Dupa o mica sesiune depresionara si o incercare partial reusita de a salva viata micului pui de papagal, am trecut la lucruri lumesti. Decat sa plang mai bine beu un vin rosh, cu dor de Simona si strigand Noroc! Nu stiu cine mi-a dat vinul asta! Nici nu stiu daca e al meu sau al fameliei, dar nu imi pasa. Vinul rosh merge si la bine si la rau. Chateau Gabard. 2004. Un an bun as zice:) Hihihihihi! Doamna mea de la Maison Alfort, tu cu siguranta nu ma citesti, insa te salut cu drag si dor! Intru amintirea minunatelor mese si a bunului vin frantuzesc, a noptilor cu muzica si suflet romanesc, iti spun de departe, de ACASA: Noroc piso!
Si te citez in urmatorul post.
Ce crezi ? Te-am citit. Si ce crezi ? Ma întorc acasa, definitiv, cu micul. Asta pentru a putea bea un Bordeaux si pe plaiurile mioritice...
RăspundețiȘtergere