Luni de zile am fost doar eu si masina mea, muzica mea, eu in trafic razand cu Badea seara, eu in trafic dimineata cu Buzdugan si Morar. In masina mea pot sa tip, sa injur, sa rad, sa plang, nu imi pasa de nimeni si de nimic. Usile imi sunt blocate si sunt safe in micul Jder. Dar ma salbaticisem rau de tot! Imi era frica de oameni, vedeam un potential atacator in fiecare om de pe strada, orice jerpelit, brunetel, betivan - toti erau criminali in serie, hotii care imi vor trage una in cap si imi vor luat telefonul, ipodul, banii, actele. Sunt precisa! Eram nebuna de legat. De cand merg cu metroul am inteles ca nu e chiar asa de grava treaba cu oamenii. E adevarat ca mai nou vad oameni uratei, inainte nu vedeam decat oameni frumosi, gaseam ceva frumos in fiecare om pe care il vedeam. Acum par toti obositi si tristi, preocupati..
Azi dimineata ma uitam pe geam la Jder, mica mea masina sta in parcare, inghetata, acoperita cu un strat subtire de zapada. Apoi m-am uitat la cismele mele din piele intoarsa, toata incaltamintea mea este pentru "in masina". Hm..sa ma urc in masina au ba? Am decis. Au ba! Nu vreau sa conduc. Cred ca mi-e frica..in ultimele luni am intrat intr-un bou si un altul a intrat in mine, intre cele doua un tip m-a anuntat ca am trecut pe rosu desi eu stiu sigur ca era in cel mai rau caz galben..Nu vreau sa ma urc intr-o masina care e rece si neprietenoasa. Tremur pana la metrou in fiecare zi, dar mi-e bine intre oameni desi nu imi ridic ochii din carte. Mai am si o sapca pe care o iubesc si care imi lasa numai o mica portiune din voiosul chip la vedere.
Azi am terminat "Intimitate"-a lui Kureishi si m-am gandit la mine..Mi-a pierit cumva muza si nu mai pot scrie nimic, asa ca citesc. Recomandari, ceva?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu