Bunica

Sa-i spunem generic Mary Poppins. Bunica mea este o mica doamna. Cum ar spune tiganii din Brosteni, este o "cucoana". Bunica s-a nascut la 1939, s-a casatorit cand avea 15 ani si este mama a doi copii, a muma-mii si a unchiului meu Gicu.

Pentru ca era tanara si frumoasa, tataia Misu, adica bunicul meu, nu a lasat-o sa munceasca niciodata. Muncea el si pentru ea. Ea avea alte indatoriri. Sa fie mama si sotie, sa ramana frumoasa si sa nu ii iasa din cuvant. Tataia Misu era un om bun, dar aprig si..gelos..Asta am aflat de curand desigur. Asa cum tot de curand am aflat ca Mary Poppins s-a urcat in tren si a venit singura la Bucuresti sa isi vada fata, intr-un an demult, de Paste. Cat a trait tataia Misu, bunica nu i-a iesit din cuvant. Relatia lor era speciala, ea nu i-a spus lui TU niciodata, sau cel putin in fatza noastra..El era "matale" sau "mata", asa cum se spune omului pe care il respecti. Dupa moartea lui s-au schimbat multe. Toate in bine as zice eu, care o vad acum pe buni cu alti ochi decat cei de acum 25 de ani:))

Bunica este o intreprinzatoare, este o femeie care ani de zile a invatat sa conduca, dar a stat cuminte in banca ei. De cand a ramas singura duce tot greul unei gospodarii, insa asta nu a impiedicat-o sa fie prima femeie singura din sat care si-a tras apa de peste deal, pana in curte, ca sa aiba "ca la oras".

Este femeia care cu o litrutza de rachiu isi rezolva o tona de probleme.