sâmbătă, 21 aprilie 2007

Depresia?

am baut o cafea dupa scoala la I. si am vorbit multe. in timpul conversatiei am avut un fel de viziune. a mea. eu fiind o bila aflata intr-un triunghi. la fiecare colt se afla ceva care imi "afecteaza" viata si energia. trei colturi, trei elemente pe care le iubesc, dar care ma seaca zi de zi. eu sunt doar o bila inchisa in acest triunghi. nu ajung in nici un colt pentru a fi stransa acolo, deci safe, ci au contraire, in traiectoria mea lovesc pe rand laturile. apoi o forta tranteste bila intr-o latura opusa. cum dracu era un triunghi din ala cu laturile egale? echilateral?! ei bine la mine cred ca nu e chiar asa. cred ca undeva am un unghi de 90 de grade, unde as putea sa ma mai odihnesc. desenez viziunea cu explicatiile de rigoare. azi nu imi place nimic la mine si existenta mea minunata de cacat. nu pot sa invat. stiu cat de vitala este informatia privind potentialul turistic al lacurilor de tip liman maritim, insa in acest moment al vietii mele sunt O BILA care se tot misca intr-un triunghi cu un unghi de 90 de grade.

(figura 1.1)

undeva in jurul laturilor exista viata! cred ca triunghiul asta se afla intr-un cub, sau intr-o sfera. stiu sigur ca mai sunt omulteti-bile care au un fel de soarta ca a mea, sau poate ei sunt tintuiti intre doua drepte paralele sau numa' batuti in cuie pe o dreapta si atat. adica mai rau!
am sa evadez din triunghi si am sa alerg sa vad si alte bile si bili! daca mai sunt si altii tintuiti am sa le povestesc cum eu am mai fugit si alta data. la ultima fuga m-am oprit in alta tara, e adevarat ca eram mai mica, insa daca atunci nu am avut minte, de ce as avea acum?!
am obosit foarte tare. imi este rau si m-am saturat sa imi fie rau.
sunt o bila foarte necajita.
paradoxal sunt o bila inconjurata de multa iubire..
exact cum mi-am dorit, futu-i.
(inca nu mi-a spus nimeni! e voie cu asa cuvinte obscene???)
ma intorc la apele subterane si la ultima sarja de examene scrise sau vorbite pe care intentionez sa le mai dau in aceasta viata. vreau sa pot sa citesc ce imi doresc, nu ce mi se impune, vreau sa invat exact ce stiu ca imi va fi de ajutor. vreau sa ma mut intr-o camaruta unde sa am tot ce iubesc eu, toata lucrurile mele. si atat. pe mine.

( i think i hate everything today)

vineri, 20 aprilie 2007

povestea merge mai departe..pe plaja din vama veche..

"io te stiu numa' de vreo doi. Superprezenta, cu haine faine si atitudine, stapana pe ea. Prima intrebare a fost: ce barbat rezista langa fata asta?
Usor comanduitoare, m-a enervat la inceput tendinta ei de 'mi se cuvine' si la un revelion mi s-a parut foarte aiurea ca ea era foarte trista, desi prietenul ei era langa ea.
Abia apoi am descoperit ca e doar primul nivel asta, usor rautacios. O aparenta care ascunde o (surprinzator, bucuresteanca) super creativa, desteapta, infipta.
Machiaj natural, ochi frumosi - luminosi ca ai copiilor!
Te iubesc, frumosule!"
A


Cel care iubea doua femei: "Distractiva, putin trashi, inventiva si rapida la scrierea pe computer, mostly agressive"
azi: "e greu sa spun mai ales ca vorbim pe mail si telefon. Tot agresiva si mai nou ocupata cu productia"

continuarea studiului comparativ despre cele ce am fost..demult..si acum..

Fata, fetelor, oameni buni!
Cum arata acum 5 ani nu e asa interesant! Dar cum arata si era acum 6 sau 7 ani cind a venit ea si s-a angajat la Alma .. asta e intr-adevar interesant de povestit.
Intr-un cuvint delicat si atotcuprinzator: pitzipoanca. Micutza secretara din tata-n fiu, rujata cu rosu, machiata si coifata pina-n virful unghiilor (daca-mi permiteti sa ma exprim asa), cu posetitza de vinilin si tenisi (in aceasta formula). Micutza cu guritza ei in forma de inima rosie a fost imediat rapusa de cel mai fantastic si fistichiu sarmant pe care ochii ei il vazuse pina atunci iar mai apoi pusa jos definitiv de un mare digei de mangalia, cu toate impresiile de rigoare. FATA (ca de aici am luat-o si eu cu "fata"), eu nici acum nu-mi esplic cum am putut sa ma imprietenesc cu ea, eu, asa o fiinta educata si civilizata, crescuta la corul de copii radio si umblata cu tot felul de invidizi care mai de care mai crescuti cu guvernanta frantzuzoaica.
Apoi pitzipoanca a crescut si si-a luat masina si de la inaltimea celor peste 20 (dar foarte ocupati!) cm de la pamint ai automobilului, s-a prefacut in filfizoanca.

