luni, 20 octombrie 2008

Peste 1o ani

Am scris si am sters de atatea ori ca mi s-a facut greatza. Tot ce am scris era plin de siropeli ieftine cum eu nu mai stiu sa fiu..

As putea sa povestesc cum ma trezesc eu dimineata si imi beau cafeau cu lapte, cum fiica-mea dormea intre noi cu un picior pe undeva intre gatul meu si fatza mea de cand avea cateva luni si pana pe la 5 ani..cum fiu-miu e in vacanta (o saptamana la Luci, la Baia Mare si 3 saptamani la bunica) si cum abia astept sa treaca zilele si ai mei sa mi-l aduca acasa.
As putea sa va povestesc cum sora-mea a facut doi copii si pe cel mic l-am botezat noi, caci nasii lor au fost de treaba si apoi..Mihai e un nume frumos..

As putea sa va povestesc cum ne-am iubit noi si cum eu am plecat peste mari si tari pentru el si el a fost un mare golan si eu l-am iertat. As putea sa va spun ca Dona are 2 copii, gemeni, ca Maya a plecat la Londra la scoala si Mirela vine cel putin o data pe an la mine in vizita. As putea sa va spun ca in anul in care am implinit 40 de ani am fost la Anda la Lyon o saptamana si TOATE fetele mele s-au strans din colturile lumii si ne-am facut de cap.
Anda are o fetitza. E blonda si zvapaiata ca ea, pasionata de masini ca ta-su. Are deja 7 ani, cand am petrecut noi era la bunici la Aiud:)

As putea sa va spun ca fiica-mea merge la mosie la Piatra Neamt vara asta caci Andra vrea ca fetele noastre sa se bucure de linistea de acolo, de carti si de desenele ei..Si baietii ar putea sa mearga la Piatra daca nu ar fi obraznici si nu ar mai chinui picele..
As putea sa va scriu ca Sarga mi-l trimite pe golanul de fiu-su odata cu al meu si ca vine sa il ia in septembrie. (Demult, acum 10 ani mi-a spus ca mai devreme de 5 ani nu va mai calca pe insula, si iata cum au trecut anii..)
As putea sa va spun ca am spalat atatea vase cum nu credeam ca voi spala vreodata, ca sunt neagra si inca fac nudism (partial) cu barbati-miu pe o plaja cu pietre mici albe. Inca ma alearga gol pe plaja noaptea si inca mi se pare ca sunt Altetea Sa Regala..

As putea sa va spun ca desi sunt departe de voi, nu sunt singura aici pentru ca la numai 10 km distanta am familia adoptiva cu mine..Marea familie din care o parte mai pleaca iarna la Sambata la pensiune.
(Si da, Dan alearga in fiecare dimineata!)
As putea sa va spun ca Maria, Anca, Ioana, Monica, Teo..si ceilalti copii pe care nu i-am cunoscut inca sunt deja mari. Anca merge la un liceu de arte plastice. Maria mea este inalta si slaba, frumoasa..Inca mi-o amintesc mica si cu parul prins de mami in doua cozi scurte..
Ma asez pe nisip si imi vine putin sa plang..Acum 10 ani munceam ca o capiata. Eram fericita si aveam tot ce mi-as fi putut dori, desi nu aveam nimic. Pentru ca tot ce mi-am dorit vreodata sa am, am ACUM. Am o lume la picioarele mele, de-a dreptul. Am o mare in fatza ochilor, un munte daca intorc capul. Am o lume intreaga in ochii copiilor mei. Am o lume intreaga in care fetele mele ma astepata fiecare intr-un colt, de la Chicago, New York pana in Glasgow, cu escala la Londra si apoi la Paris, Lyon..Ruxandra e la Praga, nu am uitat-o. De la Timisoara la numai 300 de km sunt toti ai mei..Si inca simt acasa Bucurestiul..

Ah! Sotul meu?! Hm..El este..Tatal copiilor mei. Barbatul care a venit dupa mine pe insula. Chiar daca nu a plecat de aici niciodata sau poate cu mine a venit aici prima data..El este. Si da, fiica-sa e picatura rupta din el, la fel cum Matei e picatura rupta din mine. Matei sau Dumitru?! Si fiica-mea..oare cum o cheama pe fiica-mea? Oana. La fel ca pe Xpas si ca pe Oana Patuleanu. Si la fel ca pe nasi-sa..

Am albit, v-am spus? Eram alba de acum 10 ani dar ma vopseam..Hihihi! Daca regret ceva acum, la varsta asta (41 FRATE!!) ei bine ..nu regret nimic! Dar daca imi este dor de cineva..ei bine mi-e dor. Mi-e dor de Andrei care acum e barbat. Mi-e dor de Mihai care vine asa de rar sa ne vada. Mi-e dor de castronelul cu ciperci, de noptile in club, de corespondenta mea cu Robert, de Dragos care imi zicea Tzaca, de BojeMoi, de Vladislave, de frumosul meu pui - Greu..mi-e dor de Maria mea mica, muza mea.

Am 41 de ani si sunt mai tanara ca niciodata. Inca beau tequila pentru ca nu ma doare capul. Scriu povestiri pentru copii pe care Ana (Zuzu) mi le traduce in greaca, Simona in germana, Moni in engleza.
Uneori Andra imi face copertile..alteori Ancutza face ilustratiile. In afara de scris ma ocup de casa si de copii..

