Baba Omida sa graiasca!

..sa scoatza cartea de vise si sa imi zica ce inseamna ce am visat:))

Se facea ca eram pe marginea unei sosele care trecea pe langa un baraj inalt, genul ala ca in America. Soseaua facea un ocol si am zis ca decat sa mergem pe marginea drumului mai bine sa trecem peste parapet si sa o luam direct pe camp, era un camp de grau cosit, eram imbracata cu o geaca cu gluga, neagra si aveam manusi. De mana ma tinea varu-miu, Marcel Bidileci - pe care mi-l aduc aminte perfect cu moaca de cand era mic:)) Ne-am pus amandoi glugile in cap si am strans siretelul sub barbie ca sa nu ne bata vantul.
Am mers pe campul ala pana am ajuns aproape de baraj, apa era sub noi departe, departe si stiam ca e foarte adanca, cineva ne-a strigat si noi nu am fost atenti. Am cazut tinandu-ne de mana de la o inaltime uriasa, nu imi era frica deloc si ii strigam lui Marcel sa se tina de nas si sa fie atent sa intram cu capul in apa. ca glugile or sa ne protejeze. Apoi imi aduc aminte ca dadeam tare din picioare si incercam sa imi scot manusile ca sa pot sa dau mai bine din maini, sa ma ridic la suprafata. Apa nu era murdara, ci asa, maronica, ca o apa de lac (nu ca aia de la mare, albastra, clara). Nu stiu decat ca dadeam tare din picioare - am dat pana m-am descoperit si m-am trezit partial razand, apoi "urmatorul cadru" era cu multi oameni la o masa de lemn, lunga. Ufulica facea o lista cu ce sa comandam de mancare. Eu am cerut o ciorba. Cred ca mi-era frig dupa baia aia:))
Ce bine nu nu am murit inecata azi dimineata!! Ce ciudat ca nu mi-a fost frica! In mintea mea era un singur lucru - sa ma misc repede ca am putin aer!

Ce-o insemnand???

Hihihihi!