miercuri, 6 mai 2009

Despre indragosteala si alti demoni

Cand aveam eu fre'o 14-15 ani, ma amorezasem iremediabil de Danoras. Avea o bicla rosie cu care ne plimba prin cartier. Ce grozavie..toate picele il iubeau, era o drama continua. De la Mihaela de la 2, pana la Andreea roscata. Nu stiu daca a fost vre'o fatuca ne-indragostita de Bogdan. Aveam chiar si o melodie pe care dansam la toate bairamele din cartier (eu cu el desigur)


BLACK -WONDERFUL LIFE
Asculta mai multe audio Muzica »
Ce mai plangeam pe melodia asta cand ma apuca amocul si imi dadeam seama ca el o iubeste pe Liliana, vecina mea de palier care la 14 ani avea rasarit pieptul. Generos rasarit as cam zice..
Bogdan avea un dublucas, imi trasese un "fir" peste bloc si ascultam aceiasi muzica zi si noapte. Doua casete care rulau over and over.
Cumva emotia primei indragosteli s-a pierdut in timp. Adica da, mai vine un roi de fluturi, inca ti se taie genunchi cand zisul X face poante, inca te apuca geloziile spupide fata de diverse fatuce foste si posibil viitoare..dar..ceva s-a schimbat. Din ce trec anii, indragosteala isi schimba farmecul. Poate felul in care devenim mai pretentiosi afecteaza "sentimentul". In plus am constatat ca oamenilor mari le e frica sa admita ca sunt indragostiti. Daca la 14 ani puteam sa scriem pe biletele de hartie un "te iubesc" si sa desenam penibile inimioare cu paharele si sageti, in paharele se scurgeau picaturi-inimioare..ehee...fosta-i lele si te-ai dus.
Nu mi-a cerut decat un singur barbat prietenia in scurta mea viata de pana acum! Stefan. Ce greseala, am fugit ca o apucata si nu am mai vrut sa vorbesc cu bietul baiat. Apoi a mai fost Popa George, undeva prin liceu. Ce baiat..Cu el plecam zi de zi de la scoala si ne pupam tot drumul pana acasa..insa intr-o zi, dupa o vacanta, s-a petrecut ceva. Mi s-a parut mie ca George m-a urmarit. Si din nou am fugit ca o apucata si nu ne-am vorbit cam un an de zile. Desi eram colegi de clasa si ne vedeam zi de zi.
Cand m-am facut mare, nu s-a mai obosit nimeni sa imi ceara prietenia. Nu mai era in trend. Te pupai la un chef si era clar ca pana la urmatorul nu stii daca esti sau nu "prietena" pupaciosului..O asteptare stupida.
Azi imi dau seama ca asta cu cerutul prieteniei era o stupizenie. Cum zicea cineva, prietenia se castiga, nu se cere, nu se da. Ca nu suntem la piata.
Si o iubire se castiga. Partea cu fluturii nu e o iubire. E chimie, e hormonal, e altceva, nu stiu ce..

Cand m-am apucat de scris ma gandeam la o copila anume. Apoi gandul a plecat catre o femeie anume. S-a lasat leganat in povestea ei de iubire, apoi a plecat catre o alta femeie. Am ajuns sa scriu despre mine, ca de obicei. Fara nicio legatura cu femeile de mai sus, desi eu am fost pe rand fiecare dintre ele. Ca in Caotica Ana, insa fara durerea si drama de acolo..Azi noapte am facut un tur de forta in blogurile favorite. Fetele mele dragi au scris si scris. Anda m-a facut sa ma simt mandra, mandra. Ina este ca de obicei o frumoasa si o efervescenta, Miki si Mara..ce sa zic..Zuzzu la fel..Alice creste mare si artista..
Azi am decis sa fiu fericita. Am o stea, o buburuza si o capsuna pe tricou. Nu cred ca am nevoie de un motiv mai bun.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu