daca sunt capabila sa fac orice compromis pentru a trai intr-o lume in care nu sunt destul de buna pentru a fi angajata cuiva (pe termen lung). Mi-a placut mie un spot, ala in care la sfarsit voice overul te trezea la realitate si iti spunea: e un job, nu o caZnicie (ca si cand de casnicie nu poti sa mai scapi).
De la 10 la 3 am alergat, cantat, dansat cu pici si pice. Mi-a placut dar concluziile sunt triste.
Nu imi plac picii anilor astia. Nu imi plac parintii colcalari care m-au tras de coarne, nu imi place idee de corporatie, de turma, nu imi place falsul Mos (desi cadourile erau consistente si micile vietati erau fascinate de petrecere si atmosfera in sine). Nu imi place sa nu fiu eu. Si NU, nu as putea sa fac ORICE pentru bani..chiar daca sunt ai mei, chiar daca fac pentru mine..Asa ca ma mai duc la scoala. Caut niste ceva de invatat caci simt nevoia de perfectioanare. Si vreau sa mai invat ceva care implica masinile si viteza.
Am iubit-o pe mica Ana care mi-a stat in brate si m-a facut sa inteleg multe in cateva minute.
Ana are 3 ani. E frumoasa, are ochii albastrii si parul ei miroase a musetel. Primul lucru pe care mi l-a spus a fost ca "parinti mei sunt despartiti". Cand te apuci de divortat nu te gandesti ca aia mica nu intelege nimic, ca e prea mica si o sa fie ok..Pitica asta suferea. I-am spus sa vada partea buna - va primi cadouri din mai multe locuri, va merge in mai multe vacante, si cu mami si noua familie si cu tati si noua familie. Apoi a inceput nebunia. In spatele costumului eram tot eu numai ca am uitat ca minunile astea mici nu ma vad, ca ele vad personajul si atat. O papusa ma intreba unde stau. Fix cand sa deschid gura si sa ii zic de Berceni city imi dau seama ca e un test si o intreb repede: dar tu unde stai? Ce crezi? Berceni! Hahaha! Eu stateam la Polul Nord. Am fost la o gradinita de reni, apoi la o scoala si in ultimii ani m-am pregatit la Facultatea de reni cu specializari diverse. Cum ce specializari?! In trasul saniei desigur! Si da, uneori mai fac jucarii, dar rar. Ana ma mangaia si imi punea intrebarile cu calm, fara sa incerce sa afle ceva care ar fi distrus magia. Eu eram blocata toata si ma gandeam: frate, sunt un ren magic! Bine ca nu mi-am pus cercei si nu m-am dat cu rimel!

"Dar tu ce fel de ren esti de fapt, ca eu stiu ca renii merg pe patru picioare si tu mergi chiar ca un om!" Hm..pai cum ce ren sunt? Un ren special. Asta am invatat la Facultatea de reni, sa merg in picioare. Dar de ce eu am coarnele mai mari? Hmm din nou..Pai uite vezi noi suntem doi. El e Costel si eu sunt Cornel, el e numa' coaste si eu is numa' coarne. Hihihi am ras eu. Dupa ce dezbatem problema cu iarba pe care o mananc eu chiar si cand e iarna (ca sa fiu puternica si sanatoasa) Ana ma intreaba: dar Costel unde a plecat?
Am ras si am pupat-o, uitasem cine e Costel, era desigur prietenul meu renul numa' coaste. Copila asta credea atat de tare in personajele de acolo incat m-a facut sa uit de multe. M-am mai placut cu Mihaita si cu Mara, am facut poze cu Pocahontas care avea cei mai frumosi ochi pe care i-am vazut de ceva vreme (caprui nu albastri) si ..nu mai stiu. Caci dupa eveniment mi s-a rupt filmul si abia am condus pana acasa. Am cazut lata. Nu am mai vrut sa vaz pici, sa aud tipete, nimic. Am vrut decat sa ajung acasa, sa ma dezbrac si sa dorm ore intregi..am tusit ca o capra si am reusit sa adorm.

Casa plina
Au venit fetele si Mibababy si am mancat sarmalutze si mamaligutza, mi-au adus pastile si prajituri si am primit cadou cea mai frumoasa poezie:) Intr-o carte. Nu ma mai simt singura, nu imi mai e frica in casa. Pentru ca e inutil. Casa o sa fie plina cat timp eu sunt aici. Plina cu mine. Nu mai rog pe nimeni sa vina sa doarma cu mine pentru ca sunt mare de'acuma si nu ma mai tem.
(latter edit: Stiait ca atunci cand spui cuiva "vino sa dormi la mine" chestia aia e similara cu let's fuck, my place. Ce porcarie..eu care nu m'am gandit la asta..Daca vroiam sa ma fuck oare nu ziceam "let's fuck, my place?!" Se duce naibii lumea asta, va zic..)



vineri, 19 decembrie 2008

Greseli asumate sau nu..



din ratiuni de bun simt, am sters acest lung si oribil post caci desi asta e blogul meu si teoretic fac ce vreau cu/pe el, nimeni nu e de fapt obligat sa imi citeasca mie, biata nebuna, toata ineptiile debitate in ceas de seara.

Am pastrat intr-un document cele scrise caci un pic de adevar este intre randurile acelea. Si da, am prea multi prieteni (sau sunt prea multe cunostinte?). Ce sa ii faci, altii n-au pe nimeni, eu am prea multi oameni dragi in jus. Nici macar nu as putea sa fac o triere caci nu stiu pe cine as taia de pe lista. Ei, lasati. Noi sa fim sanatoasi. Binili invinge.

Am multi prieteni. O sa mai tai din ei. Desi e fun sa ma stiu cu toata lumea. O sa fac o lista sa vedem - de la cine am ceva de castigat, cu cine ies, etc. Asa se face nu? Ii pastrez pe aia de la care imi iese ceva in primul rand. Cum are toata lumea. GLUMESC! Nu tai nimic de pe lista. O sa incerc sa fiu atenta sa nu mai las pe nimeni sa ma manipuleze caci sunt tare toanta in relatiile cu prietneii mei:)) Hihihi. Ce frumos am visat si m-am trezit.


Multumim.

joi, 18 decembrie 2008

'Cause breaking up his hard to do

Don't take your love away from me
Don't you leave my heart in misery
If you go then I'll be blue
'Cause breaking up his hard to do

Remember when you held me tight
And you kissed me all through the night
Think of all that we've been through
Breaking Up Is Hard To Do

They say that breaking up is hard to do
Now I know, I know that it's true
Don't say that this is the end
Instead of breaking up I wish that we were making up again

I beg of you, don't say goodbye
Can't we give our love another try
Come on baby, let's start a new
'Cause breaking up is hard to do

Cand am plecat de la Alma am avut parte de o petrecere mare cu cheese cake, colegii mei nu au vorbit cu mine doua ore comportandu-se ca si cand eu deja nu mai lucram la ei. Azi am primit cadouri de La Reverede. Hm..Numai la Trilogy nu am avut petrecere de plecare! Hm...(exista smiley care isi pune mainile in shold si se incrunta?!).

miercuri, 17 decembrie 2008

Telenoveaua continua - Femeia aceea..

..l-a parasit pe domnul acela dragut care mi-a scris. Romanca de la Craiova (stabilita in Italia) si-a parasit sotul si amantul pentru un tinerel. Eu ii spusei omului ca oltencele is aprige si au sangele infierbantat, dar cin' sa ma asculte?! Off..Olteanca alese un fecior fara un chior. Dragostele invinsera din nou, dar nu dragostele scriitorului ci ale oltencei:(
Dragul de el imi zice: mi-ai spus ca femeile is nebune, de ce nu mi-ai spus ca barbatii sunt prosti?
Pai nu toti sunt prosti decat aia care ne iubesc si pe care nu ii mai vrem, nu? Valabil si invers, ca nici cu muierea nu mi-e rusine.
As baloshi ore dupa un total nepotrivit, dar daca din gene ar da fix ala care trebuie, mi-as ridica privirea si as pufni "ala draga?! hahaha!".
Asta mai e valabil cica numa putina vreme, mi se prezise o soarta cruda, muci si lacrimi pe volan, singuratate oribila, negre depresii, lipsa totala de sex, etc.
Pana vine vremea de oroare, el da din gene, eu incerc sa fac teste si sa ma prinz unde s-au pitit hormoneii care au tropait asa de strasnic ani de zile. Cum e draga cu menopauza aia?! Pe ce site sa cetesc? Oare ma poate paste la 30+/-1 ani??
Asa ma anunta un domn dar eu nu crez. Eu inca ma dau cu parfumuri care starpesc emisia de hormonei (cica!). Om vedea.
Btw si telenoveaua mea antica respira. I-am pus oglinda la nara si am reusit sa zaresc putin abur, putin-putin. Iubirea hiberneaza. Mai e putin pana la vara. Cred ca la primul ghiocel scot nisipul din masina si plec sa o umplu la loc. Ah! Asta e valabil numai in cazul fericit in care un angajator va dori sa ma plateasca pentru MINE, cu bune si rele (incep sa ma indoiesc ca voi ma munci vreodata pentru barbati sub 30 de ani).
Dau luni anunt pe blog. O sa ma gandesc bine ce imi doresc, sa nu cumva sa cer ceva si sa mi se dea ca parca vaz ca ma procopsesc..

Cand ma apuca amocul..




See the pyramids along the Nile
Watch the sun rise on a tropic isle
But just remember, darling, all the while
You belong to me.

See the marketplace in old Algiers
Send me photographs and souvenirs
Just remember when a dream appears
You belong to me.

