vineri, 23 noiembrie 2007

..FIRST DAY OF THE REST OF YOUR LIFE

Azi incepem o noua viata. Una in care promitem ca nu ne mai batem joc de noi, ca o sa muncim mai putin si o sa traim mai mult. O noua viata in care nu vom mai lasa pe nimeni sa ne controleze, sa ne impuna. Ne vom trezi fericiti in fiecare dimineata si daca este soare ne vom bucura de el, daca este ceata vom zice un "futu-i" si apoi ne vom bucura de ea, daca ploua..la fel vom zice si tot ne vom bucura.
Ne facem planuri si facem liste. Scriem cu liniuta:
- nu mai fumez
- nu mai beau (mult)
- ma duc la o sala
- nu mai stau 18 ore pe scaun
- nu mai beau 12 cafele la filmare
- mananc mai sanatos si nu ma mai indop cu junk food numai pt ca este mai rapid si astfel am timp sa ma intorc la munca
- nu ma mai cert cu nimeni
- nu mai las pe nimeni sa ma jigneasca
- nu ma mai contrazic cu ai mei, niciodata!
- ma duc si imi dau licenta (desi..who carres?!)

si am multe liniute si sunt convinsa ca toti aveti multe, multe de trecut pe lista.

Azi este prima zi din restul vietilor noastre. Pentru unii abia azi incepe o "viata".
O citez si aici pe Dona care mi-a zis ca suntem ca niste trenuri intr-o gara.

Unele trenuri pleaca, altele vin.
Azi un trec pleaca, destinatia este necunoscuta. O sa mearga cu viteza, este un tgv frantuzesc, albastru. Afara este ceata si o sa ii fie greu sa porneasca cu viteza, de unde ma gandesc ca trenul asta nu trebuia sa plece azi..mai avea de stat in gara, sa cunoasca si alte trenuri, sa aiba mai multe vagoane mici si minunate.
Noi ramanem pe liniile noastre. Suntem trenuri de marfa, de calatori, trenuri cu cusete. Fiecare este ce tren si-a ales.
(Eu sunt un tren cu ochi si nas, vesel colorat, asa ca in desene. Am si doua aripi pentru ca nu vreau sa fiu un tren ca oricare. Si in plus imi plac norii, aripile sunt acolo pentru ca eu trebuie sa zbor.)

O sa fie aglomerat azi in gara noastra. Toata lumea se intreaba de ce pleaca acest frumos tren albastru, de ce este un tren de mare viteza, de ce acum, de ce asa, de ce azi..
Nu avem nici un raspuns. Sa fie vinovat impegatul de miscare? Cine a facut planul de drum pentru acest tren? Cineva a notat gresit o data, undeva. Poate in loc de 2047 a scris 2007. Cine poate sa stie unde s-a gresit?
Noi nu avem nici o putere. Suntem niste simple trenuri, asezate pe sine reci de metal. Nu putem sa ne mutam pe linia lui, nu putem sa il prindem de noi cu nimic.

Se aude un sunet, un suierat care ne trezeste pe toti. Trenul albastru vede un cerc alb cu verde si stie ca usile sunt inchise si pasagerii - amintirile lui - sunt in vagoane.

Drum bun frumosule tren albastru. Sa iasa scantei din sinele tale, sa vedem ca ai franat cat ai putut de tare, ca nu ai vrut sa pleci in calatoria asta!

Drum bun Pilu frumos..Drum bun dragul nostru prieten..

6 comentarii:

  1. Sa se odihneasca in pace!
    Si...hai sa mergem la sala impreuna :)

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte frumos! multumesc
    marcela

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. cei buni pleaca primii..
    ar trebui sa zimbim pentru ei si sa plingem pentru noi, pentru ca nu am apucat sa-i cunoastem pe cit ne-am fi dorit.

    -1st post deleted for typos-

    RăspundețiȘtergere
  5. Am vazut ieri o felicitare pe care scria
    "This moment is your life".

    RăspundețiȘtergere
  6. Impresionant. Poza este superba. Bucuria de a fi tata. O impartasesc si eu, zi de zi. De aceea simt durerea si in acelasi timp tristetea de a se fi stins unul din simbolurile mele. Drum bun.

    RăspundețiȘtergere