Fata cu perle

Pot sa scriu despre weekend si petreceri si Lascu, pot sa scriu despre vise si sa rad si sa vad filme si sa para totul de vis .. dar nimic nu e de vis. Undeva se ascunde cineva foarte nervos care o sa ajunga intr-o zi sa scrie precum minunata Ana. Dar eu ma gandesc.."m-o citi mama sau vre'o fetita de pana in 15 ani?". Asa ca eu rad si cant si tin ascuns micul om nervos din mine. Ala mic si nemultumit, ghebos si nervos. Satul de toti si toate.
Intr-o buna zi omul mic si nervos o sa imi tzashneasca prin vene si o sa dea de pamant cu toate asa zisele principii, cu toti asa-zis prieteni..
Asa imi vine sa imi iau campii. Asta micu' (nu dam nume, dar cine stie, stie:) pleaca intr-un pelerinaj, asa pe jos. Timp de vre'o trei luni o sa ia Europa la pas. Vrea sa regaseasca armonia intre trup si minte. Il ascultam cum vorbeste si ma gandeam cat de mare-i avantajul lui de a avea altceva decat am eu in pantaloni. Apoi il simteam framantat si cumva trist pentru cineva de varsta lui. Am concluzionat ca are mare nevoie de aceasta calatorie spirituala. Noi restul nu avem timp sa fim macinati. Noi strangem in noi chestii care se aduna si se materializeaza in micul om negru, ghebos. Al meu arata fix ca Piticul Cinabru de pe coperta vechi mele carti!

Azi port perlele maica-mi. Pentru ca azi dimineata am avut un moment in care mi-am dat seama ca nu mai vreau "tenisi", ca vreau un copil in anul care vine. Imediat dupa licenta. De ce as vrea un copil? Nu am cum sa il iau dupa mine pe platou sau sa incep sa il alaptez in mijlocul unui PPM, nu?! Desi cred ca as putea sa mi-l leg intr-o basma, la spate, asa ca negresele din Paris. Si as merge cu el peste tot. Cine are deja un copil dar nu are nici un fel de antrenament imi spune ca habar nu am cat e de dificil. Si eu ma gandesc la Nana-naria, la Rimi , la Elena si la alti bebei care au crescut cu mine ca doica, sau cum naibii s-o numi asta.
Au crescut frumosi si sanatosi. Asa ma apuca amocul cateodata. Si asa ma enerveaza toti din jur. Cu o mica exceptie. Numai ea (exceptia) nu ma enerveaza.