Blessed. Proud..

Am primit acum doua minute un articol despre una dintre femeile minunate din viata mea. Am citit pe nerasuflate si apoi mi-a venit sa scriu.
Sunt norocoasa. Sunt atat de norocoasa incat ma gandesc acum, oare ele stiu cat de norocoasa ma simt eu cunoscandu-le?
Daca le iau pe rand (fara sa conteze ordinea) ma trezesc mandra de toate si abia astept sa vina mama si sa ma laud:))
Silvia e prima. Ca ea e cea mai veche. Are o minune de fata (care creste atat de repede incat eu nu ma prind daca mai e o fetitza sau e deja e adolescenta). Are atata ambitie in ea fumeia asta ce n'am vazut in viata mea. A plecat de nebuna in Peru pentru ca asta era visul ei. Peste cam 27 de zile pleaca in Chile, Insula Pastelui si inca nu stiu pe unde. Nu va imaginati ca o dau banii afara din casa sau ca traieste cu cine stie ce bastan. Nu. Munceste 12 ore pe zi, a facut o schimbare in cariera care cred ca i-a facut creierii capului praf, dar!!! PLEACA IN ATACAMA si PATAGONIA! Ne stim de cand eu il iubeam pe Bogdan in secret si ea ii facea poze alb negru. Eram mici si citeam o carte a lui Bivolaru despre sexuri..ehe..ce poveste avem noi..
Sarga. Ea a fost o revelatie. Inca este, caci asa conversatii cum am avut cu ea n-am avut cu nimeni in acesti 28 de ani de viata. Sarga este un amalgam de talente, inca imi suna in cap vocea lui Mihalcea spunand "bai dar Sarga chiar le stie pe toate?!". Si raspunsul a fost un hohot de ras. Sarga scrie si scrie bine, canta dar numai pentru ea, poate sa faca orice pe un platou de filmare, este femeie asa cum imi doresc eu sa ajung, este printre putini oameni pe care ii cunosc care atunci cand isi pune ceva in cap, face acel lucru indiferent de inconvenient. Nu are blog si cand o apuca scrisul dispare cate o saptamana pentru ca apoi sa apara ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat..Artista.
Andra. Le pun una sub alta ca asa suntem in poza. Ea e cea mai frumoasa fata pe care o stiu. Citeste, picteaza (n'am vazut nimic, dar mi'a desenat odata un cal pe care l'am facut cadou Elsei Exarhu), vede filme si este declarata ultimul bastion al feminitatii. Asa cum e ea vreau eu sa fie fiica-mea cand o fi mare..O artista.
Dona..ei!!! As putea sa fac o singura categorie in care sa pun Margaretele.
Mirela trebuie sa fie prima, ne pare rau..Ea e mama, e femeie de afaceri, e un despot de prietena care ma da cu capul de pereti, e buna, e rea, e profesionista, e one woman show. Nu am mai vazut pe cineva ca ea..Nu am mai vazut pe cineva care sa ma certe fara sa imi zica nimic, doar dintr-o privire. Nu am mai intalnit pe cineva care sa stie ce e cu adevarat important si sa faca totul pentru acel scop..ca ea. Jos palaria Rete.
Dona..hihihi. Trecura 10 ani de cand ne stim. Am suparat-o uneori..si m-a iertat. Dona scrie bine. Stie sa fie prietena, si ea ma cearta dar nu e chiar o cearta, e asa..o dojana. Si cand ea zice "fata esti proasta" eu stiu ca zice cu toata dragostea din lume..Ah! Si are cel mai frumos iubit din lume, ca are si un tricou pe care scrie asta si il poarta!
Ina scrie. Desi Dona e cea care a fost prima publicata (hihihi), mica noastra blonda este scriitoare publicata a gastii la o editura mareeeee..si spre rusinea mea nu am iesit din casa si nu am cumparat cartea, dar stiu ca e buna, caci nimic facut de Ina nu are cum sa fie rau. Ina face paine in casa si sushi, face supa de creveti cu lapte de cocos. Ina va face curand al doilea copil din gasca noastra. Ina a cantat cu Suie si cu Grupul Sanitar. Ina picteaza. Ina asculta cea mai frumoasa muzica. Ina are ochii albastri-albastri.
Moniii, Moniiii..pe Moni imi vine numai sa o strig over and over. Alt ultim bastion al feminitatii. Pe fata asta si un sac sa pui, ea e cea mai frumoasa. Moni este dovada vie ca dragostele trec peste mari si tari. Moni a fost jurnalista in Ro, actrita in vremurile noastre nebune si prietena de nadejde de cand o stiu. Inca ne astepta pe un peron intr-o gara, calma..Moni e my adidas girl..
Alex este cea care m-a facut sa ma trezesc asa de mandra azi de femeile din viata mea..Am citit un articol scris despre ea si ..era scris pe bune. Exact asa cum e Alex. O profesionista, un om de radio si de tv de o modestie rara.. O prietena cum va doresc fiecaruia..O femeie frumoasa..O fata cu un suflet asa de bun incat ma gandesc uneori ca daca ma apropii mai mult de ea, bunatatea aia o sa se ia si la mine si o sa raman buna-buna mereu:))
Nevestele/mamele sunt toate intr-o categorie aparte. Daca fac o lista cu ce am invatat de la ele..nu mai plecam de pe blogul asta pana maine. Dana e prima (ca asta e posesiva si e mama de curand - a doua oara ..deci..). Dana gateste cum nu am mai vazut/mancat ever..E cam cum citesti in carti ca trebuie sa fie o femeie (alea trei calitati, stiti voi care). Are si ea piticii ei ca noi toate, dar jos palaria si la ea caci ii trece si cand simti ca te iubeste, te iubeste din tot sufletul. Plus ca..face copii frumosi nene! Cu my almost twin brother:))
Onuta e mama mea adoptiva, mult mai tanara decat prevede legea pentru a ma putea adopta. Are o mica problema cu un tic verbal ("am facut eu ceva?" ) si cu galustile (hihihiih), dar e familia mea si asta este cel mai important lucru. Este un maestru al negocierilor si multumita ei am avut parte de cele mai tari locuri de vacanta/cazare. Mai are doua chestii care vin la pachet cu ea - pe tata Adi si pe surora mea.
Ana e un zambet. Ana e diplomata, Ana face cea mai buna prajitura cu fructe rosii..Ana sta cu mine la plaja si ma intoarce de pe o parte pe alta, Ana imi face supica dimineatza in Thassos, Ana fumeaza cu mine langa benzinarie, Ana impaca pe toata lumea, Ana rade. Ana e cafea, inghetata si coniac in Panagia. Si Ana il are pe Piuu..ceea ce o face sa fie completa.
Mioara este calma mereu. Ne asculta cum aberam, nu se cearta cu nimeni, niciodata. Merge cu noi ore intregi la shopping, rade cand ne vede impartind haine ca la un targ, are o mica-mica obsesie cu curatenia si..are doua pice. Mioara este frumoasa cum e mama mea..Frumusete de aia de mama..

Ultima, dar nu cea din urma este Sabina. Pentru ca ea e cea fara de care eu nu sunt completa..Sora mea. Cuvantul asta SORA zice tot, nici nu stiu ce as putea sa scriu despre ea ca oricum ma buseste un plans din ala cu sughituri..Mai pune si tata o melodie a nu stiu carei oltence folclorista din asta si gata..m-am umplut de muci..(nu ca acest cuvant e asa de picime?!)

Trebuie sa plec. Sunt in fatza unei decizii care implica 4 luni din viata mea si o insula. Ma duc la coana mare sa ma pupe Maya si sa stam in bucatarie sa punem viitorul sub lupa. Maine la 5 am si un interviu. Pun pariu ca cel putin un telefon voi primi dimineata pentru inca o oferta de job, caci mie cand imi vin chestii apai imi vin toate odata! Nu de alta dar nu is eu aia care zice ca soarta ii joaca feste?! O sa aleg cu calm. Sper sa pot sa aleg fara suflet (da, da..sigur!). Mai e vreme oricum.

Nu am uitat pe Cora Gramos, pe Anda D., pe Eli si Nico, pe Dia..Mai am multe prietene pe care le iubesc. Nu am uitat-o nici pe Doruleatza Mirabello..Dar trebuie sa plec. Mandra ca le stiu pe muierile astea. Mandra ca am invatat de la fiecare care ceva in toti anii astia.

