luni, 5 noiembrie 2007

Happiness Is A Journey

"...The truth is, there's no better time to be happy than right now. If not now, when? Your life will always be filled with challenges. It's best to admit this to yourself and decide to be happy anyway. Happiness is the way.
So, treasure every moment that you have. And treasure it more because you shared it with someone special, special enough to spend your time ... and remember that time waits for no one ...
So stop waiting until you finish school, until you go back to school, until you lose ten pounds, until you gain ten pounds, until you have kids, until your kids leave the house, until you start work, until you retire, until you get married, until you get divorced, until Friday night, until Sunday morning, until you get a new car or home, until your car or home is paid off, until spring, until summer, until fall, until winter, until you are off welfare, until the first or the fifteenth, until your song comes on, until you've had a drink, until you've sobered up, until you die, until you are born again to decide that there is no better time than right now to be happy....
Happiness is a journey, not a destination.
Work like you don't need money, Love like you've never been hurt, And dance like no one's watching."

Tot ce este mai sus este cumva pentru prietenul meu de care am fost asa de indragostita..ca un copil de un om mare. Cineva mi-a spus ca am o viata dubioasa, ca accept chestii si ca vad totul anormal de frumos. Si eu am ras si am vazut totul la fel de anormal de frumos. Eu nu cred ca exista oameni care nu stiu sa iubeasca. Cred ca exista oameni care nu stiu cine sunt. Carora le este frica de cei care ii iubesc, de cei care ar putea sa ii judece. Sunt oameni care aleg sa traiasca pur si simplu. Fara sa le pese cat sunt de fericiti de fapt..Caci oricum, nu conteaza..
Eu aleg sa imi pocneasca adrenalina, sa fac numai chestii care ma fac fericita, desi mai imi curg mucii de plans asa, in mine. Caci am ales sa nu mai plang.
Vreau sa vad cat pot de mult din lumea asta, sa dansez fara sa imi pese cine ma vede sau ce crede despre dansul meu ca de ratzusca. Aleg sa iubesc ca si cum nu as fi suferit niciodata..caci ce nu ma omoara ma face mai puternica. Muncesc pentru ca stiu ca cu toti banii imi platesc excursiile si hainutzele..si iau numai chestii celor pe care ii iubesc maxim..
Mai sunt si patetica uneori si am ciudate depresii..care imi trec pentru ca eu inca ma trezesc dimineata.

Trebuie sa vad un ocean si un desert, sa inot cu delfinul care ma asteapta de multa vreme.
Calatoria mea a inceput demult si inca mai am drum de parcurs. Chiar daca o sa vad lumea singura (adica nu in doi) cel putin o sa o vad alaturi de oameni care simt ca mine.
Nu imi place sa zbor singura. Aripa de care as avea nevoie ca sa zbor si mai sus este undeva. Si stiu ca intr-un zbor de al meu o sa ne intalnim si o sa ne prindem ca suntem facuti sa pornim la drum..

Dansati... ca si cum nu va vede nimeni

4 comentarii:

  1. eeee, vezi, ai vorbit in sfirsit si de mine. Eu sint aici: "cred ca exista oameni care nu stiu cine sunt. Carora le este frica de cei care ii iubesc."

    lol

    RăspundețiȘtergere
  2. @simona: sa nu iti mai fie frica:) tu stii cine esti, eu te descopar cu fiecare poveste. e cate putin din tine in tot ce scrii. numai ca tu nu te mai vezi:) cine te iubeste stie ca meriti, trebuie sa te bucuri de cei care te iubesc. eu am cazut in extrema ailalta:)) eu chiar cred ca pe mine ma iubeste toata lumea. lol

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce post pe feelingul meu.
    Ce frumos.
    Asa sa ramai draga mea.
    Si eu sunt la fel.

    RăspundețiȘtergere
  4. sirena Oana! mi-era dor:) te pup cu drag!

    RăspundețiȘtergere