Care nu se duce la Revolutie (nota: manifestatie spontana in Piata Universitatii, ieri ora 18.30 Pro Basecsu) ca n-are unde sa parcheze masina in piata. Doamne, Dumnezeule, nu vreau sa imi imaginez ce s-ar intimpla daca s-ar termina bateriile celor doua telefoane in acelasi timp.

PS: Si peste toate acestea amintiri imi rasuna clar si cristalin in minte risul ei de caprioara: HE-HE-He!

Te iubesc, va iubesc... ma iubesc!


D.

Winnie

Am citit cartea lui Milne pentru ca Bobo mi-a spus ca o sa imi placa si ca o sa rad. Am ras cu lacrimi! Nu este neaparat o carte pentru copii! Este o carte cu aventuri, o carte despre prieteni. Am vazut apoi filmele de desene animate. Mie imi place foarte tare Piglet. Cred ca asa sunt eu. Am albume cu prietenii mei (si cu informatii despre unii din ei:), sunt mai cidatica..cine a mai vazut un purcel atat de mic! In traducerea pe care o avea Bobo - o carte mica si veche - Piglet era tradus in romaneste Guit. Ce mi-a placut! Acum, in traducerile moderne este Porcusorul..sau asa ceva. Bleah! Imi place si magarul Eeyore.("And how are you?" said Winnie-the-Pooh. Eeyore shook his head from side to side. "Not very how," he said. "I don't seem to felt at all how for a long time." "One can't complain. I have my friends. Someone spoke to me only yesterday." ) Asa cum este el, mai incetuc la minte. Mi-a placut foarte tare cand si-a pierdut coada! Mi-au placut toate toate aventurile lor! Imi place si de Winnie ca e asa un urs mai prostut, dar el stie asta!!
I am a Bear of Very Little Brain, and long words bother me. I have been Foolish and Deluded, and I am a Bear of No Brain at All.

.....

Should I call you for breakfast or will you like cook it for me?

Desertul si caii altora

pentru ca mi s-a parut foarte cool testul, l-am mai "facut" si eu la altii. Am ras! Sora mea este un cub mic si alb cu bej, un domn e un cub mare cat o casa si alb (cica EU ma supraevaluez!), o tanara este un cub de metal prins cu niste piroane la colturi, o alta e un cub mic si roz, frumos - cu toate florile lipite pe el si CALUL in el!!(mi-a placut asta cel mai tare), o fata pe care eu o plac tare este un cub care are sclipiri de diamant si reflexe de cristal, cealalata fata (mai mica, nr. 2) are un Cal care este un Inorog, si o scara de funie care se termina in cer. Alta are florile "curgand" din cub, ca ghirlande, una are o scare facuta din sine de tren. Calul domnului este alb perfect, florile lui sunt pe cubul cel mare de tot cat o casa si alb, scara e de lemn sprijinita si calul mai urca pe ea sa ii miroasa florile:)

Imi plac foarte tare oamenii!!

Am am uitat! Cel mai tare cub este al "importantei"!!! Este mic si verde, inconjurat de flori multe de tot, scara ei este de lemn, bine infipta. Iar calul, ei bine CALUL EI vine in viteza de undeva din desert!!

Hihihih

Acum 5 ani..si azi..

Cineva mi-a zis despre persoana lui: acum 5 ani eram unul din ala cu carare pe mijloc, dar am cunoscut niste oameni si iata cum sunt azi (citat asa in mare). Ei bine, el era azi foarte "bine":))
M-am trezit azi dimineata cu acest gand: eu cum eram acum 5 ani? sau 10 ani?

In mare imi tin minte viata, numai ca vazuta prin ochii mei se raporteaza exclusiv la relatiile cu cineva, caci sunt asa de usor de mulat dupa oamenii pe care ii iubesc..
Dar! Am cercetat si am verificat cu imagini si am strans cateva concluzii!

un EL
Demult: "te-am vazut in camera, radeai cu toti pe acolo. erai tanara, simpatica, cam rupta de realitate. te plageai de nu stiu ce relatie si in loc sa infrunti realitatea ai preferat sa fugi in franta sa incerci marea cu sarea."
Acum: "acum la fel doar ca ai inceput sa gandesti. te-ai maturizat la cap ceea ce nu e bine. vrei maritis, copii, cariera. nu mai ai timp si de tine. si incerci sa pari draguta cu toti, chiar daca pe multi nu ii placi. ACTRITA!"

o EA
Demult:"acum 5 ani te ingrasasei cand erai cu ala si mancai numai bunatati "
Acum: "acuma esti mai draguta dar trebuie sa mai slabesti. la burtica"

un EL
Demult:"avand in vedere ca eu m-am indragostit si ca apoi te-am iubit f. mult, inseamna ca erai f. bine"
Acum: (nu mai sunt nicicum, ca nu ne vedem)

o "EA MULT MAI IMPORTANTA"
Demult: "eu te-am cunoscut cind ai venit din franta. te tin minte nemachiata sau machiata prost, cu o coada prinsa neglijent la spate, imbracata simplu - dar combinatii de haine care sa para scumpe. o fata care vorbeste mult care vrea sa dea senzatia ca stie tot, a vazut tot, cunoaste pe toata lumea, care vorbeste foarte familiar despre oameni pe care nu i-a cunoscut in viata ei dar a auzit povesti despre ei. surpriza mea cea mare a fost sa-mi dau seama ca intr-adevar stii multe, cunosti multi si ai fost in multe locuri. din prima impresie nu mi-am dat seama de asta. foarte dornica sa se imprieteneasca...grabita sa ajunga foarte familiara intr-o relatie cu o noua cunostinta...preocupata de ce se intimpla cu cei din jur- ca prim impuls...mai putina finalitate.

Alea rele in mare:
- disponibila
- frustrata
- coplesita si complexata de conditia lui xxxx
- distrusa dupa xxxx
- imbracata ieftin
- machiata prost sau nemachiata
- par neglijent


Alea bune:
ti-ai depasit conditia. stai la masa cu aia buni de la egal la egal, pentru ca ei trebuie sa te recunoasca la fel de buna, daca nu mai buna decit ei...esti mult mai stapina pe tine, ai mult mai multa incredere in ce poti sa faci...ai o detasare materiala. e important pentru tine ca te imbraci de la firme in care nu-ti permiteai sa intri acum 5 ani dar poti sa renunti foarte usor la lucruri. ti-ai atins scopul- care era sa iti poti permite asta. acum nu mai are nici un farmec sa le ai, le porti pur si simplu. nu te mai xxxx de 5 ori pe noapte ca sa ne complexezi pe noi, in schimb esti fooooooooooarte ocupata!

un EL foarte important:
Demult si acum: "tu plutesti undeva. erai la fel de fucked up"

mai stiu ce ar zice diversi daca i-as intreba..un El ar zice: tu erai Pisoiul. Ce dragutz!!! Ia zi tu Pisoiule "ce dragutz!".

Acum multi ani eram sau tunsa la zero, sau blonda, bruneta, roscata. Cu parul oricum in toate directiile, ca "tunsa cu ciobul". Cred ca in cartier inca ma striga "baietii" - Pankisto! sau Sor'meo. caci exista diferite fratii din frageda noastra pruncie. Stiu ca ma imbracam in orice. inclusiv in hainele unui baiat. stiu ca mergeam in Fire si in club a, ca beam bere, vin, vodka. ca lumea mea era strans legata de viata de la Alma si ca eram foarte fericita acolo, cu marea familie. Stiu ca mergeam in Vama, ca dormeam la cort, ca beam si dansam pe mese, ca daca imi era foarte rau langa mine era mereu cineva care imi sapa o gropitza in nisip, ca sa nu cumva sa vars asa pe plaja aiurea. Stiu ca am avut genul ala de tinerete rebela, ca am fost nebuna la cap. Ca am plecat de acasa "la un chef" si am ajuns la mare sau la munte..asa la o bere..sau la un Cerb de Aur sau un festival Mamaia sau Calatis.
Stiu ca am facut cam ce am vrut pentru ca intre 20 si 25 de ani e perioada de nebunie maxima. Nu m-am drogat pentru ca m-am simtit foarte bine numai cu alcoolul si cu muzica.

Mie mi-a placut foarte tare CINE AM FOST. Intre 20 si 30 de ani am trecut prin cateva etape. 10 ani de transformari. Daca el zice ca acum imi arde de maritis si copii, cariera etc..eu cred ca se inseala. Pentru ca oricum copii mei vor vedea lumea cu mine, in cort sau la hotel, cu masina sau la pas. Cu maritisul nu stiu ce sa zic. Nu simt ca m-am distrat destul. Nu cred ca am terminat o etapa. Cumva, undeva munca mi-a inghitit o parte buna din viata. Imi place mult jobul meu, muncesc pentru scopuri nobile: masina si tenisii. Plus vacantele pe care mi le-am dorit de cand ma stiu. Nu vreau sa ma gandesc la o "cariera". In munca mea o cariera este numai multa munca, multa de tot.
Nu am gasit nici o poza de acum multi ani. digitala. pe vremea aia faceam poze-poze. dar mai caut.

joi, 19 aprilie 2007

Desertul, cubul, calul, florile..si eu


Azi am patit o chestie foarte haioasa. Una din zanele lui Mi a venit la birou si din vorba in vorba, din ras in ras mi-a "tras" repede un test care ei ii placuse foarte tare.

Mi-am imaginat un desert, in desert un cub, un cal, o scara, flori, etc etc.. Dupa ce am zis eu cum si ce vad a inceput distractia. Eu am vazut un cub mare, 2x2, transparent, plin cu apa pura, clara, cu marginile (laturile ca imbinare) din inox. Pe cubul cel mare si plin de apa se sprijinea o scara, tot de inox, ca mi s-a parut mie ca da bine vizual. La fiecare din cele patru colturi care sedeau pe nisip se afla cate un palmier, si intre fiecare dintre palmieri, strajuind cubul, cresteau flori. Calul din povestea mea era un armasar, pur sange, arab, negru:)) care era desigur priponit bine langa un palmier si destul de aprope de cub.
Tot ce eu aberam isca mega hohote de ras, care sa fiu sincera ma bulversau si imi cam omorau viziunea, caci eu imi imaginam ca e ceva de rau daca astea mici se hahaiau asa! Si urmeaza furtuna. Cum vad eu ca se petrece o furtuna in desertul meu si cum is afectate elementele : cal, cub, scara, palmieri si flori.
Furtuna mea nu afecta cubul. Calul era bine priponit si in viziunea mea se proteja apropiindu-se de cub. In restul timpului calul mai manca din florile mele.. (rasete si hahaieli) Furtuna mea nu afecteaza apa din cub, nici cubul, nici scara nici calul..si nici nu smulge palmieri.
Ok. Pana acum totul era minunat. insa incepe distractia, caci urmeaza interpretarile:))
Desertul este viata mea. Cubul sunt eu: supraevaluata (2x2:)), transparenta precum apa mea din cub, poate putin dura datorita laturilor de inox. Scara sunt prietenii mei - sau defineste cumva relatia cu ei (aici nu am zis bine - de inox - caci metalul este rece) dar am sudat-o de cub, asa ca daca cumva am prieteni cu care am relatii mai reci, cel putin sunt sudati de mine :))
Calul este partenerul meu: bine priponit:)) armasar arab, pur sange :))) ( de asta radeau caprele!!) Florile sunt copii mei. Nu am inteles de ce Calul imi manca florile, eu m-am gandit ca trebuia sa pasca ceva si din palmier nu aveau cum. Pe de alta parte inainte de flori, eu mi-am vazut "copii" drept palmier..caci e tot planta. 4 palmieri care erau asezati la colturile cubului.
Furtuna reprezinta o situatie limita din viata mea. Mi se pare ca am raspuns bine si la asta. Calul se apropie de cub pentru a fi protejat, cubul este prea mare si plin cu apa rece pentru a putea fi ridicat de pe nisip, palmierii sunt si ei bine priponiti - ca si calul.
Mi-a placut testul foarte tare. Auzi, ma supraevaluez. Ha! Pai daca eu vreau sa fiu un cub 2x2 plin cu apa intr-un desert mare si uscat??
Hihihihihi:)