Step 1

Port fusta. Din asta deocamdata. Urmeaza step 2 (ne urcam pe tocuri prin casa, hihihi)

Acasa

Daca unii oameni isi fac curatenie in viata si mai arunca chestii, ei bine eu nu poci si pace. Asa ca eu fac curatenie in casa si mai scot la iveala chestii. Azi de exemplu am gasit o sacosa Jumbo (adica cea mai mare sacosa pe care am vazut-o eu vreodata!) plina cu jucarii. Ale mele toate. Am spalat fiecare "vagabond", am spalat ursii, sorecutzii, tot, tot. Le-am pus la uscat si acum ma intreba mama - dar de pus unde le pui?! Hm..buna intrebare. Desi am din nou un fel de camera mea, nu am loc de haine si genti si cutii de pantofi. Nu am loc de nimic. Asa ca doresc rafturi, cate trei pe fiecare perete, rafturi pentru cartile mele, rafturi pentru jucarii, rafturi pentru dvd si cd-uri, rafturi pentru poze cu rama. Peretele de poze a4 urmeaza sa fie updatat si umplut si el, nu o sa am loc de nimic niciunde, dar..cui ii pasa. Cat o sa stau aici in camera asta (si vad ca o sa mai stau ..) trebuie sa fie amprenta mea peste tot, peste tot. Tata iese razand in hohote de la el din camera, eu ii raspund cu acelasi ras de desen animat, ca un fel de salut intre noi sunt aceste rasete. Ce bine e acasa! Intru la ai mei in camera pash-pash la fel ca atunci cand aveam 5 ani si le zic raspicat, ca sa inteleaga - azi sunt un soricel! Cum sa cresc cand de fapt nu ma lasa nimeni?! Toate discutiile noastre despre maritat si facut plozi sunt asa..un fel de "e cazul sa se prinda ca e mare" dar nimeni nu imi da senzatia ca am 29 de ani, pardon, ba nu, pardon la pardon, 29 am!

If i were a boy..even just for a day.. canta frumos fata asta, pacat ca nu am descoperit-o cand inca mai stiam sa ma fac fanul cuiva:))

Maine pozez bagabontii (sau e cu "v"?) oricum sunt asa de scumpi! Ce imi e drag de jucariile mele! Uite ca am gasit o poza la cineva, hihihi, ce frumos!

Can I please have the summer back?

Vreau sa ma trezesc dimineata si sa aud valurile, sa fiu imbracata in camasa peste care sa am puloverul gri, sosete in picioare si chiloti albi de bumbac barbatesti. Sa intre in viteza Roodi si sa se opreasca cu botul in mainile mele, eu sa il strang in brate si apoi sa il dau afara. Vreau sa mananc un mar nespalat, fix din curte, sa imi pun costumul de baie pe mine, una din rochitele albe, sa urc in masina si sa conduc desculta 3 minute pana la supermarket. Sa imi pun tenisii cand intru in magazin pentru ca mereu imi este frig cand vreau sa cumpar cafea si sucuri reci..Vreau sa nu mi se termine verile niciodata. Si de fapt as vrea sa nu mi se termine niciodata vacantele caci nu am avut vacanta in care sa nu fiu fericita. Chiar si alea in care am fost singura si am mai bocit..dar alea sunt mereu de iarna! De aia bocesc! Mie nu imi place iarna, nu imi place frigul. Daca nu ar fi asa de frumoase cizmele as vrea sa nu fie iarna niciodata!
Oare mai sunt oameni care sa suspine atat de tare dupa un loc, sau suntem numai noi nebuni dupa locul asta? Ca eu stiu ca nu sunt singura..stiu de cate ori ne strangem in jurul unei mese. Stiu de cand facem planuri in ianuarie pentru vara..
Am visat o poveste. O poveste care in mod normal ma facea sa pun mana pe telefon si sa scriu. Dar pentru ca nu mai am acelasi telefon, nu mai am aceleasi numere. Nu stiu niciodata cu cine vorbesc, am un telefon de acum 4 ani, cu numere din viata mea de acum 4 ani. Doar o parte mai sunt valabile. Probabil cele care conteaza de fapt. Al lui nu'i. Nici al altora..
Mai sunt trei luni si ceva pana plecam. Sper sa treaca precum o clipire din gene, sa treaca repede de tot si sa fiu pe vas, cu geaca pe mine si cu stomacul facut ghem. Caci nicio emotie nu a fost mai puternica ca aceea de a ne intoarce acasa, an dupa an..

Another REASON why i really wanna have babies..

Vreau sa ma duc cu fiu-miu la film si apoi sa mancam inghetata si sa povestim filmul si el sa imi explice foarteeeeee important cat de tare a fost faza aia..stii tu care mami..
hihihihi