Choices..my choice or who's choice

Ieri mi-a fost rau. Atat de rau incat m-am trezit si am inceput sa plang. Am dormit de la 6 dimineata pana la 1 la pranz, cand toata casa s-a animat si au inceput pregatirile de plecare. Am auzit pe rand fiecare sertar de la congelator, am auzit cum mama scotea pachete si aseza chestii. Apoi a inceput sa imi sune telefonul. Imi venea sa vomit, nu ma puteam misca, el 1 ma intreba niste chestii la care nu vroiam sa raspund pentru ca nu puteam.
Am tipat si plans si am jurat ca voi pleca de acasa, undeva unde sa pot dormi dupa filmare.
Incercand sa adorm am visat o camera de hotel in care era cald si bine, un pat mare si moale. Am visat ca dormeam si visam frumos. Galagia a continuat insa, la fel si telefoanele si apoi mesajele. Cred ca pe la 4 dupa-amiaza a fost liniste. La 6 am auzit cheile in usa si am incercat sa ma ridic din pat dar nu mi-a iesit. Am mai dormit putin.
A mai sunat telefonul si el 2 m-a intrebat daca am nevoie de ceva. Aveam nevoie de tot caci mi-am dat seama ca sunt lesinata de boala, singura in casa si .. disperata.
Pe la 8 seara m-am mobilizat si m-am ridicat, am mers la baie si dupa dus m-am simtit mai bine.

Pret de cam jumatate de ora m-au sunat in ordine

el 2, bland si bun - ce sa iti iau de la farmacie? iau ceva bun de la Mega Image? ;
el 1, flegamatic si rautacios - iti mai e rau? ti-a fost pe bune sau ai vrut tu sa iti fie?
el 3 - cu vocea lui care imi este cumva cea mai familiara dintre toate, era sigur ca mi-a fost rau, stia ca am fost lesinata toata ziua pentru ca se astepta la asta dupa filmare - cum esti? nu te-am sunat mai devreme ca sa te las sa dormi, acum esti bine?

In timp ce vorbeam cu el 3 a sunat la usa el 2.
Si m-a lovit un gand: sunt trei oameni minunati.

Unul m-a iubit si ma uraste dar nu are de ales si trebuie sa ma suporte.
Unul m-a iubit si ma iubeste. Cred ca ma va iubi toata viata fara sa ceara ceva inapoi.
Unul ma iubeste fara sa stie daca ceea ce il leaga de mine este de fapt iubire.

Toti trei sunt frumosi si buni si blanzi. Toti trei stiu sa faca rau, stiu sa faca pe cineva sa sufere. toti trei sunt inteligenti si "de viata".
Pe toti trei ii plac prietenele mele.
Si totusi nici unul dintre cei trei nu este cel care trebuie sa fie langa mine.

Unul trebuie sa isi vada de viata lui si sa aprecieze ca are deja acasa.
Unul trebuie sa mearga mai departe si sa isi gaseasca o iubire care sa i se potriveasca mai bine.
Unul trebuie sa se imparta intre doua sau mai multe iubiri (caci nu se va opri din alergat niciodata).

Puteam sa plang la telefon si sa astept ca unul dintre ei sa ma intrebe daca am nevoie de ceva, puteam sa cer unuia dintre ei sa vina si sa ma salveze, dar nu am facut-o..
Nu a fost nevoie. Cineva a venit fara sa zic nimic. Fara sa vrea nimic. Am gatit ceva ciudat si oribil, am ras si am vazut partial un film. Am laut pastile si apoi am dormit. Am dormit cu vise frumoase fiindu-mi cald si bine.
Uneori nu e nevoie sa ceri nimic nimanui..Nu trebuie sa alegi nimic, cineva o sa te aleaga.

Diminetile mele's albastre

E 5.29.Am terminat filmarea, am dus pe Cora Gramos acasa pe la 5 si
stau in masina in fata blocului asteptand ora 6. La 6 suna ceasul
maica-mi si tata se trezeste sa puna cafeaua. In stanga mea un cer din
amestec de culori se rupe de un alt cer, inchis. La 21 imi canta Alex
despre cu "daca dragostea dispare"..Nu am o bricheta si ma mentiu
treaza scriind. Mai am putina benzina, sper sa ma tina pana coboara
tata sa ma culeaga din masina..S-au stins si luminile de pe strada.
Vreau sa dorm..Vreau doar sa dorm.