Taize - sau cum sa vezi Europa in viteza



La Taize, undeva in sudul Frantei exista de ani buni de zile o comunitate ecumenica fondata de raposatul Frere Roger. Am ajuns la Taize printr-o conjunctura bizara. Cumva cred ca soarta fu de vina. Imi vandusem masina si planuiam la merg in Ungaria la festival, sa vaz trupe celebre, sa dorm in cort pe insula, sa imi fac de cap, sa beu si sa fumez pana uit de toate. Insa cumva, in anul respectiv Ina nu a mai vrut sa mearga. Avem si acreditare de presa, planul era facut si totul parea ok. Insa s-a intamplat ceva. Si m-am trezit ca in loc sa plec la beutura si desfrau am plecat la post si rugaciune, pe niste coline din Taize. Cumva (caci dupa cum zicea SOARTA!!) in aceasta calatorie religioasa au mers alaturi de mine si Ina, Vasile, Ana, Ana-Maria, Sorin, Carmen..Inainte de a pleca spre Taize am trecut prin niste pasi. Nu merge acolo oricine. Dupa ce am parcurs toti pasi, intr-o dimineata ne-am urcat in autocar si gata! lumea ne-a fost la picioare. Am fost fericiti tot drumul. Am baut cognac inainte de masa, in timpul mesei si dupa masa. Biata Ana era un "pune-te masa, ridica-te masa". Noi trei (eu, ina si lica) eram o petrecere continua. In autocar ne-am impritenit cu oameni minunati: Valeria, Ionut, Dinu, Geo si Luciana, Leonard ..multi..

Drumul a durat 5 zile, cred. Nu mai tin minte decat ca aveam cam o zi intr-un oras, poate doua orase pe zi. Dar Slava Domnului am vazut Budapeste, Viena, Salsburg, Freiburg, Hamburg, Munich, Bruxelles, Cannes, Monte Carlo (sa ma uit la poze ca m-am ramolit), Venetia, Amsterdam, Rotterdam, Lyon, Macon, Cluny..nu mai stiu.

La Taize este o alta lume. Totul este foarte bine organizat, oaspetii isi aleg diverse "joburi" si totul este minunat. Este o comunitate foarte bine structurata. Se formeaza diverse grupuri si se munceste in tabara. Sunt trei rugaciuni principale in fiecare zi, si serile se petrec la Oyac, cu muzica si dansuri, bere fara alcool, alcool de acasa - pus strategic intr-o sticla de kinley. Ce era bun la Taize: mancarea de miercuri! Branzele cu ierburi, ceaiul (Dumnezeiesc!! se zvonea ca are bromura in el ca sa ne calmeze. Imi doream tone de bromura acasa ,caci tare bun era ceaiul!!) cacao cu lapte, pastele cu extra cascaval, iaurtelul de fiecare dimineata. Ce era superb la Taize: campul cu floare soarelui happy face - scoteam semintele ca sa modelam chipul florii, castelul de la Cormatin, gradinile localnicilor de unde furam piersici, magazinele cu pisici impaiate si hobiti si zane mici si spiridusi hand made, cantarile si dansurile italienilor, shoppingul la Intermache si Auchan, plimbarile pe dealuri..cartile citite in camp, in liniste si discutiile despre noi si lumea din jur, florile aduse de Dinu care ma suparase, iubirile din tabara. Multe au fost frumoase. Si multe triste. Am avut parte de un sofer de autocar de la Bacau care ne-a chinuit tot drumul, cu muzica lui trista, cu mancatul de fasole si experientele explozibile de dupa, cu mersul ore in sir fara sa opreasca la o benzinarie pentru pipi..si tot asa. Dar ziua razbunarii a sosit si pentru noi! 50 de oameni au gandit intr-un gand si dupa o noapte in care ne-au dat jos din autocar la Verona, si am bantuit ca tampitii in cautarea balconului Julietei, a doua zi am ajuns la Venetia. Si ne-am unit si am intarziat plecarea cu cateva ore bune! Am vazut toate stradutele din orasul de pe ape, am facut cumparaturi si am mancat bine si am revenit la autocar cu vre'o 4 ore intarziere. Toti 50. Oricum ne asteptam sa ne faca drumul de intoarcere acasa un calvar, asa ca am ales sa fim magari si sa intarziem. Si bine am facut. Per total experienta Taize a fost un lucru bun. In afara de tot ce am vazut, cred ca la Taize am regasit o parte din mine de care uitasem. Nu stiu daca mi-am regasit credinta, desi suna bine:))
Insa cred ca am uitat sa fiu suparata pe Dumnezeu pentru moartea Oanei cea frumoasa si pentru alti oameni dragi mie care au murit inainte de vreme.
La Taize inveti ce inseamna linistea, ce inseamna sa ii respecti pe cei din jur si credintele lor. Ai sansa sa vezi o data in viata 5.000 de suflete intr-o mare incapere, stand pe jos, cu carticele in maini, cu bucati de material acoperitoare de pulpe dezgolite si atatatoare, 5.000 de oameni care canta in diverse limbi ale lumii, care asculta rugaciunea si asteapta sa auda citirea si in limba lor materna. A fost cumva experienta mea spirituala cea mai puternica.