I'll be so alone without you
Maybe you'll be lonesome too---and blue

Fly the ocean in a silver plane
See the jungle when its wet with rain
Just remember till you're home again
You belong to me

I'll be so alone without you
Maybe you'll be lonesome too---and blue

Fly the ocean in a silver plane
See the jungle when its wet with rain
Bur remember darling till you're home again
That you belong to me

marți, 16 decembrie 2008

Cineva zambeste



Next Advertising, chapeau!


www.cinevazambeste.ro

Mie mi-a luat 5 minute cu tot cu verificarea codului postal ca nu tiu minte niciodata! Click, click, suma, card, tac-pac. Apoi aparu bradul si sub el copii colorati care zambesc.

Poate ca anul asta nu voi mai lua la fel de multe si scumpe cadouri. Poate bradul nu o sa fie, poate o sa raman in Timisoara sau ma duc la bunica si asa nu o sa am timp sa ma prind ce nasol e Craciunul. Sau poate nu o sa imi pese de nimic si viata mea o sa fie minunata cum a fost asta vara. Who knows..who carres after all..I don't. Am fost fericita 5 minute uitandu-ma la o pagina de net unde erau niste pici desenati care radeau. Mi-e destul.
Deci: click, click, card, numele scris ca pe card, suma, trei cifre de pe spatele cardului de langa semnatura, adresa, tac-pac, click = happy kids:)

Craciun fericit!

luni, 15 decembrie 2008

Ciao, Michela

Am primit din greseala o scrisoare de amor de la un domn care dorea sa trimita mail altcuiva. Am dat cu copy paste aci, insa am apucat sa ii spun omului ca a gresit, mi-a scris inapoi si am sters, ca nu se face..Tipul asta parea ca a suferit destul de nasol si acum, pentru ca fata vroia ca ei doi sa fie amici, el ii scria ce a simtit. Frumos, frumos de tot. Cum ar scrie o femeie..ca eu nu m-am gandit ca masculii scriu asa..

Asa sa fie dragostele?

Ca sa stie mandrele, povestea e asa: ea e casatorita. A avut o aventura cu el pret de sase luni, apoi a disparut si s-a intors la sotul ei. A dat un semn, la un moment dat. Apoi i-a scris lui pe mess. Femeia..nu se astampara frate! El a decis sa fie amic, insa nu inainte de a ii zice cateva. De bine toate..Off..

(ia zi Pisi - stie el care - e bine asa un pic de siropel? Ca vazui ca vinzi trabant:)) Dau cu copy-paste?)



vineri, 12 decembrie 2008

Romania cu 10 oameni pentru ea

Eu asa is de dezamagita de tara asta uneori incat uit ca mai sunt si multi oameni minunati in ea. Am vazut aseara un film in care din nou, tot in America, se ducea naibii viata pe Terra. Un Keanu mai in varsta dar frumos foc, cu acelasi mers ciudat, se "nastea" dintr-o placenta si vroia sa salveze Pamantul. De noi. De oamenii care distrug. Acum ma uit la emisiunea asta si vad oameni, oameni care imi aduc aminte ca in film Keanu vedea o mama tinandu-si copilul in brate si isi dadea seama ca oamenii, astia care distrug planeta iubesc.
Deci le mai da o sansa la viata. Si desigur o sansa de a schimba ceva. In partea a doua a filmului, cea care nu se va ecraniza niciodata desigur, Keanu se intoarce, baietelul negru este mare si Pamantul este deja distrus de noi, oamenii. Norocul fu ca in prima parte Keanu adusese cu el niste sfere in care "luase" din toate speciile de pe Terra, ca pentru arca lui Noe:) Ce baiat Keanu.
Am deviat. Ma uit la o emisiune, vad o sala plina cu oameni pe care majoritatea din noi ii stim - scriitori, actori, sportivi de performanta, politicieni. Toata floarea cea vestita.
Acum is mandra.
Sunt doua voci in Romania care nu au nevoie de nominalizari sau de castiguri.
(Pacat de slaba calitate a filmelor de pe youtube)

Doamna Maria Ciobanu


Andra


"„Îmi plăcea mult, dar simţeam în inimă şi în glas un fel de impuls, o nevoie de a spune şi altceva şi altfel despre ciocârlie. Mă jucam cu bucurie pe cântecul vechi, urcam din el, reveneam la el. Aşa s-a născut «Lie, ciocârlie»." - 23 iulie 1977 MARIA CIOBANU

(Nu am nimic de scris despre politicieni dar ma bucur ca Victor Ponta a fost pe locul 1.
Am ratat ziaristi, acum is oamenii de afaceri si castiga Tiriac. Previzibil si felicitari.
Enervanta dna Banica:)) Exact genul de sotie pe care nu'l suport, fir'ar sa fie..Habar nu am ce alte categorii au fost, sunt mereu rupta de Realitatea asta - la propriu si la figurat.)

Domnul Mircea Ionescu Quintus a ajuns la 92 de ani. Ne spune ca este mandru ca este membru al poporului roman. Asa cum suntem..Sper sa nu fiu nevoita sa ajung la 92 de ani pentru a putea sa fiu mandra ca sunt romanca..Poate ca dezamagirile din ultima vreme s-ar sterge cu buretele daca as vedea ca altii o duc mult mai rau si se lovesc de probleme mult mai grave decat mica recesiune beteliara (sau era betegita?! betelegita?!).

Doamne ajuta ca sunt romanca. Daca eram din Iran probabil as fi fost biciuita pana la moarte pentru nesupunere. Pe de alta parte daca ma nasteam intr-o alta lume..ce succces aveam cu nebunia si efervescenta mea, phiii!

Off topic - Miki revenii care va sa zica! Nu eu draga, Miki..stie ea care. Imbratisam si vrem o veste..anume. In particular. Doamne ce imi place sa scot rufele la soare aici in curte!

miercuri, 10 decembrie 2008

Keep walking..

..caci in fatza ta se intinde o lume. E plina de minuni!

Oriunde vei merge oameni se vor minuna de bucuria care-ti razbate prin fiecare por, vei rade si vei canta, nu vei fi atinsa de oboseala, te vor lauda si iti vor spune cat de bine este ca te ghidezi dupa principii sanatoase, vei fi data chiar exemplu..apoi te vor lasa sa pleci. Hm..cum zice americanul? Asa de prost suna in romaneste, fir'ar sa fie! Esti ultracalificata, prea buna pentru ce iti putem da noi sa faci, prea scumpa in vreme de recesiune.

Inca in oarece stare de soc ma intreb: exista ceva corect pe lumea asta? Orice? Cand trebuie sa vorbesti si cand trebuie sa taci? Este o limita care desparte sclavul de intelectual (e mult spus intelectual dar nu imi vine alt cuvant in minte)?

Nu ma prind unde am gresit in viata asta minunata a mea. Probabil ca demult, un domn a avut dreptate si eu i-am ras in nas. Imi aduc aminte parca era ieri: my dear, you are la spina dorsale of the company. Eu am ras si am spus "this is the good stuff, the problem is that my balls are bigger..3 pairs of balls in one room is too much to handle.

El a ras si coaiele au fost sacrificate. Odata cu ele si coloana vertebrala.. Caci cu o tija bine infipta poti face treaba sa mearga daca infigi tija intr-o alta coloana.

Pe de alta parte poti sa vietuiesi fara coaie dar fara coloana?! O voce subtire nu a stricat nimanui.

Nu am putut sa renunt eu insami la pachetul din izmene. Coaiele mi-au ramas si desi nu au mai crescut, nu am putut sa reduc din ele:( Mi-am cumparat pantaloni care sa le ascunda, am invatat sa tac si sa inghit (desi zicea cineva intr-un film ca mama ei i-a zis sa nu inghitza niciodata!). Am crezut ca am invatat..De fapt realitatea este ca la o perioada de timp coaiele prind viata! Nu stiu sa-mi gestionez propriile oua! Au o personalitate puternica, sunt rebele, e o razvratire permanenta in largimea pantalonilor mei. Le-am lasat acasa o vreme, am crezut ca asa e cel mai bine, insa ce crezi? Fara COI (asa vom numi acest personal from now on) am fost gresit perceputa. O fatuca in tenisi, simpatica, numa' buna de gluma. As putea sa povestesc zile intregi despre experienta COI-less insa grav este ce s-a intamplat cand intr-o zi, fara sa imi dau seama, monstrul s-a furisat in pantaloni.

Era o zi normala. Soare de noiembrie. COI atipise, cred ca de asta nu mi-am dat seama ca e la mine. Imi vedea linistita de ale mele ordinare si dintr-o data, la final de zi, exact cand COI se trezea si isi intindea invizibilele manutze, o voce transmise o comanda. Nimic neobisnuit de altfel. Desigur ceva potrivit la fix fatucei in tenisi, simpatice, numa' buna de gluma. Inainte ca biata fatuca sa dea din cap si sa execute, COI puse demonic stapanire pe mintea amaratei si o voce tuna ca din ceruri. Nu vom reproduce conversatia..Vom spune doar ca trebuie sa ne fie invatatura de minte noua, fatucelor care purtam pantaloni largi cu turul jos. Oricat am vrea sa ascundem ceva acolo, candva, cand ne asteptam mai putin, el, fiara-montrul-demonul COI va iesi la lumina si ne va pastra neintinate principiile. COI va elibera ganduri pe care fatucele in tenisi nu isi permit sa le aiba nici macar cand sunt singure in tramvai. COI va striga si se va bate cu pumnii in piept precum King Kong pentru dreptate si corectitudine. COI poate sa faca asta. Din pacate COI o face si apoi..atipeste. Fatuca in tenisi isi da bobarnace, il zgaltuie pe COI si il intreba: ce faci frate?? Nu vezi ca mai sunt niste perechi de oua aici?! WTF! Man! Nu e loc de atatea oua COI, taci macar odata in viata, lasa ca nu trebuie sa fie totul corect pe lumea asta, frate..cum esti..nimic nu ai invatat? Femeile sa stea la oala, ce nevoie am eu de COI?! I must pay the f*ckin' car man..WTF..

