Si atunci el i-a spus, aratandu-i-o cu privirea: De acum inainte, ea e melodia mea, doar ca mai are nevoie de timp de gandire.
Stateau toti 3 pe o banca.
Si cealalta a spus cu un ton rautacios (sau poate era doar ironica) , apropiindu-se periculos de mult de ea: mama, da'ce ai imbatranit..pai da, asa e cand traiesti cu unul mai mare decat tine.
S-a chicotit. Parca.
E, lasa ma, ce? Daca vrei doar poti sa te culci si cu din aia mai mici.
Dar cum adica, eu sunt melodia ta?
Si el atunci incepu sa o sarute usor pe un umar . Si dintr o data, visul se umplu de Sinatra si "My way"..
sâmbătă, 7 ianuarie 2012
vineri, 6 ianuarie 2012
Daca eram barbat..
- as fi putut sa joc sarbele, luand hora inainte.
- as fi putut sa ma imbat, ascultand muzica populara olteneasca, si as fi spart paharele de podea..de dor..nu de necaz.
- as fi putut sa ma imbat, ascultand muzica populara olteneasca, si as fi spart paharele de podea..de dor..nu de necaz.
2011-2012
(arunc niste poze, fara legatura cu scriitura in sine, asa, sa vedeti ce caprite mari suntem !)
Am facut un revelion de vis, acasa si on line, fix alaturi de cine mi-am dorit si asa cum mi-am dorit (daca facem abstractie de ora 3, cand pe fondul beuturii, copilul Kate s-a impiedicat de 2 ori si tataie'su a decis sa imi traga o cearta, din aia uitata in 2011) . Asa ca m-am culcat aburita si nebauta la ora 4, trista ca am ratat manelele de la tv..
La ora 4, pe toate canalele tv erau filme. Si cum le vazusem deja si nici manele nu IEREA..m-am culcat. Am inceput anul 2012 atarnata pe geamul de la sufragerie, filmand cu micul flip artificiile berceniene si tipanad de fericire. Asa de euforica (repet, treaza perfect, nu am baut nimic) ma aflam, ca am ratat sa pup copilul, ratacit in brate de nasha si bunica, intr-o alta camera, tot ca sa vaza artificiile.
Nebunie totala. Am mancat putin si des, nu m-am uitat la tv, caci nu era nimic de vazut, nu am ascultat muzica, ci am stat si am vorbit. un revelion cald, acasa. Cu poze, cu sarituri, cu fetite dansatoare, cu bunici si nashi la masa, cu casa plina de oameni super dragi la 12 fix punct. PLINA. Nimic mai frumos:) Mi-am amintit de anii in care faceam revelionul la Bogdan sau la Caramele si dupa 12 plecam pe rand acasa pe la toti, la pupat si ciocnit cupe de spumos. Cand ne intorceam la bairam eram toti inghetati si rupti de beti. Dar toata lumea era fericita. Nu am avut chiloti rosii (ca italienii), nu am avut nici macar un leu la mine (nu stiu ce natie are superstitia asta), nu m-am pupat cu niciun barbat la miezul noptii (ca in anii trecuti - in vremea in care chiar credeam ca daca te pupi, stai cu el tot anul, muahahah!). Nu am mai facut nimic din ce obisnuiam sa fac. Nici macar nu am mai dat 100 de sms cu siropoasele urari. Am vorbit la telefon cu foarte putini oameni pe 31 si pe 1. Adica m-am bucurat sa fiu auzita si sa aud oamenii care conteaza. Si a fost frumos asa, simplul.
Sarbatorile sunt pentru familie. Anul asta asa au fost. In anii ce vor urma o sa am grija sa fiu sau la zapada sau la mult soare, sa stim o treaba.
In rest..suntem bine. Fericite. E pace. In afara de o mica treaba amoroasa, totul e minunat. Cica in noaptea de Boboteaza se deschide cerul. Eu am visat un anume barbat, o cearta oribila cu 2 femei, si o masa bogata, cu peste, pe o insula pe care nu o stiu, cu Dana si Mircea si inca cineva la masa, fara copiii din dotare. Si eu singura. Si cu mult peste si fructe de mare. Si da, eram suparata si Mircios tot radea si incerca sa destinda atmosfera si Dana imi spunea ca o sa fie bine, sa am rabdare. Asa ca m-am trezit si am inceput sa am rabdare. Poate ca nu imi amintesc tot visul, sau visele de azi noapte, sau poate cerul se mai deschide si in noaptea asta si o sa vedem ce urmeaza. Oricum, orice se poate intampla..cat timp e fara cearta, o sa raman fericita. Daca e cu cearta, plecam departe si am scapat de toate:)) Doar avem antrenament.
La multi ani de vis. Stiu eu ca 2012 este minunat. Am stiut ca si 2010 e vis, apoi 2011. Nu stiu despre voi, dar eu nu ma insel. Niciodata.
Ps - am uitat sa va zic! Nu am baut de revelion, dar beau cat de des pot vin fiert. Si sa vezi ce chestie ciudata! Nici nu ma mai umplu de pete!! Nici nu mai imi e rau. Si pot sa merg si cu RATB si cu metroul si parca incep sa vad numai oameni frumosi..si nici nu mai sunt bolnava..Si imi caut un job de bun simt, dar despre asta vom scrie candva o alta poveste, cand o sa stim ce job cautam, clar:))
Am facut un revelion de vis, acasa si on line, fix alaturi de cine mi-am dorit si asa cum mi-am dorit (daca facem abstractie de ora 3, cand pe fondul beuturii, copilul Kate s-a impiedicat de 2 ori si tataie'su a decis sa imi traga o cearta, din aia uitata in 2011) . Asa ca m-am culcat aburita si nebauta la ora 4, trista ca am ratat manelele de la tv..
La ora 4, pe toate canalele tv erau filme. Si cum le vazusem deja si nici manele nu IEREA..m-am culcat. Am inceput anul 2012 atarnata pe geamul de la sufragerie, filmand cu micul flip artificiile berceniene si tipanad de fericire. Asa de euforica (repet, treaza perfect, nu am baut nimic) ma aflam, ca am ratat sa pup copilul, ratacit in brate de nasha si bunica, intr-o alta camera, tot ca sa vaza artificiile.
Nebunie totala. Am mancat putin si des, nu m-am uitat la tv, caci nu era nimic de vazut, nu am ascultat muzica, ci am stat si am vorbit. un revelion cald, acasa. Cu poze, cu sarituri, cu fetite dansatoare, cu bunici si nashi la masa, cu casa plina de oameni super dragi la 12 fix punct. PLINA. Nimic mai frumos:) Mi-am amintit de anii in care faceam revelionul la Bogdan sau la Caramele si dupa 12 plecam pe rand acasa pe la toti, la pupat si ciocnit cupe de spumos. Cand ne intorceam la bairam eram toti inghetati si rupti de beti. Dar toata lumea era fericita. Nu am avut chiloti rosii (ca italienii), nu am avut nici macar un leu la mine (nu stiu ce natie are superstitia asta), nu m-am pupat cu niciun barbat la miezul noptii (ca in anii trecuti - in vremea in care chiar credeam ca daca te pupi, stai cu el tot anul, muahahah!). Nu am mai facut nimic din ce obisnuiam sa fac. Nici macar nu am mai dat 100 de sms cu siropoasele urari. Am vorbit la telefon cu foarte putini oameni pe 31 si pe 1. Adica m-am bucurat sa fiu auzita si sa aud oamenii care conteaza. Si a fost frumos asa, simplul.
Sarbatorile sunt pentru familie. Anul asta asa au fost. In anii ce vor urma o sa am grija sa fiu sau la zapada sau la mult soare, sa stim o treaba.
In rest..suntem bine. Fericite. E pace. In afara de o mica treaba amoroasa, totul e minunat. Cica in noaptea de Boboteaza se deschide cerul. Eu am visat un anume barbat, o cearta oribila cu 2 femei, si o masa bogata, cu peste, pe o insula pe care nu o stiu, cu Dana si Mircea si inca cineva la masa, fara copiii din dotare. Si eu singura. Si cu mult peste si fructe de mare. Si da, eram suparata si Mircios tot radea si incerca sa destinda atmosfera si Dana imi spunea ca o sa fie bine, sa am rabdare. Asa ca m-am trezit si am inceput sa am rabdare. Poate ca nu imi amintesc tot visul, sau visele de azi noapte, sau poate cerul se mai deschide si in noaptea asta si o sa vedem ce urmeaza. Oricum, orice se poate intampla..cat timp e fara cearta, o sa raman fericita. Daca e cu cearta, plecam departe si am scapat de toate:)) Doar avem antrenament.
La multi ani de vis. Stiu eu ca 2012 este minunat. Am stiut ca si 2010 e vis, apoi 2011. Nu stiu despre voi, dar eu nu ma insel. Niciodata.
Ps - am uitat sa va zic! Nu am baut de revelion, dar beau cat de des pot vin fiert. Si sa vezi ce chestie ciudata! Nici nu ma mai umplu de pete!! Nici nu mai imi e rau. Si pot sa merg si cu RATB si cu metroul si parca incep sa vad numai oameni frumosi..si nici nu mai sunt bolnava..Si imi caut un job de bun simt, dar despre asta vom scrie candva o alta poveste, cand o sa stim ce job cautam, clar:))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)