Sunt atat de ocupata...

Am reusit azi noapte sa dorm desi muma-mea mi-a servit un ceai energizat inainte de culcare. Dupa 5 ore de somn am plecat de acasa cu parul valvoi, nefardata si in viteza, incarcata cu recuzita.
Tot avantul meu muncitoresc a fost linistit de nebunia din trafic, se pare ca pana si stradutele pitite pe care le stiam au devenit neincapatoare. La fiecare colt de strada era asezat cate un domn politist care nu prea avea mare lucru de facut..Am facut cam o ora pana la birou dar am cantat tot drumul si la stop chiar am dansat.
Peste doua ore ziua de lucru s-ar cam termina (teoretic!), mai am cate ceva de facut insa la mine in cap nu e decat un singur lucru: au inflorit magnoliile!!! Evadez cate 10 minute din birou la fumoar, imi lungesc gatul peste gard si ma mai bucur de minunea mov din curtea vecina (peste drum).

Mi s-a spus ca am mentalitatea unei fetiscane de 17 ani si de doua zile nu stiu daca sa ma enervez sau sa ma bucur. E bine sau e rau sa pari copil?!
De ce as vrea sa ma comport ca un om la 30 de ani?! Si apoi..cum "face" un om la 30 de ani? O femeie zic..
Hm..cred ca e ceva in neregula cu mine.

Vedete..mda..

De prin 1999 am sansa (hahaha!) sa cunosc diverse vedete autohtone si nu numai. Primii 5 ani au fost "muzicali" datorita jobului la Warner. Lume luminata, va spui - de la Raku si Unchiuletzul Sapro, Parazitii, STIGMA, Anda Adam, RACLA, Vama Veche, Ana Maria (Demmo), Spitalul de urgenta.. si inca si inca. Desigur pe toti i-am cunoscut doar eu, nu m-au cunoscut si ei inapoi. In anii aceia artistii romani nu aveau fitze, doreau sa ajunga mari si inca mai tineau minte de unde au venit. In anii aceia artistii nu conduceau masini de fitze ci mergeau cu RATB si metroul - acum nu mai da bine sa vezi "vedeta" in metrou, la naiba!
LA premiile MTV a fost invitata Laura Pausini - o femeie frumoasa, de o modestie rara. Nici o fitza, nu mari pretentii. La conferinta de presa Laura a povestit despre noul album, despre cat a suferit in urma despartirii de iubirea vietii ei. Ce sa vezi?! Laura Pausini era si ea om.
Ai nostri au uitat sa fie oameni. Ai nostri sunt doar vedete, dar desigur nu vorbesc despre toti, caci inca mai exista putina decenta (numai ca incerc sa descopar unde e decenta asta:)).
De prin 2004 cunosc actori. Mai mari, mai mici. Desigur actorii mai in varsta sunt ca si Laura Pausini - oameni. Cei intre 30-45 ani sunt intr-o perioada de tranzitie, oscileaza intre vedeta si om. Sunt cateva nume cu care am avut ocazia sa ma cunosc si sa constat ca si ei au vrut sa ma cunoasca inapoi - mai o tacla despre un gratar, mai o poveste despre copii, mai o barfa din piata.
Insa socul mare este sa constat cum e treaba cu tanara generatie. Ei bine pana in 30 de ani actorul roman are niste probleme de personalitate. Majore.
Cei pe care ii cunosc - in sensul de a avea prieteni comuni (mai o petrecere, mai o piesa de teatru si apoi o bere la o crasma, mai o vizita, mai o masa) s-au dovedit oameni. Cu griji, cu vieti tumultoase sau mai putin. Cu o parte am si lucrat/filmat. Dar exista si "cealalta parte" - vedetele de Bucuwood. Ei bine, astia sunt cei periculosi. Aerele de Bucuwood sunt ceva greu de descris. Ma gandesc de cate ori semnam un contract ca oamenii astia s-au chinuit sa faca arta 4-5 ani de zile la ATF, ma gandesc cum au vietuit in camin,cum au impartit mancarea trimisa de acasa de parinti. Ma gandesc ca un salariu de actor angajat la teatru este mic si ca omul merita sa fie recompensat pentru munca lui.
Dar sunt copii-vedeta o parte din ei. Sunt tinerii actori care au senzatia ca se pot compara cu marii actori, ca au niste avantaje, ca au niste merite, ca merita mult mai mult. Pe ce baza, nu reusesc sa ma prind..
O parte din ei ajung sa fie platiti cu niste sume uriase pentru O ZI DE MUNCA. Desigur sumele sunt mari pentru ca ei isi cesioneaza dreptul de imagine, insa cam cata imagine au tinerii actori de protejat?! Care imagine o protejeaza de fapt?
Eu nu le contest profesionalismul (unora!) dar cand te trezesti fatza in fatza cu o falsa Madonna ce reactie omeneasca poti sa ai?!
Cum pot fi atat de diferiti actori care au terminat la aceiasi clasa, sub aceiasi dascali?!
Cum a avut loc de fapt transformarea lor din copii indragostiti de arta, de joc in "staruri"?
Oare are legatura cu aparitia in nush' ce film? De unde creste vedetismul fratilor?!