COI ma priveste surprins. Atunci, la fel ca si acum. Pentru COI orice infrangere este o victorie. Noi nu ne prostituam, nu? Mai bine murim de foame. Uite-l pe nemernic cum imi foloseste mainile si scrie mascari pe blog, cuvinte care vor face junele sa rosheasca! Uite cum scrie despre el, marele COI! Ce frumos incepuse, aproape am avut senzatia ca scriu eu insami! Neh..COI rules. Scrie cu englezesti, plm..Uite! Ca pe mess, cu plm. Duamne! Scuze domnitzelor ce veti citi aceste randuri, scuze mama, scuze tie, unic cititor de blog..

Raman cu COI. Am decis. Eu am decis, sau el?! Nu mai conteaza. Se pare ca orice as face nu pot scapa curand de oua. Unica solutie este probabil un barbat atat de puternic incat sa ajute la resorbirea lor, cred ca merge cumva..poate e cu sex? Devenind mama poate COI nu va mai aparea niciodata..Hm..Extrem de complicat. Gata, a atipit. Ma culc si eu. Le-am scos usor din pijamaua mea roz cu oi si le asez la capul patului. Sunt destul de simpatice ouale mele. Isterice, dar corecte nene! Vehemente! Hopa! Ne trezim? Chill COI. E ok acum. Totul e ok, la fel ca in atacul de panica, zi asa ca mine: o sa fie bine. Zi si in engleza baby:)

marți, 9 decembrie 2008

Ultimele trei saptamani

Cam asa fu in timpul reunirii margaretelor internationale..La vita e bela, v'am zis?
Cele mai frumoase flori nu-s panselutzele sau trandafiri, ci Margaretele:
Fun cu vechea gasca, nu s-a schimbat nimic..poate cu greutatea unii stau altfel:))
Poze ar fi de pus sute, insa pastram pentru ochiul nostru anumite "pozitzitii" . Btw girls..have I told you latelly that I love you?




luni, 8 decembrie 2008

Luxury Show si weekend

Well..nu pot sa spun ca m-a dat ceva pe spate. Nu am inteles ce era cu rochitzele satinate de pe hostesse, asa "de nunta", pacat de fetele alea. Si pantofiorii prost alesi. Era o bunesa la Maserati..In rest ce sa zic..unde-i luxul ala din filme? Acele femei superbe? Genul ala pe care si un sac sa pui ele radiaza. Trei-patru barci, multe masini dar nimic spectaculos, neste telefoane, acel personaj care m-a lasat masca la Bambu (cu U) - un "domn" in adidasi aurii si cu o bentitza, era si aci, la Luxury, sunt aproape precisa ca de fapt e un om f. misto si de asta mi-l tot scoate Cel de Sus in cale, poate asa nu mai judec oamenii dupa bentitza sau adidasi..

Am gatit sambata cu Donadora, orez cu creveti si lapte de cocos + legume chinezesti, totul din congelator. Am aflat astfel ca pana si crevetele face caca si acel caca sta intr-un mic-mic matz care culmea! se afla in creveta, sub cochilia aia pe care eu de obicei o scot dupa ce am gatit fiara. Asa ca a scot biata Dona caca-ul din creveti, cu aia Jumbo a fost ok pentru ca fiind mari a mers repede, da' nu va zic ce intentie marsava avea?! Sa scoatza si din starpiturile alea mici, pe care btw am facut un mega efort sa ii decortic (asa se zice?!). Oricum, good food. 
Seara good party, too much sex and stuff for my new virgin life so I moved on to another place with nice music and different people. Unii pe care nu ii stiu si nici nu imi trebuie caci oricum mi-e indiferent tot din jur. Am plecat devreme acasa, nebauta si inca mirata de reactia mea de la inceputul serii..whatever. Si ieri, duminica am fost din nou moarta. Bila razvratita si-a facut numarul si m-a tintuit la pat. Nedrept organ! Inteleg sa se razbune cand beau sau fac exces de zel si nu dorm destul noaptea, insa acum nu era cazul. Am ars-o aiurea saptamana asta e drept, am dormit putin, mais sans alcool..c' est pas possible..
In rest totul e iluminare. Si tre' sa plec putin. Am eu un loc secret..

vineri, 5 decembrie 2008

Bad moment..but show must go on!

Pijama roz, picioare inghetate. Le pornographe. Branza, zacusca, ceapa, slana, carnaciori oltenesti, salata de vinete. De ieri. Suc de merisor de la Ikea. Stefan Banica junior. Buzdu si Morar. Bani pentru copilasi. Zaping.
Cadou luat de mine, mie insami. O casa goala. Nimeni care sa ma trezeasca pentru a participa cu mine la complotul Mos Nicolae. Cisme goale, multe. Goale toate. Lenea mea de a ma duce sa imi asez ceva in ele in miez de noapte. Film ok. Mmmm..Zacusca buna. (Mama mea) .Patru felii de paine. Victoria goala si deloc ispititoare.
Rien de special. Je t'embrasse. Les garçons se carresaient. Slab film. Delete.

Hmm..bad moment, bad movie, good food.

Me sleep now. 2 tired for this. No more Saint Nicolas..
(habar nu am cum pot sa mananc in continuu si mai ales unde intra atata mancare?!)


Latter edit: la Antena 2 e Anca Parghel. Morar canta la acordeon si ea e un zambet toata, intr-un colt citesc in memoriam si tac. Tac si nu plang caci eu am spus ca nu voi mai plange niciodata, decat daca moare cineva. Intre timp am decis ca nu mai moare nimeni. Mai pleaca unii..altii. Unii mai vin sa te vada. In somn. Uite cum Anca e un zambet toata! Rade din tot sufletul!

"Nu se tine boala de noi! .... Supararile aduc mereu ceva bun.... Doamne, daca tu ma lasi, cine ma mai ia? ...Am revenit la viata. ..Este treaba mea cu Dumnezeu, eu aici apar ca o printesa caci respect publicul...Nu vreau sa accept, nu se poate la pat.. Fiecare bucatica din viata noastra este un miracol..

Ce depresie, ce tristete..Nimic nu valoreaza cat un zambet. Luptatoarea Anca rade si joaca hora cu ochelarii de soare si rochie cu spatele gol. Cat de mandri sunt feciorii ei de minunea asta de mama pe care toti o iubim atat de mult..
La tvr1 e o Anca tanara care ne canta despre ziua de ieri


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

>:D<

Azi e ziua unui om pe care il iubesc. M-am trezit cantandu-i La Multi Ani in gand, prin casa. Am plans apoi in masina cand am auzit vestea cu Anca.
Mi-am sters mucii cand m-a sunat el si am fost vesela pentru ca el este o minune. Anonimii ironici vor cere povesti de amor si picanterii, nu? N'am. La multi ani baby-ciucisan.

E din nou atata liniste..

Si totusi vom face un pic de zgomot. Una din melodiile mele favorite. Una din vocile pe care le iubesc. O femeie pe care nu o voi uita niciodata. 


Azi a plecat si Anca Parghel. Nici macar nu se grabea, mie mi s-a parut ca mai avea atata treaba..Sunt convinsa ca plecarea ei are legatura cu niste lucruri despre care noi, oamenii de pe planeta asta nu prea stim multe.
Cat esti de vesela si de frumoasa...



Iubirea noastra nu are apus..

miercuri, 3 decembrie 2008

Esti ceea ce bei


Faimosul cocktail Bloody Mary implineste 75 de ani. Multe restaurante s-au gandit sa sarbastoreasca cu fasta, in USA un lant de restaurante - TGI Friday's vinde bautura la preturile din 1933 - adica 99 de centi, in toate localurile din NY.
Bautura - vodca si suc de rosii, impreuna cu alte ingrediente - a fost inventata de fapt la Paris in anii '20, la Harry's New York Bar, de catre Fernard Petiot, care a servit-o, printre altii lui Hemingway si F. Scott Fitzgerald. Cand Petiot s-a mutat la NY a perfectionat cocktailul adaugand Tabascao. Din 1933 bautura este servita la Hotelul St. Regis Hotel.

