Despre maritis si alti demoni

In drumul spre taxi, in plina zapada (pentru care as fi deschis gura ca sa imi cada fulgii pe limba dar mi-am adus aminte de poluare si alte chestii..) am ajuns intr-un punct al discutiei in care am fost intrebata de ce nu m-am maritat pana la varsta asta.
Stiu in mare ce i-am raspuns "pe loc" domnului care a indraznit..dar am simtit nevoia sa detaliez aci, in locul de refulat, unde nu e nimeni care sa imi spuna ca ma contrazic, ca am mai zis eu "niciodata" si am facut EXACT ceea ce am spus ca nu o sa fac..

Nu m-am maritat pana acum NICIODATA pentru ca nu am avut cu cine. Nu am lasat niciun barbat sa ma ceara, relatiile mele nu pareau oricum ca ar conduce catre casnicie, de aceea s-au si rupt cand am considerat ca pierd vremea. Nu e ca si cum aveam o relatie DOAR ca sa ma ceara omul ala de nevasta. In plus daca eu nu am simtit ca el este alesul, ma indoiesc ca el ar fi simtit altceva..
Probabil ca am prelungit copilaria si am vrut mereu sa iubesc ca la 18 ani, fara griji de oameni mari. M-am mutat cu B, am fost impreuna cam 4 ani dar nu am ajuns sa ne casatorim pentru ca..nu ne mai iubeam destul. Si nu mai eram fericiti..Nu exista o reteta pentru fericire, eu cred doar ca nu eram sortiti impreuna. Apoi micul meu G, cum sa te mariti cu el? Desi e mai barbat decat multi altii, cand ne-am cuplat avea 21 de ani..Un barbat prea mic pentru a te marita cu el. In plus..nu eram sortiti!
Nu vreau sa ma marit doar ca sa ma marit cu cineva. Oricine. Sau doar pentru ai ii da copilul meu un tata. Sau doar ca sa fiu in rand cu lumea.
Vreau sa ma marit cu un om alaturi de care sa imbatranesc frumos, cu care sa imi cresc frumos copiii. Un barbat care sa fie langa mine cand stralucesc, sa fie mandru de mine si de realizarile mele. Acelasi barbat trebuie sa ma tina de cap cand vomit, dupa ce am baut exagerat cu fetele mele sau sunt bolnava (Doamne fereste! daca bila imi joaca feste).
Vreau un barbat pe care sa ma pot baza in orice situatie, chiar daca va avea momentele lui de "tata copilaros", chiar daca eu o sa ma mai enervez..Nu vreau sa ma marit cu unul de care sa trag eu, eu sa il iubesc mai mult, eu sa sacrific tot. Trebuie sa existe undeva un om care sa ma iubeasca pe mine si pe puiul meu fix asa cum suntem noi doua..cu nebuniile mele si dragalasenia lui K.
Vreau sa ma marit cu un om care sa inteleaga clar ca respectul, prietenia, iubirea..is mai importante decat o aventura pe care o are unul sau celalalt, ca sexul este o minune in cuplu, dar la un moment dar ajunge sa fie o biata ciorba incalzita si mai e nevoie de cate un fluffer acolosha. Totul cu multa perdea si fara sa se strice armonia in casa..

Un barbat care sa inteleaga ca femeile is nebune nu pentru ca asa se nasc, ci pentru ca asa ajung daca le tot spui ca sunt nebune. De parca ele nu stiu?! Toate femeile au piticii lor, insa e destul sa le iubesti si sa le faci sa creada ca ele is centrul universului tau. Daca ai grija sa fie si frigiderul plin, sertarul cu bijoux decent, parfumurile pe etajera, florile in vaza..ehe..nu-i chiar asa de greu sa faci o femeie fericita. Mai ales una care are deja un copil!
Nu m-am maritat cu nimeni pentru ca nu am ajuns sa inchid ochii si sa imi vad viitorul cu prea multi oameni. Si aia cu care am vazut..s-au carat cu o ditamai coada intre picioare incat am crezut ca altceva le atarna.
Stiu de ce nu m-am maritat. Is degeaba draguta si casnica si etc, etc. Am o problema cu care nu mai stiu sa lupt. Is cam prea tare in gura:(
Barbatii vor niste matze lesinate, niste mimozele pe care sa le domine. Cel putin asta vad la barbatii pe care i-am vrut eu!! Vai ce urat am zis! Frate, asta e adevarul! Mi-am taiat acum luni de zile boashele ca sa fiu fetitza, am fost si am ramas gravida si acum o sa fiu mama.
Evolutia mi se pare extraordinara. Si nu as da timpul inapoi decat pentru a lasa boashele la locul lor inca putintica vreme..

Kate are o mama si un tata minunati. Identici. Din fericire sau din pacate, nu stiu. Insa stiu ca are cei mai buni parinti pe care ii putea cere copilul meu. Pentru ca sunt ai ei si pentru ca eu is ma'sa si o ador si el e ta'su si o adora..Nemaritati sau maritati, intre noi sau cu altii, noi o sa fim mereu parintii ei si o sa o iubim cel mai mult din lume. Mai mult decat pe iubitele sau iubitii nostrii viitori. Ceea ce pe mine..ma bucura:)
Nu stiu daca vreau sa mai dau gratis cuiva dragostea mea. Asa ca prefer ca tati si K sa fie oamenii pe care ii iubesc cel mai mult din lume pana cand baby K va avea un fratior sau o surioara.
Si daca mi-o veni randul la maritis vreodat' apoi om vedea cum impartim dragostea, sa ajunga la toti.
Momentan toata dragostea din lume este a lui K. Tati este la pachet cu copilul (sic!) dar ii pastram un loc frumos si lui, un loc special. E un spectator care vine la toate reprezentatiile, sta in loja, dar nu stie piesa.