Restul e poveste..

Leapsa de la Anda preluata de la Ana care desi zice ca nu e printesa..este..


Latter edit:
In cazul in care mai era nevoie sa scriu: Ina si-a crescut primul copil la tara, intr-o casa de poveste. Al doilea copil - baietel. La fel ca si Alexandra copill. Ambii pici au ochii albastrii. Aia mica a lui Ina are deja 9 ani jumate. Artista, ca muma-sa.
Moni are doi copii, am fost la botez la primul in Scotia. Baietelul. Botezul pentru aia mica l-a facut la Adina la mosie, Duamne ce am mai petrecut..
Silvia mea inca vede lumea, Nana Naria e mare deja. Cora Gramos e la Paris cu familia ei - are doua pice cu ochii de japoneze.

Mihai a ramas iubirea vietii mele (sunt Mary Austin a lui in mintea mea) La fel si Andrei care intre timp a facut 31 de ani. Sandro vine sa ma vada in fiecare vara, my baby, my precious...

Intr-o zi o sa va povestesc cat de machite am fost la nunta mea si cum eram purtata pe brate pe plaja, descultza, in rochia mea alba. Dintr-o parte cineva zicea in soapta, intr-o romaneasca CLARA: uita-te la alea ce bete sunt!

6 comentarii:

  1. Nu stiu cine merita palmele si cine e mai miscator...Incepusem sa iti scriu ca m-ai facut sa plang, ca suna asa frumos ce zici tu incat am inceput sa calculez cand ar trebui, totusi, conceputa fetita ca sa nu-ti stric povestea...Cred ca visam prea frumos, asta e problema...Si stii care e culmea? Ca visam lucruri normale...Si stii de ce ma tem? Ma tem ca peste 10 ani vom fi tot ca si acum, deci tot asa de tinere :) si nu vom avea amintiri despre trecut pentru ca nu se va fi schimbat nimic...Ce ma bucur ca am scris despre asta...hai sa "consumam" de trait prezentul asta, dar sa-l ardem rau de tot...incat viitorul sa vina de la sine...

    Deci locul de intalnire al fetelor va fi "la mine", ai?! Si mi-ai exilat si copilu la Aiud?! Deci eu ce gatesc si mai ales unde va dormi atata suflare feminina, sexoasa si internationala? Merde!

    RăspundețiȘtergere
  2. draga mea, nu e vorba de ina new-yorkina, nu? stiu ca tu ai mai multe ine in viata ta:) iar eu, peste 10 ani nu stiu cum ma vad,(dar nu cu ochi buni, daca o sa frec mentosana ca si la 30 hi hi hi) insa stiu ca vreau sa fiu tot in New York...nu ma omor dupa copii, dar daca ar fi sa am, as vrea o fetita, pe care sa o nasc aici si pe care sa o numesc Rebecca:) In rest, peste 10 ani, sa-mi bag picioarele if I can picture myself...poate o sa mor pina atunci, de tinara si infloritoare si de aia nu-mi vine nimic in minte hi hi hi te puuup

    RăspundețiȘtergere
  3. Mi-a crescut glicemia pina peste poate.
    :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Dupa ce mi-ai spus ce o sa pui pe blog am visat ca sunt gravida cu o fetita pe care nu am vrut-o si pe care nu doream sa o nasc desi tatal meu alerga dupa mine cu prosoape si-mi spunea ca trebuie sa nasc ca altfel o sa mor. Si-am zis: bine o nasc da' nu pe... ca se strica si dupa o dau la orfelinat ca sa-mi pot vedea de viata.S-a schimbat "cadrul" si fetita avea deja vreo 5 ani si mai aveam si doi bagabonzi mai mici care tipau ca le e foame si eu eram disperata intr-o bucatarie murdara. M-am lasat in jos, plangeam cu o sticla de lapte in mana si zicem ca viata mea e un dezastru peste zece ani. Noroc ca m-am trezit si in afara de copilul din mine, nu mai vad niciun mucos pe aici. Si sper sa nici nu vad curand cu toate ca am ...destul de multi ani:-P Ciudat e ca in ...cosmarul meu nu era niciun ...tata...hmmm

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce femei..domnule eu atat va zic! Sa dea Sfantul sa imi schimbe vreuna viitorul asa de siropos zugravit!

    Si tu fata, Ina.TU esti la NY, ca sa fie clar. Deci nu scapi nevizitata! hahaha!

    RăspundețiȘtergere
  6. Hahahahaha, mi-a placut asta! Nu numai ca ti-ai pictat viitorul tau, dar ai pretentia sa iasa si al celorlalti intocmai! Asa imi place!!!

    Frumos post, l-as citi inca de 5 ori, are ceva ce-mi place...
    Tonul pe care l-ai povestit tradeaza fericirea imensa din inima ta daca ea, zugraveala, ar deveni realitate. Ceea ce nu are pret, un om fericit e o comoara vie!
    Te pup

    Am scris si eu un exercitiu de imaginatie, atat de mult mi-a placut ideea!!!!

    RăspundețiȘtergere