Bloody mary
50ml vodka
2 dashes worcestershire sauce
4 dashes Tabasco sauce
Pinch salt and pepper
5ml fresh lemon juice
120ml tomato juice
Celery salt (optional)
Horseradish (optional)

marți, 2 decembrie 2008

Pustiu

Am visat oribil. Atat de urat incat nici macar nu ma mai sperie amintirea acelui vis. Mi-am adus aminte acum de acest post. In afara de imaginea insangerata din vis, din timp in timp ma bantuie gandul despre el..In rest e pustiu tot. Daca da Dumenzeu si sunt ok cu capul, pe 20-21 ma urc in tren si plec. Departe. Ma duc undeva unde vreau sa deranjez pe cineva, sa ma cert cu cineva, sa fur hainele cuiva, sa ma dau cu parfumul cuiva, sa gatesc pentru cineva, sa rad cu cineva, sa merg la cumparaturi cu cineva. Si acel cineva sa nu fie oricine, ci ea. Ma duc la sora-mea. Probabil ca o sa lucreze non stop dar oricum o sa o vad mai mult decat o vad de aici pe net. 
O sa umplu partea de pustiu din mine, cel putin partea pe care a lasat-o ea goala. Restul..mai au de asteptat. 

joi, 27 noiembrie 2008

Monday all week

Ma simt de parca fiecare zi e luni. O luni obositoare, inca o dimineata in care nu apuc sa ma satur de somn, aceleasi haine care miros a balsam-ocean, fier de calcat, gel de dus, ochii inchisi, pasta de dinti, cafea, prosop, sutien, camasa, pantaloni, cizme, alte cizme, alta camasa, alt pantalon, fond de ten, uscator de par, luni iar si iar si iar. 
Mi-e frig in camera verde, goala fara Sabineta dormind cu patura in cap si bodoganind ca s-a saturat de fatzaiala mea in fiecare zi. Hainele mele aranjate fix ca intr-un magazin au devenit enervante, imi vine sa imi bag mana in ele si sa le ciufulesc, refuz sa fac patul si din cand in cand aprind lumanari parfumate. Nu mai tin minte ce visez, ma culc din ce in ce mai tarziu dupa incercari nereusite de a termina de vazut un film. Un film al carui final in visez distorsionat..actorii vorbesc engleza desi filmul era in spaniola, intr-un cadru surprind moaca mea intr-o oglinda si ma intreb ce caut acolo, ma trezesc putin si iau perna in brate apoi ma intorc in alt film, ala de acum doua nopti, Palestina, Kaif Nashif pe care il strig Said, alearga si mie imi pare atat de frumos tuns, ma intorc cu spatele la el si sunt in Iran, acasa, in paradisul colorat unde alerga trei pici.
 
Mai dorm putin in masina, o cucoana cu numar sugestiv B 74 VMP si blana la gluga claxoneaza si o invit in aia masii dupa care un domn din trafic ii serveste o noua portie orala. Ajung intr-o ora la birou, muta asa cum sunt deja de o saptamana si ma intreb: asta e nearga depresie despre care citeam in carti? Oare Simona avea dreptate si e ceva in neregula in filmul meu?

marți, 25 noiembrie 2008

What else..


Clatindu-mi ochii intr-un loc secret despre care nu va voi povesti (inca) mi-am dat seama ca nu mai gatesc! 

Nu mai fac minuni, nu tu un orezel, nu tu o "moula" (singular de la moules) marinere cu sos de branza albastra si vin alb, nu tu o vanata prajita..

De cumparaturi nu mai zic, emptyness-ul din frigider ma sperie, ajung oricum asa de tarziu acasa incat nu mai mi-e foame, si daca imi e, are mama precis niste paste sanatoase! 

Poate weekendul asta imi rezerv cateva ore sa fac ceva bun si mic, chiar daca o sa fie vorba de painici la cuptor stropite cu ulei de masline si usturoi. 

Mi-am adus aminte cum am pregatit o masa intr-o noapte, intr-o camera de hotel. Totul in 10 minute. Ce orgie culinara!
Vin alb la sticla mica, blue cheese, struguri si mere, painica prajita, icre negre, unt, pasta de masline, babybel si kiri, rosii cherry, anchoave. O camera cu un pat mare si un frigider mic, doi oameni si in mijlocul patului un festin.
 

luni, 24 noiembrie 2008

"I wonder where the rest of me went"

"I miss who I was. I miss who I was before there was you. I miss that I thought that I knew what love was. And I had conquered love. Bent my emotions to my will. I miss that I believed I was invincible. That I had loved the love of my life and I would never hurt like that again. I miss my naivety. I miss my silly beliefs. I miss who I was before I met you. I miss who I was before you saw me, before you made me look at who you saw. I miss who I was before I was aware that Shelley had a point. That he should have written our names in that poem because it’s about us. I miss me before there was us. And now it’s me again. But not the same. Before, being just me was not a deficiency. Now I wonder where the rest of me went. I miss me when I was fearless and uninhibited. When I threw caution to the wind and wore my heart on my sleeve. I miss me before there was you. "

Citind asta mi-am dat seama ca ultima mea relatie a schimbat foarte multe. I don't miss who i was at all. Eram o rasfatata. Vesnic nemultumita. Obisnuita sa stiu ca ma iubeste cineva si ca de fapt totul mi se cuvine. Nu m-am simtit invincibila ca fata asta care scrie mai sus. Nu imi lipsesc eu, cea de demult. Daca imi lipseste ceva acum, acel ceva este felul in care ultima mea relatie m-a facut sa ma simt. Lipsita de orice inhibitie, libera, nebuna. Regalata.

Nu stiu ce naiba am in ultima vreme de scriu asa:)) Vorba Donei, tot dulcele asta o sa iti faca o greatza intr-o zi. Poate incerc sa par un pic romantica? Ma intreaba toata lumea ce mai face baiatul ala, habar nu am. Dar celalalt? Cum sa fie doar un amic? Ca noua ne place de el..O alta voce ma intreba "ce vrea baiatul asta de la tine" si eu zambesc si raspund - o cafea.

Trebuie sa imi amintesc cum era cand ma trezeam senina. Nu inteleg de ce par asa de nefericita in scris. Cred ca asa de bine am invatat sa disimulez niste stari incat ..nu mai scriu. I wonder where the rest of me went..

POE HAUNTED



Ba da pa pa ba da pa pa...
Come here
Pretty please
Can you tell me where I am
You won't you say something
I need to get my bearings
I'm lost
And the shadows keep on changing

And I'm haunted
By the lives that I have loved
And actions I have hated
I'm haunted
By the lives that wove the web
Inside my haunted head

Ba da pa pa ba da pa pa...

Don't cry,
There's always a way
Here in November in this house of leaves
We'll pray
Please, I know it's hard to believe
To see a perfect forest
Through so many splintered trees
You and me
And these shadows keep on changing

And I'm haunted
By the lives that I have loved
And actions I have hated
I'm haunted
By the promises I've made
And others I have broken
I'm haunted
By the lives that wove the web
Inside my haunted head

Hallways... always

I'll always want you
I'll always need you
I'll always love you

And I will always miss you

Ba da pa pa ba da pa pa...

Come here
No I won't say please
One more look at the ghost
Before I'm gonna make it leave
Come here
I've got the pieces here
Time to gather up the splinters
Build a casket for my tears

I'm haunted
(By the lives that I have loved)
I'm haunted
(By the promises I've made)
I'm haunted
By the hallways in this tiny room
The echos there of me and you
The voices that are carrying this tune

Ba da pa pa...

Father :
What is it Annie?

Daughter :
You think I'll cry? I won't cry!
My heart will break before I cry!
I will go mad

duminică, 23 noiembrie 2008

Lumea văzută de Twister

Am primit ceva. Pentru ca demult, cand ne-am gasit noi doua, radeam. Apoi am visat impreuna. Apoi am si plans putin impreuna. Si am mancat un cake de ciocolata si am ras iar. Apoi eu nu am vrut sa mai visez, dar culmea! ea, care parea mai putin kamikaze decat mine, ea ESTE cea care nu doar ca viseaza, dar face ceva. Actioneaza. Eu m-am lenesoit putin, sunt pe chill si relash.
Si primesc chestii..mustacesc si ma bucur.
Iote aici o "explicaie" caci a mancat blogger din nume.

¿Quién soy yo?

Mi-a ramas "Caotica Ana" in minte de asta se numeste asa postul asta. Acum revad "Lucia y el sexo" si poate in zilele urmatoare voi scrie un post care se va numi "Sola en el sol". Am petrecut vineri. Mi-a fost rau samabata pana tarziu, apoi am continuat cu un botez unde am dansat pana am scos toata raceala din mine. A revenit acum, dar e deja duminica seara si pana maine o sa piara.

Vineri noaptea m-am trezit spunandu-i lui Robert (care ma ducea acasa ca un prieten bun) ca mie nu imi place de nimeni. Ca nu mai simt. Vad oameni in jur, ma uit si nimic..nu cred ca ei sunt goi, ci eu m-am golit cumva. Vremea in care hormoneii alergau si eu straluceam s-a pierdut undeva. Am crezut initial ca mi-a ramas "stralucirea" intr-un demisol, gresit - nu era acolo. Nici nu m-am intors vreodata sa o caut, dar stiu. Nici macar nebunia internationala nu mi-a facut mare inginerie. Ca sa aflu daca "stralucirea" e acolo, trebuie sa ma intorc undeva unde nu am ce cauta daca nu e soare. Asa ca nu voi cauta. Inca.
Vineri seara am deschis prima carte a prietenei mele, margarete Ina. Se numeste "Femeia care a uitat sa nasca". Ca de obicei, mi-au dat lacrimile si nu, nu eram destul de machita ca sa fiu emotionala. Mi-au dat lacrimile pentru ca una dintre povestirile Inei se numeste "Cum am devenit curva". Mi-am amintit ca acum luni de zile cand aveam senzatia ca sunt indragostita de Andrei am vrut sa scriu o povestea care se numea "Barbatul care a ucis curva din mine". Biete femei duse cu capul. Nu am apucat sa citesc nimic din cartea Inei.
Vineri dimineata m-am surprins urmarind un barbat cu privirea. Unul anume. Care nu parea gol. Au contraire..avea ceva care in mod normal m-ar fi intaratat. Dar nu..I'm not a chaser anymore. Am lasat privirea sa se intoarca si el si-a vazut de treaba. Inca nu m-am dumirit daca barbatii simt semnalele.
Vineri noaptea m-am trezit singura intr-un ocean de oameni. Prezentul meu, trecutul meu. Totul intr-o ora. O ora in care m-am invartit si am cautat sa vad unde s-a ascuns viitorul. Vag mi s-a parut ca zaresc ceva, dar pana sa ma prind ce si cum m-am intors pe calcai si am plecat.