Latter edit: in dec 2019 am aflat ca Vale a mea nu mai este printre noi. Draga mea, draga, mama a trei prunci frumosi..o voi pastra in inima mea, pana ne vom revedea..

Thassos si "Dansez pentru tine"


Vacanta din Thassos a venit ca o binemeritata rasplata dupa doi ani de munca, fara concediu, fara nimic. La "concediu" a se citi: petrecerea de timp liber, departe de lume, cu mancare multa si buna, cu prieteni, cu alcool bun, mare, soare, fara telefon, fara clienti, fara nimic suparator.
Am ajuns pe insula dupa 17 ore de condus. Mircea la volan si trei capritze langa el, cantandu-i melodii in limba romana, ca doar suntem romani. Mie personal mi-a placut Bulgaria la maxim! Pentru ca nu am prea vazut oameni..Insa am vazut padure multa, sosele bune, ape tulburi, chei si defilee minunate, munti salbatici. Mi-a placut mult drumul spre Grecia..Partea continentala pana la Keramoti mi-a cam dat dureri de cap si stari de voma, insa peisajul este de nedescris. Totul era de vis. Nu am vazut atata piatra nicaieri.. Si apoi apa. Marea cea mare si cateva insule presarate in zare. Am ajuns in Thassos rupti de oboseala si morti de foame, am mancat prima masa pe pamant insular la o taverna pe malul marii, la apus. Imi era asa de dor sa imi plimb talpile desculte in nispip, sa culeg scoici..in Thasos nu prea sunt scoici. Numa' pietre..Scoici sunt in apa.
Am stat 10 zile, 10 zile de vis in care am mers pe mica insula in cam toate cotloanele. Am avut parte de un grup de oameni minunati si de doua caprite - Shurubel si Luna Plina. Ele erau echipa mea. In toate calatoriile pe insula, de la o plaja la alta am avut parte de experiente minunate, am descoperit cuvinte noi si mai ales explicatii noi la cuvinte pe care credeam ca le stiu. Am aflat ce este un principui pentru o fetita de sase ani. Am vazut care este treaba cu concurenta intre doua mici femei, am vazut cum se poate crea un razboi datorita culorii unui elastic de par (roz), am aflat cat de importanta este culoare unui pai cu care iti bei sucul..Am aflat care este diferenta dintre un copil care stie ce este o rima (versuri) si un copil care "chiar daca nu stie multe cuvinte, cand noi vorbim (oamenii mari), si ea tace si ne asculta, creierul ei gandeste".
Am descoperit impreuna un nor care plutea langa Luna, care de fapt nu era numai un nor, ci in conturul respectiv se vedea (clar!!) Mos Craciun, cu tot cu renii si cu sania!

Am citit Povestirile lui Habarnam, pe plaja, sub maslin, in locul numit "La Nababi", am inotat si am dansat cu algele si cu pestiucii. Si am ras si am petrecut cat sa ma tina un an.
"DANSEZ PENTRU THASSOS 2007"
Acum avem un plan. Oana s-a gandit ca e musai sa mergem la "Dansez pentru tine". Vom dansa fiecare din noi pentru celalalt. Visul nostru este sa ne mutam in Thassos. Vom dansa pentru o vila la malul marii, pentru cate o suma lunara care sa ne asigure un trai decent, shopping, mese indestulate, etc, etc. Suntem circa 11 oameni. Plus 1, 2..Poate mai vor sa vina cu noi.
Vrem sa fim auziti. Oamenii trebuie sa inteleaga ca tot ce se intampla este din dragoste. Noi iubim aceasta insula si trebuie sa stam cat mai mult timp acolo. Am dori ca visul nostru sa devina realitate undeva in luna mai-iunie. Nu vrem sa locuim tot anul in Thassos! Sper sa fim bine intelesi. Vrem sa stam din mai pana in septembrie-octombrie. Desi iernile pe insula sunt superbe!
Pe de alta parte, am prefera ca vila pe care o vom primi la acest concurs sa fie in golful Glifoneri. Noi suntem un grup de persoane decente, iar acesta alegere ni se pare cea mai potrivita.
Inca nu am facut un cost estimativ, dar la capitolul bugete nu stam rau, asta este ultima noastra grija..
Daca se poate sa avem si piscina..desi cu atata mare in jur..
Ne vom hrani cu miere si iaurt gras de capra, cu mielut si tzatziki, cu cream pie, cu caracatita si kalamaraki, cu pepene si inghetata. Vom bea cafea la Panaghia, in varf de munte la Thassos Inn, ne vom face rugaciunea de duminca la manastirea cu foi de dafin din Theologos, vom lucra in jurul casei noastre - vila zic, si vom comercializa ulei de masile, masline uscate si miere. Prevad un trai decent pe insula. Nu vom fi doar niste naufragiati, ci vom fi intreprinzatori.
Astept sugestii de la marea familie fericita despre cele ce vor urma sa fie facute in urma castigarii concursului "Dansez pentru tine / Thassos 2007"
In caz de forta majora ne vom inventa joburi..vom organiza petreceri. Mircicos va face decorul, Adi va fi responsabil cu muzica, Daneza cu mancarea, eu cu bauturile, Piulitza cu echipa de fetite si cititul - culturalizarea copiilor zic, Ana cu sanatatea noastra, Oana cu administrativul si organizarea fondurilor..Restul musafirilor sunt bine veniti si pentru fiecare se va gasi o sarcina clara (gen Balint - responsabil cu gratarul! Magda - responsabila cu "cerintele", robert cu salatele si tot asa..Este de munca pentru fiecare!)
Thassos get ready for us!!!!

luni, 16 aprilie 2007

De ce copilaria mea a fost speciala?



Pentru ca am fost "fata lui tata". Asta cred ca e toata magia de care am avut nevoie. Pentru ca l-am avut pe Bogdan care a fost primul meu prieten, primul baiat cu care m-am pupat in gradina cand aveam 2 sau 3 ani. Pentru ca am avut papuceii fermecati! Pe care ii am si acum, desi nu ii mai pot purta. Pentru ca am avut soarele si luna mereu cu mine. Pentru ca am avut marea si pe ai mei mereu langa mine. Pentru ca am avut aventura in sange si nu am putut sa fiu fetita cu codite, ci am ales sa fiu fetita din vishin, fetita care joaca fotbal, fetita care cutreiera toate tunelurile secrete de sub strazi. Am vrut sa ma joc cu baietii pentru ca fetele erau rele. Cu picii radeam mai mult si oricum m-au vazut una de-a lor pana pe la 14-15 ani. Cand tot un Bogdan a zis ca vrea sa ne pupam:))
Ce mi-a placut cand eram mica? Sa vorbesc, sa povestesc. Cate in luna si in stele. Puteam sa inventez o multime de povesti. Minteam de crapau apele. Desi eram singurul copil din casa, daca ceva rau se intampla cu siguranta nu eu facusem acel lucru. Imi placea sa plec de acasa. Sa umblu teleleu. Asta nu era ceva ce faceau fetele cuminti. Fetele faceau teme dupa scoala. Eu umbalm. Apoi ii minteam pe picii de la bloc ca am fost la "meditatii". Suna cool:))
Cand ne-am mutat in casa noua am crezut ca s-a cam terminat cu aventura. Insa, surpriza! La noul bloc erau copii mai multi si mai "noi".
Toate fetitele mergeau la dans modern si balet. Am mers si eu ani buni de zile..Un chin. Dar e important sa stii sa stai pe poante si sa dansezi pentru Nea Nicu. O porcarie.
Am si azi niste muschi ca ai lui Banel Nicolitza si genunchi "de balerina".

Marea era chestia mea magica. Am visat marea de cand ma stiu. Toate cele mai frumoase vise ale mele sunt la mare, cu multa apa in jur. Marea mea albastra. Nu am fost mai fericita ca la mare niciunde. Pe vremea aceea la mare mergeai si stateai 18 zile. Ca sa stii o treaba. Plaja incepea dimineata, devreme. Pentru razele ultraviolete. Nici atunci nu era voie sa stai mult la soare, cum nici azi nu este..Ce imi aduc aminte cel mai bine de la mare? Nume de mancaruri si locuri, sunete, nisipul intre degete, mama razand, vara-mea Pusha care ne caftea ca nu vroiam sa dansam cu ea, berea la terasa, cafea la nisip, I just call to say I love you, Crisana, Eforie, Vama Veche, vodka cu care isi dezinfecta Bughi acele pentru seringa cu care imi facea injectii, caprele din vama, nudistii, Bughi tanar si frumos, supa de rosii, colacul meu lebada..


