sâmbătă, 10 mai 2008

Planuri de plecare

Incerc sa imi aranjez apele ca sa ma intorc pe insula vara asta. Sper ca implinirea celor 31 de (prima)veri sa aiba loc langa piscina, cu sticle pline cu licoare placuta la limba, cu muzica, cu Yanis in spatele barului si oameni dragi langa.
Si cu cream pie! presarata din belsug cu scortisoara. Inca nu stiu cu cine merg, stiu ca Lys si Euu vor fi in Limenas, stiu ca insula e inca acolo si ma astepta. Stiu ca o sa imi fie dor de unii oameni, cei care nu vor fi acolo anul asta..stiu ca o sa si bocesc putin (la betie desigur) aducandu-mi aminte ca in camera aia m-am certat cu EL. Dar o sa fiu ACASA.

Lumea zice ca sunt nebuna sa merg trei ani la rand in acelasi loc. Eu nu cred ca am terminat tot de vazut in Thassos. Si am o treaba neterminata cu niste delfini, cu un golf care nu se lasa descoperit, cu "Ochiul lui Zeus" pe care nu l-am gasit..Si mai am niste pitici...
Ma asteapta maslinele de pe tzatziki, ardeiul copt plin de feta si kalamaraki.

Deci..sa purcedem. Plecare 29 iunie! Iuhuuu!

joi, 8 mai 2008

Ashes and snow


La recomandarea I-Danei am vazut o frumoasa poveste. Care m-a emotionat pana la lacrimi.





"M-am uitat la toate Raiurile
care au căzut în mine
Am văzut Raiuri
pe care le-am tinut în căusul palmelor,
dar pe care le-am scăpat
Am văzut promisiuni
pe care nu le-am respectat
Dureri pe care nu le-am alinat
Răni pe care nu le-am vindecat
Lacrimi pe care nu le-am vărsat
Am văzut morti pe care nu le-am plâns
Rugi cărora nu le-am răspuns

Usi pe care nu le-am deschis
Usi pe care nu le-am închis
Iubiri pe care le-am abandonat
Şi vise pe care nu le-am trăit

Am văzut tot ce mi s-a oferit
si nu am putut accepta."

miercuri, 7 mai 2008

Good news

De prin septembrie iubesc un barbat. EU, in mintea mea desigur. Am evitat sa scriu despre el, caci nu se cade "sa dai nume pe post" si apoi..m-am gandit ca cineva ar avea de suferit daca eu mi-as ridica iubirea in slavi si as povesti cat sunt de si cum si unde si cat.
In lunile astea ne-am tot "despartit" (in capul lui) si impacat (in capul meu) de cateva ori. Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese.
Insa cumva mereu am avut nevoie de el, inapoi. Sa fie acolo cand mie imi e greu. Despartirile "definitive" au adus dupa ele doua intamplari ingrozitoare. Odata a fost disparitia lui Dan si apoi plecarea lui Sorin pe insula.
Am sunat si am plans si el a venit si m-a lasat sa ma bucur de cateva ore in care nu m-a intrebat niciodata cine a murit sau orice care mi-ar fi adus aminte de durerea mea.
De curand ne-am despartit definitiv. De acesta data punand lucrurile in ordine, asa cum se cade. Teoretic doi oameni care nu au fost impreuna nu se pot desparti, dar la noi nu se aplica teorii caci ce ne-a legat pe noi nu are sens intr-o lume "normala".

Au trecut zilele si la fel ca la fiecare despartire am suferit ca un caine si m-am intrebat cu ochii catre lustra : Why my, God? Why me?
Cand ochii au obosit de la lumina galbuie i-am coborat catre televizor si intre doua melodii si cateva minute de stiri mi-am raspuns la intrebare: Because..
Am mai suferit putin si am tinut sa ii aduc aminte minunatului ca de cate ori ma paraseste, moare cineva! Si ca nu mai pot sa o iau de la capat cu aceasta relatie minunata, atat de fictiva si de invidiata!
El a ras si mi-a spus ca gata! Nu mai moare nimeni!
L-am crezut pentru ca mi-am dorit foarte tare sa nu se mai intample nimic rau. M-am calmat si am luat o pauza care imi prieste. Il vad la tv si ma bucur ca e frumos si bun si destept. Si ma bucur ca e al meu, in acel fel despre care el habar nu are, el e acolo in mintea mea..

In ultimele 48 de ore sunt bombardata cu cele mai bune vesti pe care puteam sa le cer.
Simona (doamna mea - Pisa de la Paris, hihihi) ne va mai aduce pe lume un fecior peste cam 3 luni.
Daneza in septembrie naste tot un fecior.
Lui Petre i se nascu la Londra micul Luca, la cam 4 kilograme asa.
Si EL, specialul, tatal muzei mele.. el va fi din nou tata.

In ultimele 48 de ore am avut gura pana la urechi, am ras si mi-a venit sa topai caci nu e veste mai mare decat cea care anunta venirea pe lume a unui copil. Am ras si apoi am avut 5 minute in care m-am uitat in monitor, am deschis o fereastra de mail si i-am scris "jumatatii mele de departe": eu ce am pazit pana acum frate?! de ce niciunul dintre barbatii astia minunati care m-au iubit atat nu s-a gandit ca EU vreau sa fiu mama?

El a ras si a zis razand Fuck them all my princess..Vorba Sargai - esti atat de tanara! Asa ca instant gura mi s-a dus pana la urechi si am topait si m-am bucurat!
Si topai si rad si dupa multa vreme nu simt nevoia sa il sun pe frumosul si desteptul si minunatul meu prieten. Pentru ca nu plang. Rad si de ras pot sa rad eu cu mine insumi si cu gandul meu frumos despre bebei frumosi!!!