PS - Cu Vizante vorbesc despre mancare. Cu niste fete stau la cafele si sunt "normale"! Vedete normale! Care gatesc si plang si dorm si danseaza! Care gatesc si mananca paste..Care sunt oameni..

PS 2 - Cineva imi zice ca trebuia sa dau nume. Hahaha! Dau!
Numele celor pe care i-am cunoscut, pentru ca ei merita. Nu le dau in ordine, ci asa cum mi-i aduc aminte.

Marius Florea Vizante
Bogdan Albulescu
Ioana Barbu
Deea Gramosteanu
Mirela Zeta
Vlad Logigan
Radu Banzaru
Cristian Popa
Razvan Hancu
Vasile Calofir
Florin Rosu
Iuliana Calinescu
Gabi Gheorghe
Istvan Teglas
Cristina Curelea

Mariu Bodochi
Maria Teslaru
Catalina Murgea
(ce oameni ...)
Rodica Popescu-Bitanescu
Sebastian Papaiani
Stela Popescu

Imi mai aduc aminte..

Concluzie..

As long as I'm happy as I was today I can go on..Nobody is perfect and
I can live with that:)) Am amintit ieri cu Anda de filmul "Unora le
place jazz-ul"..Ce poveste..Iar scriu din pat, omorand tastele
telefonului..Buna idee blogul asta, uite cum in loc de sms-uri stupide
catre pierdutele iubiri am ajuns sa postez catre lume cate un gand,
asa inainte de a ma afunda in cealalta realitate a mea. Cea din
vis.:))

Mananc deci exist

De ceva vreme urmaresc la Flux tv reluarile emisiunilor lui Dan Chisu.
Am tot vorbit cu Lys despre acest om..Ce viata minunata trebuie ca
are. Atatea experiente, atatea aventuri culinare (si nu numai!). Am
insa o nedumerire..Cum de nu a gasit o femeie (una singura zic!) cu
care sa imparta aceste bucurii? L-am citit " Singur sub dus", a avut
parte de iubiri, is convinsa, dar ma intreb cum de nu a avut parte de
ACEL PARTENER de cursa lunga - femeia cu bocanci, pantaloni scurti,
maieu, rucsac in spate si palarie de piele cu siret..Sau a avut?! Oare
poti sa te bucuri de minunile acestei lumi singur? Inconjurat doar de
cativa prieteni? Cred ca un barbat este mai puternic decat o
femeie..Indiferent de realizarile pe plan profesional, o femeie isi
doreste mai mult decat aventura..Cred ca femeia se bucura mai mult
cand descopera lumea "in 2", avand o echipa. Iar am luat-o pe aratura
si am ajuns de la mancare la iubire. Am transmis in direct dintre
perne si pilote cu privirea in tv. Noapte buna