La bunica era alta treaba. Bunicile mele stau la cateva case distanta. 20 sa zicem. La bunica mea (mama mamei) totul era foarte strict. Ore de somn, masa masa, cu "la masa nu se vorbeste", joaca intr-un fel de liniste..Bunicul "tataia Misu" era un om mai serios. Dascal bisericesc. Un om bun dar dur cand era nevoie. Cu principii. Nu aveam voie sa vorbim urat, sa zicem cu äl din balta"care e un fel de drac mai periculos, nu aveam voie sa zicem "afurisit". Si trebuia sa mancam tot si sa dormim la pranz. Parte buna era ca evadam mereu, saream de pe geam pe prispa, apoi in curte, apoi saream gardul si apoi fugeam in padure. Cred ca pentru noi padurea reprezenta nebunia maxima. Pentru ca trebuia sa traversam o apa "matca" pentru a ajunga in padure. Mereu ni s-a spus ca la matca sunt serpi. Asa ca noi coboram in mare viteza dealul, de obicei urland. Treceam apa pe un pod facut din trei trunchiuri de copaci, tot in fuga, tot urland. Ca sa speriem toti serpii. Aveam un fel de ritual care implica furnicile alea mari negre, peste apa era un mare musuroi. Daca uzi un fir de iarba uscat, sau coada unui spic de grau si o indesi intr-o gaura din musuroi, si apoi spui o vraja, furnicile iti dau ceva acrisor in schimb. Hihihihihi! Ani de zile am indesat paie si iarba uscata in gaurile alea si am lins pipiul de furnici:))
Vraja zicea ceva de genul: M-au trimis mama si tata sa-mi dai sare si otet.
Ce tampitei eram! Furnicile probabil secretau ceva ca sa scape de noi:))Pipi de furnica!!
La tata - la bunicii din partea lui - era raiul pe pamant. In amebele locuri noi aveam cate trei verisori. Am cutreirat padurile, ne-am aruncat de pe varful dealului, printre copaci, agatati de curpeni, ca niste Tarzani, am cautat mistretii si am gasit stupi de albine salbatice - roi in copaci. Am batut padurile in lung si in lat..
Am gasit scoici in varful dealului, in padure la Teish...Am facut asa de multe tampenii ca ma si mir cum de nu am murit pana acum..niciodata..
Fetitele de la oras se presupune ca sunt mult mai cuminti si ordonate..
Insa in cazul meu nu se putea pune problema. Eu eram mai rau decat o capra.
Ma uit la poza asta cu noi la peste. Am ales-o special. Pentru ca ma bucura si ma doare sa o vad. Pe rand in poza sunt asa: Maroc - varul meu mijlociu. Are acum o sotie si un copil mic- 1 an. Sogri - fratele lui. In doua saptamani mergem la el la nunta si botez - doi in unu - pachet special. Frai-miu - fratele lui tata si unchiul meu, tatal lui Maroc si Sogri. Eu si Sabi, tunse castron. Slabe si desirate, ca toti copii. Voinicu - prietenul lui tata. A renuntat la cele lumesti acum cateva luni. Mihaela - fata lui, la fel de uscata ca noi. Azi la casa ei.
Cumva numai eu nu am vrut sa cresc de tot. Nu am nici un motiv sa vreau sa fiu mare.

Me - the mouse (Cata1in's vision)




The witch (hihihihi)

A witch is a practitioner of witchcraft. Witchcraft can be a magical art alone, not necessarily part of a religion. Probably the most obvious characteristic of a witch is the ability to cast magic spells. Spells can also be attached to physical objects. Sometimes quite simple and mundane actions can constitute the physical casting of a spell, and it is a common belief amongst modern witches that the intention behind the actions is at least as important as the actions themselves.


Wonderers (by Dale Clark)

We were forever wondering lost in wonder lust
A silken breeze blowing upon their faces fragrant springs dusk twilight’s wonder
Summer alone in contemplation of spring’s storms wondering down love’s paths
Full Moon appears
Lovers wondering which course to choose to take any course lost in wonder lust

Away




Papadia


Sunset







Sleeping duck


Lonely duck:)