************************************************************************************

"Ca sa renasti, mai intai trebuie sa mori" - imi place cum suna, are legatura cu iubirea mea nu cu nasterea copiilor:)

luni, 5 mai 2008

Sburatorii zilelor noastre

A inceput munca. Am ajuns la birou printr-un trafic de cosmar. Am picioarele inghetate dar am balerini noi si is mandra asa ca tremur si tremur.
Dupa zilele minunate de vacanta am primit multe sfaturi prietenesti: sa nu viu suparata la munca, sa zambesc si sa ma bucur de soare (care soare), etc, etc.
La birou, asa dupa Paste, nu mai era lapte pentru cafea. Nu-i bai, bem si asa. Nu mai era hartie igienica. Nu-i bai, avem servetele. Si reci si umede si parfumate si de hartie. Un pachetel.
La intrebarea : ce ne facem fara hartie? raspunsul sosit cu hahaiala de rigoare (deci in GLUMA!!) a fost: ei, va mai aduceti si de acasa. Sau faceti acasa trebuirile!
Rad si ma opresc din comentat! Caci nu pot povesti ce a urmat cand seful a vrut si el insusi la baie. Si seful, ca si regele e om. Am ras si ras in gand, sa nu ne vaza nimeni!
Si cum fiecare fapta buna nu ramane nepedepsita (cum ar zice o prietena de a mea care are 5 ani) m-am decis sa mai fac un blog. Fara NICIO legatura cu cele povestite mai sus.





Va invit sa zburati!


http://theflyingprincess.blogspot.com/


Care pe unde puteti, puneti-va aparatul pe automat, la 2 secunde sau la 5 sau 10 si sariti. Daca aveti pe cineva care sa va pozeze, cu atat mai bine. Cu cat sari mai mult, mai vesel esti!
Cu cat sari mai bine si mai sus, cu atat iese poza mai bine.

Stiti secretul, nu?


UNU...DOI...TREI...SARI!


THE SKY IS THE LIMIT!!

duminică, 4 mai 2008

Vacanta de Paste


Sa se fi strans vre'o 2000 de km?!
Am plecat din Bucuresti sambata trecuta, pe 26 aprilie. Ne-am oprit si am mancat in Sibiu apoi ne-am minunat de casele noi care se ridica in Cluj (am mai trecut putin prin Aiud, unde am pupat-o telefonic pe Anda.)
Am ajuns la Baia Mare si in zilele petrecute acolo am vazut/vizitat :Targu Lapus, Mogosa (langa Baia Sprie), Suior (langa Baia Dprie), Surdesti (la bisericutza de lemn), Plopis (biserica mai mica), Coltau, Remerea Chioarului, Berchezoaia , Remecioara, Somcuta Mare, Padurea Usturoi - langa Baia Mare, Baraj Firiza, Izvoare, Sighetul Marmatiei, Sapanta.
Am trecut prin Mara, Borsa, apoi oprire in Pasul Prislop.
Pana la Piatra am mers prin Vatra Dornei apoi raul Bistrita a fost cu noi tot drumul:) Am trecut pe langa Barajul Bicaz. In ziua petrecuta la Piatra am mers la Lacul Rosu unde vitejii s-au dat cu barca si mimozele au stat pe mal, apoi am mers la Bisericani si am vazut de sus orasul ..si la finalul zilei ne-am urcat in telegondola ca sa ne pocneasca putin adrenalina. Palpitant, recomand cu caldura plictisitilor de senzatii normale:))
La plecarea spre casa am mers prin Bacau, Focsani, Ramnicu Sarat, Buzau si apoi ne-a apucat aventura si am vrut sa vedem ..vulcanii norocosi. Conform hartii noastre rutiere aveam sanse sa ajungem in timp util la vulcani. Daca nu era furtuna si daca drumurile erau REALE! Am ratat vulcanii asa ca suntem datori cu un mers pana acolo. Am ratacit printre coclaurile judetului Buzau si apoi am plecat spre casa cu furtuna dupa noi:))
Ca o concluzie finala: Maramuresul rules. Oameni bogati, gospodari, paduri intinse, ape, horinca!! Si Moldova rules, insa asa paduri taiate in bataie de joc..pacat..Ce m-a socat cel mai tare este ca in Maramures in fiecare sat bisericile sunt mari, arata ca niste catedrale de fapt:)) La mine in Oltenia bisericile is mici:) In Moldova sunt mari, insa nu is asa de multe ca in Maramures. Din toate zonele in care am mers, cel mai bine arata casele in Nord:) Acolo se simte bogatia in fiecare sat..In partea de jos, in Buzau oamenii is mai nevoiasi..Nu am ajuns in Moldova la manastiri, o sa ajungem in vacanta urmatoare..Si mai avem de vazut..Apuseni:)) si inca, inca, inca..caci e mare si frumoasa tara asta!

1 mai la Piatra Neamt




Lacul Rosu




La 12 noaptea am dat iama in slana, horinca si prajituri! Adusesem merinde desi stiam ca ne asteapta acasa Pasca cu ciocolata (cea mai buna din lume), alta pasca cu smantana si una normala cu branzica si stafide. Pe la 2 cred ca ne-am culcat, franti dupa 7 ore cat am facut de la Sapanta pana in Piatra.


A doua zi am avut peripetii, si am sarbatorit 1 mai umbland de nebuni pe colcauri, asa cum se va vedea si din fotografii.

(Bisericani)