"Un rayo de sol, guo jo joo..a mi corazon, guo jo joo
Bienvenida Lucia, da gusto oirte canta! Donde estas?
Cada dia mas aqui que alli"

Cred ca ultima farama din ceea ce am fost este in dor. Inca imi este dor. Cred.

"Ay, mi amor,
sin ti no entiendo el despertar.
Ay, mi amor,
sin ti mi cama es ancha.
Ay, mi amor
que me desvela la verdad.
Entre tú y yo, la soledad
y un manojillo de escarcha
"

Imi place Medem. Il pastram in secret la "iubiti". Regizori iubiti.

vineri, 21 noiembrie 2008

You're the conversation, i'm the game

Nu stiu de ce m-am depresat cand stiu ca noaptea e tanara si imi voi spulbera tulburarile in tequila cu sare linsa si lamaie stoarsa in gura..
Sau stiu si stii si tu. Astept sa iti termini de scris visul si sa vii sa ma vezi, sa apari prin surprindere cu parul blond, intins, cu blush in obraji si cu fatza razanda. Sa ma iei in brate sa ma intrebi " ce faci pisi" si eu sa te intreb cum poti sa imi f*ti nervii o zi intreaga. Nu o sa te intreb. Cand o sa vii tu eu voi fi deja pierduta. 
Minte-ma ca nu ai avut timp sa vorbesti cu mine 5 minute azi ca eu sa cred ca sunt paranoica si prietenia noastra e neschimbata. E mai bine sa ma minti si tu, caci si eu ma mint cu asa de multe lucruri pe care tu mi le "relevi" in speranta ca asa ma ajuti sa ma maturizez. Doar ca eu nu vreau sa cresc. Asa suparata cum am fost pe tine azi nu am fost de mult pe nimeni. Pe tine, niciodata. 
De asta nu te sun si nu iti scriu. Dar ce crezi! Iti scriu aici, ca sa citeasca o lume intrega ca prietena mea nu vrea sa vorbeasca deloc cu mine. Este asa de ocupata incat nu are 5 minute sa dea un sms. 
Sa mai astept sa suni? Chiar daca nu citesti azi, o sa citesti maine sau in alta zi. O sa stii ca you're the conversation, i'm the game. 

Saptamana in care am ucis un blog

Acum multi ani soarta a adus aproape 5 fete. Una blonda, una bruna, una roscata, una cu ochii albastri, una cu gura mare. Tot soarta a mai adus alte fete. Sau nu, nu soarta. 

O fata a adus alta fata (pe care am pastrat-o pana in zilele noastre si nu vrem sa o dam!), alta fata a adus alta fata (care a plecat si s-a maritat fara sa ne spuna), doua fete au adus o alta fata (care a plecat la Praga si s-a maritat acolo), eu nu am adus nici o fata caci in egoismul meu nu vreau sa dau pe nimeni! Margaretele sunt margarete, nu le amestec cu fetele mele din celelalte 2 gasti! 
(nu de alta dar astea is in stare sa se placa asa de tare incat sa ma uite intr'un colt undeva!).

De o saptamana de cand s-au strans Margaretele, nu a scris nimeni un rand, nu a postat nimeni o poza, nimic, nimic. Blogul nostru ne-a tinut legate in anii astia, acolo ne-am plans si ras. Apoi nu ne-a mai placut de el, caci scriind acolo multe nu mai aveam ce povesti cand ne vedeam face to face. Si ne vedeam si mai rar caci deh..femei fuarte ocupate! 

Blogul doarme:) Nu avem de ce sa punem poze acolo pentru ca pentru prima oara dupa asa de multi ani SUNTEM TOATE ACASA. Avem o poza toate, mai grase si mai frumoase decat acum 4 ani. Mai batrane?! Nu..Una e mai gravida decat restul. Alteia i-a crescut puiul mare. Doua stralucesc de indragostite ce sunt. Si ultima, aia, cea mai importanta..scrie. Aici desigur. 

Blogul de Margarete are o pauza bine meritata. Sa speram ca o sa il trezeasca cineva pe la jumatatea lui decembrie cand fiecare pasare va fi deja in cuibul ei, departe de noi. 

joi, 20 noiembrie 2008

I Just Don't Know What to Do with Myself

As pleca prin Europa cu trenul. Am nevoie de un rucsac mare, sau o geanta cu rotitze in care sa imi asez cum numai eu stiu hainutze necesare. Nu as lua cu mine nimic inutil (mwahahaha!). Laptopul pentru filmul/filmele de seara, aparatul photo, chestii mici de mancat si un om drag langa. As vrea un abonament valabil 10 zile, 1 zona, cu 5 de calatorie (zile). Ar fi prima experienta de acest gen si sa fiu sincera cred ca trebuia sa o fac acum 10 ani cand eram mai putin figuranta, dar acum 10 ani eram prea ocupata cu indragosteala de un divers. 1998..hm..Anul lui Ionutz, ce vremuri..

Sa reviu. 5 zile in tren. Carti de citit. Doi oameni. Cizmele care tin de cald si adidasii de mers ore intregi pe jos. Daca printr-o minune careva din domniile voastre a fost plecat in lume cu trenul, rog a imi face un mic training ca sa stiu in ce voi sa ma bag. Ina hemoglobina (a mea nu NYina) zicea ca cel mai tare revelion ar putea sa fie intr'un tren olin de petrecareti. Hm..ce-ar mai fi sa ma prinza Anul Nou in tren cu sticla de sampanie in mana cantand? 
Ma duc acasa. Ma mai gandesc si mai visez putin la trenul care o sa ma plimbe  prin Europa! 

Speachless..



Am primit asta de la cineva. Si o impart cu voi, ca sa nu fiu eu singura cu parul maciuca si cu chef de a lua la dans pe toti din birou.
Btw - ca tot e Dona acasa, mai tine minte cineva cat de frumos au dansat Ion si Irina la nunta lor pe melodia asta?

miercuri, 19 noiembrie 2008

Boca 45 la Mash up sambata

Sambata la Mash up Boca 45 - http://www.myspace.com/boca45 - inca un eveniment FLAMA EVENTS.

Boca 45 has released work on a number of independent labels including Hombre, Illicit, Superslick Stereo Sounds and High Noon Records before he released his debut LP on Grand Central. The 7" single 'In The City' featuring McKay released on High Noonearned him praise from Scruff, Peterson and Lamacq as well as support from Ninja Tune and Tru Thoughts. Those familiar with his work with Andy Smith as Dynamo Productions were keen to see how Boca 45 has developed his sound and 'In The City' clearly heralded his new style.

Before 'Pitch Sounds' Boca toured Australia, Europe and the US as part of Dynamo Productions, delivering dance floor shaking sets of hip-hop beats cut with classic rock and acappellas scratched over long-forgotten funk breaks. Since releasing his debut LP Boca has continued his worldwide travels but this time in his own right as Boca45. 2006 has seen his show develop into The Boca45 Experience, which features artists from his first album 'Pitch Sounds' and his second album 'Vertigo Sounds'

An international collaborator, for his second LP Boca has allied himself with Germany's Unique Records who are releasing 'Vertigo Sounds' in the UK, Europe and the US. The album displays his love for the 45's by maintaining a strong hip-hop-funk backbone but heralds a more experienced Boca sound. The album is musically ambitious and indulgent with real instrumentation, Bass from Jim Barr (Portishead) and Strings from Ben Salisbury (David Attenborough's 'Life Of Mammals'!) are seamlessly woven together by Boca's signature cut and paste style with each track containing elements of 60’s and 70‘s rock, soundtracks and soul.

'Vertigo Sounds' features strong vocal collaborations from Stepchild, (who brings his energy from The Boca45 Experience live show to the infectious 'Down To Mexico'); Kelvin Swaby, (who Boca describes as sounding "like an updated version of Curtis Mayfield’ on 'Makes No Sense'); Marc Gouvin who delivers a Gainsbourg-esque vocal on 'Crime De La Crème' and finally New York’s Emskee, whose performance on 'Meaning Of Life' challenges any from De La Soul's Pos - (circa 1987!)

"I'm trying to make beats how they might sound if they were recorded in 1968 in massive studios with real musicians" Boca45

Boca45 Discography

Releases:
Gather Round (12") Hombre
In The City / Airdrums (7") High Noon Music - 2003
Pitch Sounds (CD) Grand Central/Invada Records - 2004
Pitch Sounds (2xLP) Grand Central/Invada Records - 2004
Take A Ride (12") Grand Central Records - 2004
Down To Mexico (7") Grand Central Records – 2005
Diego’s Theme (12’’) B-Block/Unique – 2006
Meaning Of Live w/remixes (12’’) B-Block/Jet Set - 2006
Vertigo Sounds (CD) B-Block/Unique/Invada/Jet Set Records – 2006
Vertigo Sounds (LP) B-Block/Unique Records - 2006

Remixes:

Grand Central Autumn 2004 (CD) An Echo Of Quiet & Gre... Grand Central Records - 2004
Grand Central 3 (CD) An Echo Of Quiet And G... Grand Central Records - 2004
Hard Massage (7") Praize The Nord (Boca ... Catskills Records - 2004
Rip It Up (2xLP) The Fever (Boca 45 Remix) Unique - 2005
Thunderball “Stereo Tonic” ESL America - 2006
Body Beard Brothers Boca 45 remix – Leisure Recordings UK - 2006
Tickle Junk All Stars “Resist Me” – TickleJunk Records US - 2006

Scratches:

Strength Of A Hundred (CD) Dirty Harry Hombre
Production: - 2000
Out For Fame! (2xLP + 7") Airdrums Hombre - 2002

DJ Mixes:

Bocaplay's his 45's mix CD 2005 Dickies
Boca's Juke box mix CD 2006 Boca
One Hour Live Mix By Boca 45 (CDr) Grand Central Records

Appears On:

Here's What's Left (12") RJD2 Two More Dead (Hundred... Altered Vibes
Tracks Appear On:
Hombre: Cut Cohession Pirate Radio Show (CD + Mixed Media) Airdrums, Untitled IDJ (International DJ Magazine)
Out For Fame! (2xLP + 7") Airdrums Hombre Hombre
Pistachio / 333 'Til Infinity (7") 333 'Til Infinity Super Slick Stereo Sound
Battlecreek III (12") Steady Rocking Illicit Recordings
Showtime Vol.3 / Analogue 1 Hour Mix CD (CD) Fonky Feet Illicit Recordings
The Document II (CD) Gather Round Illicit Recordings
The Document II (3xLP) Gather Round Illicit Recordings
Grand Central Autumn 2004 (CD) The Boca Breakdown Grand Central Records
Grand Central Summer 2004 (CD) Airdrums, In The City Grand Central Records
Illicit Recordings Present - Thelasttimeidothisfornothing (3xCD) Steady Rocking Illicit Recordings
One Hour Live Mix By Boca 45 (CDr) Intro, The Countdown, ... Grand Central Records
The New Testament Of Funk 2004 (2xLP) La Bombanera Unique
Grand Central 3 (CD) Stand Up (Geoff Barrow... Grand Central Records
Grand Central Spring 2005 (CD) Down To Mexico Grand Central Records


Sa mergem sa petrecem zic.

duminică, 16 noiembrie 2008

Cum mi am petrecut sfarsitul lumii

Daca vineri am inceput frumos cand l-am pupat pe Alecs (Feliz cumpleano amigo!!) si am rezistat pana la 2 dimineatza desi ma trezisem la 5 dupa fix alte 5 ore de somn, sambata a fost ziua nefasta. Am bolit si bocit, mi-am inchis telefonul pentru prima oara in multi ani, am refuzat sa ma dau jos din pat si ..atat. Cred ca numai venirea Donei acasa m-a facut sa lupt cu mine si sa fiu ok azi, duminica.
Dupa ore bune am reusit sa ajung acasa unde i-am gasit pe ai mei distrusi dupa ce vazusera la tv stirile cu minerii de la Petrila. Eu am trecut pe langa o masina rasturnata aproape de Unirii..

Nu imi iese So din cap..visele mele s-au transformat in ceva ciudat, aproape mi-e frica sa adorm. Parca urmeaza sa se intample ceva.. Acum o vreme cand Andra povestea ce panici are eu o imbarbatam si ii spuneam ca e totul in capul nostru, insa dupa orele de somn de vineri si durerea pe care am simtit-o toata sambata ma intreb: daca EU stiu ca e totul in capul meu, daca EU stiu ca visele sunt doar vise, de ce doare asa de tare tot?!
Dona mi-a zis ca daca nu m-ar cunoaste si doar m-ar citi pe blog ar zice ca sunt dusa cu capul:) Noroc ca ea ma stie de atatia ani, nu? Probabil o sa fac o vreme o pauza de scris. Sa vedem pana unde merg visele si cum se rupe realitatea de ele cand mirosul de cafea imi aduce aminte ca sunt bine, ca Sabi, mama, tata sunt bine.
O sa invat sa las ce am pierdut sa plece, cumva. O sa fac cumva sa inteleg ca unii oameni nu sunt in tari straine si de asta nu ne vedem..O sa incerc sa nu ma mai mint ca cine a plecat de langa noi a plecat pur si simplu, ca nu e vina nimanui ca au loc accidente..e doar soarta, nu-i asa? Aia care le face si desface.
Stii So..poate ca vii in toate aceste vise ca sa ma faci cumva sa inteleg niste lucruri. Poate ca visand ca pleci din nou noi o sa te lasam sa te odihnesti..Iarta-ma. Iarta-ma pentru insula ta, pentru negare, pentru tot..Mergi in locul acela cu verdeata, de unde a fugit toata durerea si intristarea..Poti sa ma vizitezi in toate visele, sa radem, sa ne canti, sa povestim, orice..Dar nu mai veni doar ca sa pleci din nou. Pentru ca in nici un vis insula ta nu este si nu stiu de ce au disparut sirenele si unde sunt batraneii care te-au gasit si au avut grija de tine.
Iarta-ma.

vineri, 14 noiembrie 2008

Sora mea Sabina

Povesteam prin august cum s-a maritat picea de soru'mea. La doua zile dupa nunta ei am plecat in Thassos in propria-mi luna de miere. Azi dimineata la 7 am urcat picea in tren, cu catel si purcel. Pana acum numai eu am plecat de acasa. Intai m-am mutat cu Bozzo, apoi m-am mutat in Franta si de prin 2004 martie am revenit acasa. In rest am plecat in vacante, insa fara sa iau tot cu mine. Hm..nu am inca reactie la plecarea ei caci fiind mereu la birou ne vedeam seara inainte de culcare si ne mai impungeam dimineta cand intram la ea in camera sa ma imbrac. In afara de micile certuri de fete nu stiu daca in ultimii ani am avut vre'o cearta serioasa..Ceea ce ma sperie acuma, caci daca si ea a plecat de acasa eu pe cine mai deranjez dimineta? Cui ii mai sterpelesc din parfumuri, haine de fetitza, etc?! Cineva imi zicea: lasa fata sa zboare puiul, nu fi egoista! Faza e ca puiul care a zburat primul e ala mai mic, care inca pare ca nu are penele crescute destul:( Sper sa ii creasca repede si sa invete sa dea tare-tare din aripi. Cat de departe e Timisoara?! Cam ca Thassosul nu? Pfai! Doua chestii pe care le iubesc asa de tare sunt departe - soru'mea si insula..
Cred ca cel mai bine era ca la 18 ani sa plecam de acasa amandoua, sa mergem la facultate la Craiova (cum am visat eu candva) sau la Timisoara, Arad. Chestia asta cu statul acasa cu mama si tata pana la batranetze face orice despartire sa fie si mai grea. Insa cum sa ma gandesc eu acum sa ma mut cand ai mei si asa vor simti casa mai goala?! Insa am propus altceva. Lui tata desigur, caci el e asa ca mine..visator: vindem tot si ne luam o casa pe insula unde sa stam toata vara. Eu fac copii si scriu povesti, mama gateste si are grija de plozi si tata..tata da la peste caci nimic nu il face mai fericit. Si iarna? Iarna venim acasa. La casa noastra mica de la bunica - zice mama asa: Casa parinteasca nu se vinde niciodata! 
Pana ma prind cum e sa stau singura in casa o sa ma apuc de treaba. Si cand m-o apuca amocul ma urc in tren si in 8 ore sunt la pice acasa..

joi, 13 noiembrie 2008

Scoase Bogdan album nou

Deci va invitam la lansare. Detalii aici

Reciclati, reciclati

A inceput campania electorala de ceva vreme, cutia postala e plina de hartii, toti vecinii scot flyerele si le arunca pe jos. 
Iata super idee la Dan Dumitrescu. 
Care aveti acasa cutii de pantofi de carton si vreti sa ajutati, mergeti Sambata si Duminica de la 12 la 2 in Herastrau, la intrarea de la Arcul de Triumf. Dan va fi acolo si va strange cutiile pe care le va pune in scarile de bloc pentru a colecta pliante si pentru a le duce la reciclat. Orice ajutor e bine venit, deci sus pe bicla si haideti sa haidem. 

Luna de hartie iubeste copacii si a invatat sa nu mai strice hartie:) Nu mai arunca pe jos, nu mai ia 100 de pungi de plastic de la supermarket caci are o geanta mare frumoasa de panza, cu putin sclipici :P

(Eu de cateva minute ma uit la 6 cartonele prinse intre ele cu un bumb de plastic. Bogdan Olteanu si-a facut nu flyere ci un fel de carticia de buzunar. Verde. Asta dupa circul cu falsa campanie in care se parea ca acest domn sustine minoritatile sexuale. Cred ca mai mult succes ar fi avut la vot daca in loc sa distruga atata hartie ar fi sustinut "pe gura" minoritatile, parerea mea. Las' ca merge si asa! Ce atata tam-tam cu salvati padurea?! 6 bucati de carton inmultite cu cateva mii de flyere-carticica, cui ii pasa?! Mai cresc copaci, nu? Pana peste patru ani e vreme. )

Intre timp RECICLATI. Mai tine cineva minte ca pe vremuri duceam la scoala toate cartile si caietele vechi? Manualele noastre cu coperti de carton..Ce ne mai cocosau..

miercuri, 12 noiembrie 2008

Job description

Zice Wikipedia: A job description is a list of the general tasks, or functions, and responsibilities of a position. Typically, it also includes to whom the position reports, specifications such as the qualifications needed by the person in the job, salary range for the position, etc. A job description is usually developed by conducting a job analysis, which includes examining the tasks and sequences of tasks necessary to perform the job. The analysis looks at the areas of knowledge and skills needed by the job. Note that a role is the set of responsibilities or expected results associated with a job. A job usually includes several roles.

