marți, 10 noiembrie 2009

Despre cum iubesc oamenii in filme

Cand am vazut Notebook am zis..mama nene ce iubire, cum trece totul peste ani. Si da, mi-am dorit intr-o zi sa dau nas in nas cu un baiat pe care il iubeam eu cand eram mica, si el sa isi dea seama ca ne iubim inca..si sa fie asa ca in film.
Apoi s-a terminat filmul si am vazut ca in spatele unei iubiri e un pret care trebuie cumva platit. Azi am vazut un alt film, cu o alta iubire. La fel de frumoasa, cu un pret la fel de mare..Si filmul cu aceiasi actrita - Rachel McAdams.

Daca pentru fiecare iubire platim un pret..oare eu platesc pierzandu-l pe Vic din viata copilului meu? Cat de cat in ultima vreme am fost coborata cu picioarele pe pamant insa nu stiu sa imi tin cismele in contact cu noroiul..mereu am plutit deasupra firelor de iarba, peste campurile de flori..Mereu am avut norii in par si viata mea a fost peste un film caci am lasat ca dramele mele sa fie "cele mai dramatice"..pentru ca erau ale mele. De asta uneori ma mai ia cate o doamna si da cu mine de pamant si ma intreaba cine naibii e aia care scrie pe blog si de unde atatea sensibilitati si mai ales atata drama..Pai..aia de pe blog a fost si rea si buna. Eu in lumea din afara blogului nu stiu unde sunt, caci nu ma mai lasa nimeni de multa vreme sa fiu cum credeam eu ca sunt de fapt..Si de cate ori am incercat sa fiu eu, sa traiesc ceva asa cum simt eu..mi-am luat-o. Mi-am luat-o primind echivalentul unui "sut in burta". Si totusi nu m-am oprit din a ma bucura de scrisul tau pe o foaie invechita de hartie..Oamenii aia din filme iubesc frumos din cauza unui scenarist iscusit. Azi la film l-am strigat pe bunul meu prieten Robert cu numele tau si apoi am ras ca prostii..ce stupid! si nu am plans la film, pentru ca in burtica fica-ta imi dansa si probabil nu intelegea de ce langa mine e un alt om, unul care rade mereu si care a vorbit non stop cu ea, cu teama. Cu teama sa ma ia in brate si sa ma pupe pe obraji dupa o lunga nevedere. Cu teama sa nu fie reci mainile lui cand pune mana pe burtica, cu teama sa nu intrebe de tine si de noi, ca sa nu plang din nou. Toata teama asta pentru ca s-a prins ca nu mai sunt eu cea de demult..ca acum suntem altcineva si habar nu avem cum sa gestionam asta..

Oamenii din filme au in spatele unei lacrimi o sticluta cu glicerina si cateva replici. Eu am nevoie de o zi de liniste si apoi de un mail din care nu inteleg nimic. Decat ca poate sa fie ceva rau, ceva care ne va face rau din nou..
Oamenii din filme se trezesc imbratisati si el o priveste asa cum te-am privit eu dimineti intregi..Poate ca nu esti tu singurul barbat pe care il voi mai iubi vreodata, sper ca ala sa fie fiul meu:)) dar mi-as dori ca un om care nu e din filme sa ma trezeasca asa macar o data in viata mea urmatoare. Caci da, eu in trecut am avut dimineti in care am deschis ochii si langa mine era toata iubirea care putea sa existe in lume. Si am vazut asta de asa de multe ori si nu am stiut ca ASTA poate sa dispara pur si simplu..
Oamenii din filme au ceva pret de minute. Candva am crezut ca poate nu exista nimic in afara de scenarii bine scrise si oamenii din filme..Dar imi vreau visele inapoi si vreau sa cred din nou ca exista privirea aia si ca intr-o zi o sa ma trezesc asa..
Fara o camera de filmat oriunde pe o raza de mii de km!

2 comentarii: