sâmbătă, 11 octombrie 2008

Rataceasca

De ceva vreme nu mi-a mai zis asa cineva. Primele care au inventat numele asta au fost Margaretele sau Andi, cand eram la Alma. Rataceasca, cea care rataceshte prin lume in cautarea linistii.
Marcela lui Pilu imi cerea un nr de telefon al unui tip si imi zice "pot sa ii zic ca am nr de la tine?" . Da, zic eu. De la Mihaela. Si ea razand "ah, nu te stie de Rataceasca?" :))
Nici eu nu mai mai stiu de Ratacesca. Maya imi spune Rata, fetele mele imi spun Rata si inca putini. Nu mai ratacesc oare destul? Este vremea sa pornesc la drum oare?
Abia m-am hodinit si de luni incep o noua viata. Las in urma tot si vreau sa trantesc cu putere o usa care sa se mai deschida numai cand toate vor fi uitate si ingropate.
Nu mai am incredere in oameni. Am spus ca nu o sa urasc pe nimeni, ca nu o sa fiu suparata pe nimeni. De frica! Sa nu moara cumva si sa nu fi apucat sa ne impacam. Am zis apoi ca nu e o politica buna, o sa mi-o tot iau in bot. Asa este. As putea sa fiu asa o jigodie, asa cum am vazut in jur. Slava Domnului, am avut cei mai buni dascali in ale nesimtirii si mitocaniei. In lumea in care m-am invartit am vazut cum se fac mizerii la nivel mic, insa ce mizeri..Am vazut oameni care se folosesc de pozitia lor (umila de altfel - fiind simpli angajati ai unor angajatori care nu au habar ce e in ograda lor) pentru a avea beneficii personale. M-am amuzat cand unii taranoi nu au apreciat corect spagi primite din toata inima. Am vazut chestii pe care daca le-as pune pe hartie cartea lui Beigbeder ar parea o povestiora fictiva. Episodul bluza gri cu mov va intra in istorie:))

Nu simt ca apartin nicaieri.

Sunt aceiasi pasare intr-un ocean de pesti. Azi si maine. Luni voi avea un acvariu numai al meu. Si aripile mi se vor transforma in inotatoare, gura o sa mi se inchida si voi putea sa scot putine sunete, majoritatea greu de inteles de ceilalti din acvariu. O sa fiu o specie mica de delfin. Sfaturile cele mai haioase pe care le primesc ma indruma catre mutzie. Tine-ti gura! Delfinul mic de acvariu nu vorbeste. Eu am crezut ca daca doua pasari (cum eram eu si alti sburatori) vorbesc aceiasi limba, ce vorbesc va ramane in dialectul lor. Pasarile sunt niste tarfe nenorocite care mananca pesti! Mai ales acele pasari! Ce bine ca nu exista nicio pasare care sa manance micul delfin de acvariu! Atat de mult am iubit Pescarusul..Am zburat impreuna, cand eu eram o pasare intr-un ocean de pesti. Ne-am ridicat impreuna, am fortat limitele cerului. Sau eu, sau celalalt Pescarul am gresit cu ceva. El a vazut ca ma transform intr-un mic Delfin de acvariu si a inteles ca ii e imposibil sa ma manance. Pana mi-au cazut penele si mi-a crescut coada de peste, Pescarusul s-a schimbat. Zborul lui nu mai era catre inaltul cerului, urca dar facea asta numai pentru a cobori in picaj si a lovi in pestii din oceanul meu. Avantajul de a ma muta intr-un acvariu va fi ca acolo Pescarusii nu vin. Apa va fi de la robinet, imi vor lipsi algele si planctonul, imi vor lipsi alti Delfini. Dar ma voi ridica pe coada si voi sari cat pot din acvariu! Cand o sa fiu singura voi face tot ce face un Delfin de ocean.
Pe ei, pe Pescarusi ii voi mai vedea doar trecand prin dreptul geamului..Uneori ma gandesc..Pescarusii nu urasc pestii. Doar ii mananca. Nici eu nu urasc ce mananc.

Ratacesc printr-o lume in care totul este perfect cand eu sunt fericita. Totul este perfect cand eu am asteptari, cand pe ecranul telefonului vad date.
10 oct, Zurli 2 ani.
3 nov mama mea
14 nov Alecs
16 nov vine acasa fata noastra
5 dec My baby, Miba baby

Delfinul nu va avea spatiu de ratacit. Dar acvariul va fi plin cu peshtici simpatici care nu il vor chinui pe noul si neadaptatul peste miniatural.

Panici nocturne


Ai avut vreodata un atac de panica? Eu eram convinsa ca asta e inca o
laba americaneasca cum am vazut eu in filme. Ce e aia sa te pocneasca
atacul? Si cum te ataca? Fiind senina si cretina am decis ca toate is
baliverne capitalise si mi am continuat tzopaiala intr'un sotron numai
de mine vazut. Anul trecut, pana in sarbatori cred, m am
rereredespartit de Mihai. L am lasat in fata casei, am pornit masina
si in Rosetti m'a lovit. Nu in sau peste gura asa ca in bancuri cu
perversiuni.Nu. PaniCA CAnd te ataCA CAde cu putere si te paleste in
moalele capului. Am tras pe dreapta si am plans in masina minute
intregi. De frica. De groaza. Eu, fata din Ethernal sunshine. A venit
Cora Gramos si a stat cu mine. Al doilea atac a avut legatura tot cu
Mihai..S-a rezolvat prin terapie telefonica Shargonica, exerciti de
respiratie, lacrimi si!!! (supriza emisiunii) un fel de invocari ale
unui spirit, intr o limba care suna excelent in timp ce faci sex.Sau
afaceri (depinde pe ce parte a biroului stai). Engleza! In timpul unui
atac de panica este MUSAI sa-ti vorbesti ca in filme. It's
ok!Everything is OK! It's gonna be fine!Relax! Merge de minune.
Spiritul lui OK se va pogori peste tine si panica va fi infranta.
ULTIMUL atac a fost in noaptea asta. Nu, nu are legatura cu Mihai. Ci
cu o situatie care ma face sa vreau sa-mi schimb dramatic viata, sa
plec in lume si sa nu mai stiu pe nimeni. Oricum toti ma vor uita in
timp..De data asta m-am prins ce patesc. Mintea omului e o arma de
care uitam sa ne folosim. Eu mi'am amintit la timp. Nu voi mai avea
niciun atac. Am decis. Intre o ora de lacrimi si un drum la spital cu
ai mei am ales sa scriu intr'o engleza din filme: FUCK YOU ALL. Si
FUCK OFF. Ar mai merge romanescul atat de drag mie F*TU-VA MUMA'N CUR,
dar ce vina au mamele..Am facut o pauza de blog si reviu intr'o
noapte, plansa, suspect de lucida si scarbita de ce a fost in viata
mea si eu n'am vazut. Prostia se plateste. It's OK now.You're
goood..Sleep baby..It's OK. OK. (fetele, don't panic.E OK. Siriazli, e
totul full of love)

duminică, 5 octombrie 2008

Wiiiiiiiiii..kent(d)

Nu mai tiu minte ce am facut vineri, dar asta e din cauza ca la mine e final de saptamana in fiecare zi. De cateva luni, nu? Ei, glumesc..Am fost la ziua lui Cristi, my first bf. Am mancat minunea de salata pe care o astept de la o zi de nastere la alta, am fost calma si de nerecunoscut cu pantalonii cu turul jos.
Sambata seara am mers la Martin unde Kent a lansat niste tigari subtirele dar al naibii de tari. Foarte frumos Bean cu L'orchestre de Roche, lume putina la inceput si mult fum si nebunie dupa miezul noptii. M-am simtit minunat pana pe la 4 sau 5 cand am plecat spre casa lui Parfafan cu zisul Alecs. Acolo am mancat si ne-am demonstrat calitatile francofone conversand la geam, privind la Intercontinental. Cred ca am vrut sa ma simt ca intr-un film frantuzesc, o garsoniera de la geamul careia vezi mereu Tour Eifel. Ei bine am avut conditii. Garsoniera de student, muzica buna, doi baieti care imparteau cashtile si mixerul, eu in patul de sus dintr-un pat suprapus facandu-le poze cu noul Nikon al lui Parfanfan..la vie est une merveille avec mes amis..
Azi, duminica, am mers la circ. Padurea fermecata. As fi preferat sa o aud pe Dulce Pontes cu Cancao Do Mar in loc de La Joie de Vivre - versiune pe care nici macar nu o stiam. Am avut emotii ca un copil mic, am fost terminata cand au venit cei patru ponei, am ras de nebunele de capre si m-am suparat ca fix catelul din toate reclamele nu a facut niciun giumbusluc..cred ca era suparat, desi statea in prima banca. Foarte dragut spectacolul, costume frumoase, decorul la care a lucrat si Noni (>:D<) frumos tare, Anca Sigartau si Liana Lungu (doar doua ursitoare desi asteptam sa o vad pe Maria Buza pe care o iubesc imens..).
Ce mici sunt oamenii care lucreaza la circ, parca sunt papusi. Toti sunt atat de frumosi, fetele stralucesc desi imi imaginez cat de multa munca depun ca totul sa fie perfect. Circul mi se pare atat de mic..cand eram mica arena parea imensa, mi-a fost mereu frica sa nu ma pierd de mama..Azi l-am regasit mic, mic..
Ah..am suferit putin. Din cauza tigrilor..Nu cred ca ar trebui sa se mai faca dresura cu anumite animale. Tigrul nu este un animal pe care sa il pui sa sara si sa stea cu labutzele sus la un pocnet de bici. Animalul asta are atata putere, e asa de demn. Atat de tristi mi s-au parut tigrii..Ochii lor..Pareau drogati puternic, stateau cu gurile cascate. Tigrul pe care il stiu eu este mereu pregatit de atat, are ochii ageri. Pana si tigrii aia pe care i-au domesticit calugarii sunt VII. Tigrii de la circ nu mai sunt. Mi-a parut atat de rau de ei..
Insa poneii! Am iubit poneii, mi se par niste craturi de poveste!
Si mai e ceva ce nu mi-a placut - numele de CIUCUREI. Ce e asta frate?! In orice poveste sunt creaturi simpatice, dar CIUCUREL mi se pare asa un nume gresit..
Oricum showul este de vazut. Numarul albastru ramane favoritul meu, nebunia in aer intr-o imbratisare de panza..Foarte Tarsem as zice. Mi-ar fi placut sa fie cateva camere de filmat, 35 mm, fetele in aer, panza albastra, slow motion..ce poezie, ce spot..100.000 euro, reclama la orice apa plata sau la Sony..
Si (imi tot aduc aminte!) nimic nu se compara cu moacele de pici care traiesc fiecare secunda din show. Am vazut niste pici atat de frumosi, cu ochii mari, plini de emotie. Minunata experienta, asa as fi vrut sa fac poze..