Facand o mica "analiza" in jur si vorbind cu o multime de oameni am ajuns la concluzia ca foarte putini angajatori fac un job description angajatului - nu la angajare, asa cum ar fi normal ci culmea nici macar pe parcurs nu isi da nimeni interesul sa ajute productivitatea firmei si sa aloce o suma de responsabilitati celui pe care il platesc.
In Romania este asa: cum? nu era treaba ta?! Pai..tocmai a devenit. Nu e vorba neaparat de lipsa de profesionalism ci mai degraba scuza cea mai frecventa este lipsa bugetelor. De ce as mai angaja inca un om cand pot sa te exploatez maxim pe tine? Ah, nu stii despre ce e vorba dar poti sa intelegi? Faci mai prost acel lucru decat cineva care ar putea sa il faca bine dar ar costa un milionel acolo? Las' ca merge si asa. As putea sa scriu o culegere de texte folosite in biznisul romanesc. Asta cu "las' ca merge si asa" este deja o expresie clasica.
Frustrarile anagajatilor nu au neaparat legatura cu retributia lunara asa cum am putea sa credem. Am cunoscut oameni care au renuntat la salarii bune (si cand spun bune adaugati la leafa si o multime de beneficii, de la masina, telefon, bonuri de masa pana la masaj, asigurare medicala, abonament la sala, etc). De ce ai da cu piciorul acestor avantaje? Pentru ca intr-o zi un sefutz te pune sa ii maturi in birou sau lasa rahat pe buda..tu intri dupa si ai de ales - vomitzi in chiuveta si iesi (pui geanta pe umar si te duci acasa) sau pui mana pe perie si cureti. Circular. Nu de alta dar cine intra dupa tine te va banui ca tu ai lasat semne.
Imi povestea aseara Sharga despre un film cu Jenifer Aniston care lucra intr-o firma oarecare. Desi era bine pregatita si ar fi avut posibilitati sa avanseze si sa faca si alte lucruri - unele pentru care era desigur scolita, fata noastra nu primea nicio marire de salariu si nici nu era propusa la avansare dintr-un singur motiv - ea nu avea nimic. Nu avea o familie, nu avea copii. Putea sa stea la birou peste program pentru ca pe ea nu o astepta nimeni acasa. Nu avea nevoie de marire de salariu pentur ca deh! fiind singura la ce ii trebuiau mai multi bani?! Vacante..Pai unde sa te duci fata singura in vacante?! Si lista ar putea continua.
La noi cum e? Te angajezi ..secretara. In mod normal secretara face neste treburi care includ cafelutza, corespondente, etc. Stie toata lumea. Bun..
Dar ce facem cand te angajezi si evoluezi foarte repede? Si peste toate, cineva se prinde ca poti sa mai faci si altceva decat jobul pentru care ai fost angajat initial? Tzac! Scriem pe cartea de vizita o functie pompoasa. Sa zicem..director de casting. Mama se bucura ca fata ei mica cat o schioapa este director. Apoi mai dai cu mopul la munca pentru ca sefa-tu a concediat femeia de serviciu. Speli si vase si budele caci ai invatat acasa cum e cu microbii si sanatatea. Intre timp iti iei topul de muie de la furnizorii care nu au fost platiti la timp de parca firma la care lucrezi este a ta si vina neplatii la timp e tot a ta. Cartea de vizita zace intr-un colt si te recomanda inca. Esti director de casting. In realitate esti un biet operator video care filmeaza alti oameni. Luam alt exemplu? Tot din biznisul publicitar?! Hai sa ne radem ca am o intalnire mai incolo si as pleca de acasa "racorita". Scenograf. Termini o facultate, mananci delicat fiert cu apa si moi paine in el ani de zile in camin la ATF. Termini in primii 10 copii facultatea, te apuci de treaba. Apoi intr-o mega intalnire te trezesti data cu capul de pereti de o shleata de oameni care habar nu au despre ce vorbesc, oameni care iti spun ce ai de facut caci ei TE PLATESC pentru acel lucru. Si muti mobila pe un platou de filmare, dormi 2 ore in 24 fara sa ti se plateasca ore suplimentare. Ajungi acasa cu parul lipit de cap, dar inca mandra ca esti PROFI. Continuam?! Ai terminat o facultate de marketing. Sau management..Una cu M, nici nu conteaza care. Lucrezi intr-un domeniu in care de fapt ai putea sa pui in aplicare teoria insa surpriza! Nu te lasa nimeni. De obicei pentru ca seful tau direct nu a terminat nicio facultate si probabil are si el frustrarile lui. In loc sa te foloseasca la capacitate maxima el alege sa iti dea de facut diverse munci - toate sub nivelul tau de pregatire. Si da..usor injositoare, desi cica munca nu e nimic injositor, nu?
Acum ma intreb asa: de ce dracu' mai mergem ani de zile la facultate?! De ce avem nevoie de diplome, masterate?
Stii sa dai cu mopul? Salata cu rucola faci mamica?! Pereti speli? Cuie bati? Vii de acasa cu ce e nevoie, daca se poate si cu bani? Esti foarte bun! 5 in 1 CaCafeaua?! Excelent!
Esti EXACT omul de care avem nevoie. Si bani..Ce bani? Pai nu ai salariu?! Ah! Nu scrie pe fluturasul de salariu pentru ce esti platit..Hm..Pai stai ma..Scrie pe cartea de vizita, ce naiba! DIRECTOR! Uite, scrie mare si frumos! Esti director!! Pana mea..acuma daca mai speli un pic de cacat de pe buda asta nu te face mai putin director, sa fim seriosi..
Si orele suplimentare si saptamana de munca - aia speciala care dureaza 7 zile din 7..hai ma..Si asa..unde sa te duci in weekend? Ai vacanta omule! Fii mandru. Lucrezi in advertising. Si esti DIRECTOR.
M-am gandit la Pitica. O manutza de om. M-am gandit la cat de mandra au fost ai ei cand fata lor schimabase macazul si intrase intr-o lume noua. O lume in care putea sa isi faca poze cu vedete, interactiona cu oameni despre care ai nostri stiau numai de la tv. Apoi m-am mai gandit la o lunga lista de oameni.
Nici unul nu a avut vreodata job description. Dar toti au muncit pe branci ca sa iasa treaba bine. Si cand nu a iesit Foarte Bine, in linistea dezamagirii s-a auzit din spate: LAS' CA MERGE SI ASA!
Deci: bati cuie? dai cu mopul? rezisti la stres? poti sa conduci dupa 18 ore de nesomn? dupa inca 4 de somn poti sa vii la munca si sa dai randament? mancare stii sa faci? te motiveaza banul atat de tare incat sa nu iti pese ca faci ceva sub nivelul tau de pregatire? stii cu "muia" (a se citi "capul plecat sabia nu'l taie") ?

TU ESTI OMUL! Hai, vino in echipa noastra. Te facem DIRECTOR!

marți, 11 noiembrie 2008

Decizatorul

Ati vazut vreodata cum arata un "decizator"? Este ca o bila de biliard, un 8. O bila neagra. Iti pui o dorintza, "freci" bila si apoi o intorci invers.
Decizatorul imi zice ca raspuns la "Plec in Thassos de sarbatori?" GO FOR IT!
Faza este ca daca "frecam" bila acum cateva saptamani mi s-ar fi parut foarte buna sugestia, insa ieri nu m-a miscat deloc:( Sa fi murit dragostele subit?
Fata mea blonda e plecata departe si nu a avut nevoie de un "decizator" ca sa zboare pana la omul pe care il iubeste, eu frec o bila si am dubii ca bila e normala in cap..
Intre timp m-am intors la ale mele, ocupata cu munca. Oamenii apar si dispar in viata mea si nu simt lipsa nimanui care a trecut ca o comeata fara sa lase macar pulbere de stele in urma.
Astept sa vina Dona acasa si sa ne simtim ca si cand nimic nu s-a schimbat, ca si cand nu au trecut aproape 10 ani de cand intram in birou la Alma si Serban imi intindea un mar.
Paradoxal, e nevoie sa zboare cineva de la mii de km ca sa ma vad cu niste oameni care au ajutat la evolutia mea, niste oameni pe care i-am iubit asa de mult candva..Si ei sunt la fel de ocupati ca si mine de fapt. Ah..ce chestie..Andi, my captain nu m-a sunat sa imi zica LMA. Unii te uita si descoperi ca altii la care nu te asteptai isi aduc aminte de tine cu drag. Frumos.
In alta ordine de idei imi este somn ingrozitor. Somn si foame in continuu. Si nu, nu is gravida:)) Nu reusesc sa termin Visul Cassandrei desi ma culc cu Woody Allen de doua nopti..
Ma duc sa mai frec bila neagra sa vedem ce mai am de decis:)

duminică, 9 noiembrie 2008

Elohim sau cel de dupa Dumnezeu

Ziua mea de nume a inceput la 00:07 cu sms de la Robert (aflat la numai 50 cm de mine). Apoi am vazut filme pana la 4 dimineata, am dormit si a urmat adevarata mea zi de nume in care telefonul a sunat asa cum nu l-am auzit niciodata - in continuu. Mihai zice ca recesiunea face ravagii si ca de aia oamenii devin brusc atenti, eu cred ca oamenii vor sa fie mai bun si atat. Ziua de nume a continuat in pat la film si s-a sfarsit la Fratelli si nitel la Planters. Umezita cu tequila si alte chestii ale caror nume mi-e greu sa le pronunt, ziua se incheie glorios cu : doi crenvusti, doua triunghiuri de branza topita, 3 felii de paine prajita, una bucata pijama roz, una bucata pat nefacut total si un film: Tropical thunder. La multi ani Mihaelo fata..wherever you are:p

joi, 6 noiembrie 2008

In alta ordine de idei..

Saptamana asta am vazut primul film 3d din viata mea. Nice. Am fost la concert la Róisín Murphy si m-am vazut cu un baiat care ma face sa rad. Am plans de doua ori pentru ca am facut ceva gresit fara sa stiu ca e gresit..Am reusit sa ma fardez in masina, sa imi tai unghiutzele, sa ma schimb de haine. Daca reusesc sa ma spal pe cap si sa fac sex in timp ce stau in trafic, daca mai prind si neste wireless si intru pe net la volan cred ca pot sa ma mut in micul Bubu.
Azi am mancat din nou paste quatro formagi si m-am bucurat ca toate trec daca te vezi cu antidotul necazului - prietenul care te lasa sa aberezi si mai face si misto de tine in timpul asta fara sa te supere. M-am mai ras cu Margaretele nebune care ma folosesc ca intermediar intre ele, am vorbit cu fetele mele la telefon si sambata o sa fie ziua mea de nume. Ah! Si in rest sunt bine. Doar ca nu apuc sa vad niste filme cu care sunt restanta.
De fata asta - Róisín Murphy - ce frumoasa..Ce energie. Ce de energie am pierdut plecand in GRecia fix cand era festival in Bucuresti..Las' ca nu intrara zilele in sac. E timp pentru toate. Ma culc. Sunt asa de ocupata ziua ca nu am timp de nimic. Uite ce frumos, la MTV la premii, live ne canta Duffy..Yee, yee, yee..(yeah adica:))

Change..That's wassup..



Eu cu politicile nu am treaba. Nu am avut pana acum, caci am fost foarte ocupata. Dar poate o sa am, cine stie. Vazui spotul asta si ma puse pe ganduri. Oare americanii sunt siguri ca o sa le fie bine? Schimbarea e ok insa nu e intotdeauna asa cum viseaza omul. Caci uita-te la noi in ograda, ce, noi n-am schimbat? N-am votat schimbare? Nu stiu cum e Obama, sa fiu sincera nu ma asteptam sa voteze americanii un barbat de culoare care sa se dea cu Air force one,desi am vazut niste filme destul de misto in care Morgan Freeman dadea bine ca presedintele USA. Dar..in filmul ala nu venea cumva sfarsitul lumii??
In fine..azi am primit de la Alex discurul lui McCain dupa ce s-a anuntat victoria lui Obama. Nu stiu daca americanii au ales corect dar vor avea cu siguranta ce si-au dorit. Change. Sa vedem cum simt fetele de peste ocean schimbarea - peste cateva luni zic nu acum. Eu sper sa fie in bine. Si sper ca anul asta o sa alegem si noi BINE. Schimbare sau nu promit ca ma duc sa votez. Poate o sa conteze o stampila pusa acolo unde simtesc eu ca-i bine.

marți, 4 noiembrie 2008

Plase, plashi si plasticaraie

Numa' ce vazui un frumos viral despre pungile de plastic. Am scris mai devreme cum ma duc la supermarket si indes un cos de cumparaturi in cate pungi am nevoie. La Metro am noroc sa gasesc o plasa mare de rafie care cica tine 25 de kile de branze si alte minuni de'ale gurii. La restul nu e cu plashi de rafie, is numai zeci de pungi..

Cand eram mici mama avea cateva plase, voi le mai tineti minte pe ale mamelor voastre? Uratzele, cusute acasa. Era si o vorba "femeia romana cu sacosa'n mana", remember? O punga de plastic era asa o chestie rarissima, cine avea punga de plastic clar avea neamuri in strainatate. Si mai erau niste pungi foarte smechere, facute din saci rezistenti de plastic - zisele pungi duble pe care le coseau la masina niste doamne care lucrau in textile. Foarte practice pentru furat diveste chestii de la munca, mai tin minte si acum ca in plasele alea de sac transparent se puteau copertile de reviste - Cinema cu Florin Piersic si Angela Similea..ce vremuri. Te tinea o punga din aia o gramada de vreme, daca se rupea, mai taiai din ea si o faceai mai mica si puneai alta poze! Una din almanahE.
Toata lumea vorbeste de pungile de plastic si vedem ce se intampla dupa ce noi le folosim si scapam de ele. Insa..in afara de targuri de carte si alte cateva evenimente(unde primesti plasutze textile) eu nu prea vaz o alternativa pentru orice om care are nevoie de o biata plasa:(
Ma gandeam ca in campaniile electorale ar fi frumos daca oamenii ar primi plase textile, insa ma mai gandeam ca romanul e pricinos si dupa primirea obiectului de la un candidat anume, ar aparea reactia contracandidatilor - aia care ar zice : v-au dat plasa ba!

Mda..mi-ar placea sa vin de la piatza cu sacose frumose de panza rezistenta, mi-ar placea sa am la supermarketurile din Bucuresti sacose uriase de rafie ca cele de la Auchan din Franta (plase fara moarte nene..am o asa plasa uriasa de acum 6 ani!). Mi-ar placea ca in loc sa dau nu stiu cati bani pe plasele de plastic (caci le vom plati curand) sa imi pun bunatatile in pungi mari de hartie reciclabila ca in filme sau sa am plasutze vesele cusute de mama sau cumparate ..O stiti pe Silvia? Prietena Andei? Eu o vad la toate targurile. Ca ea mai sunt o multime de fete care fac super gentutze si ar putea sa faca si super plasutze si sacosele. Despre ele scriu aci pentru shoppingaritza fashion din voi.
Pentru mamele noastre si alta femeie romana cu sacosa in mana ma gandesc la altceva - cat poate sa coste un contract intre un supermarket si o fabrica de textile? Si cat de scumpa poate sa fie o sacosa??
Mi-a placut cum suna Nu fi pungas. Mi-a fost greu sa vad un ppt cu poze in care delfini mureau din cauza unor pungi de plastic, broaste testoase la fel. Mi-a fost scarba sa vad de Paste lacul Bicaz plin de peturi..Si totusi nu am facut nimic niciodata. Si ca mine is sute de oameni..caci ne gandim ca o sa faca cineva..Noi suntem cam ocupati cu munca.
Unii mai fac. Numai ca is putini. Am vazut azi ceva frumos:) La Plaza in mall este o "miscare" ECO cu sprijinul National Geographic. O casa frumoasa facuta din peturi, un copac..Peturi de Dorna desigur. Si copacul din peturi maro de la bere (poate ca Dorna si oaresche bere suporta campania anti peturi, nu?)
Mie imi e dor de sticla de lapte din sticla, de sticla de apa minerala, de borcanul de iaurt si de toate sticlele alea pe care le strangeau tiganii urland pe strazi "Sticleeeeeeeeee, gualeeeeeeeeeee, cumparaaaaaaaaaaaaam".

Stiu ca sunt o multime de oameni care fac CEVA. Sper sa ajung sa fac si eu ceva candva, cumva..Pana atunci inca mi-e des rusine ca nu imi pasa destul..

Intarziata ca de obicei..

Acum cam o saptamana am visat un cuplu pe care nu il cunosc personal insa mi-am scris atat cu ea cat si cu el. M-am trezit si ma gandeam ca daca as fi avut macar numarul unuia din ei de telefon as fi putut sa sun si sa le spun "v-am visat!! s-a nascut bebe, nu??"

Azi am reusit sa fur un pic de timp sa intru pe blog la mami. Aici e un link..Am visat cam cu o saptamana mai tarziu ceva ce vad acum la Andrei. Pe bebe..
Sunt asa un pic amuzata de felul in care visez eu oameni pe care nu ii cunosc dar imi sunt dragi.
Bine ai venit bebe Toma-Andrei:) Frumos ca in visul meu..
Ma uit la filmuletze si rad si mi se pare cel mai frumos moment din viata unui om - sa iti vezi copilul nou-nascut.

I support..


Daca va uitati cu atentie o sa vedeti ca la mine intr-un colt de blog a aparut o chestie care zice ca I support pe cineva. 
Primul e Dan Dumitrescu, urmeaza sa mai adaug niste oameni..daca o sa imi placa de ei, desigur. 
Cand o sa am 5 minute libere (adica la noapte) o sa scriu de ce am ales sa support
Nu sunt (sper) persoana care sa se duca cu trendul si daca ECO e trend sa deviu peste noapte ECO, sau verde..Dar aleg sa sustin pe cineva care cred ca merita. Nu am avut timp sa ma dau cu biclele Mirunei, sa adun peturi din Bicaz, sa strang pungi de plastic din spatele blocului. 
Ba ma mult, recunosc si mi-e jena ca arunc tigarea pe geam cand nu am o sticla goala in masina, in care mai e o urma de cafea (nu am scumiera..caci masina mea era initial de nefumatori dar a decazut ingrozitor..), ca iau pungi de la supermarket gratis pe care apoi le folosesc la gunoi, ca las laptopul in priza zile intregi, la fel uit si incarcatoarele, las apa sa curga pana vine apa calda..si as continua dar ma simt de porc caci desi constientizez ca fac rau, uneori nu imi dau seama.
Probabil ca mine sunteti multi, unii recunosc si incearca sa se schimbe, altora nu le pasa. Eu invat:) De la Silvia am invatat acum multi ani de zile sa nu arunc hartii pe jos. Car in geanta hartii, pachete de tigari goale, facturi, bonuri -  cosuri de gunoi daca sunt, is de obicei pline ochi sau arse, scurse pe trotuar. As vrea sa invat sa renunt la masina si sa merg pe bicla (Miruna aici ar trebui sa scriu de tine si sa incep cu "de la M invat sa.." >:D<)
De la Ina invat asa de multe incat nu contenesc sa ma mir de ea..(stiati ca exista oameni care CHIAR mananca sanatos? adica pe bune, sanatos ca la carte). La birou aruncam hartia separat, se strang baterii si telefoane vechi..
Si mai sunt oameni de la care invat. Nu doar chestiuni legate de protectia mediului si alte minuni. Invat mereu. 

I support people..Good people..

And now..back to work girl!