joi, 24 noiembrie 2011

The real shit

99 % dintre mamele pe care le cunosc (pe viu sau online) nu povestesc niciodata momentele cele mai rele apropos de plozi. Toti sunt minunati. Toti plang. Ii iubim, ii adoram. Dar una nu am auzit sa spuna ca are zile in care si-ar carpi odrasla de i-ar zbura fulgii. Cred ca de..jena.
Ei bine, eu va spun. Soprana mea cea mica este cel mai dulce specimen de pe planeta, dar asa cum a reusit sa ma enerveze ea, nu a reusit pana acum decat..ta'su..Oare cu cine o semana, bietul copil?!?!
Luni de zile am socat audienta cu pesticul copil care facea baie direct sub dus, cu apa siroind-i pe fatza. Pesticul copil care se arunca in mare, in valuri - de la 6 luni, fara griji (nici nu mergea dar in apa..inota:)). Ei bine, la un moment dat s-a stricat copilul. Si a inceput scandalul. Copilul nu mai suporta apa pe fatza. Sau in cap. Despre dus, ce sa va zic? Monstrul marin, cel mai mare dusman, sa nu il vada, sa nu il auda. Ar sta ore in sir in apa, in fund, chiar cu apa pana la umeri, dar nu cumva sa se ude parul sau sa ajunga apa pe fatza. Orice spalat pe cap incepe si se termina cu urlete de neimaginat. Am ajuns fix ca mamele/femeile pe care le uram, o isterica roshie la fatza, cu ochii iesiti din orbite. Pentru ca nu mai pot sa aud acele sunete, pe o frecventa aproape inumana. Copilul meu are niste plamanii..Probabil ca asa cum ma enerveaza pe mine, enerveaza si vecinii.
Niciun copil nu vine cu instructiuni, dar acum stiu sigur de ce copiii se fac pana in 30 de ani. Pentru ca pana in 30 de ani ai rabdare, nu ti-au distrus nervii anii de munca, mizeriile de acolo, relatiile esuate. Pana in 30 inseamna ca e ideal sa faci copilul pe la 20-25:) Chiar dupa facultate, e numai bine. Cine imi spune ca nu merge asa, sa ma caute, vreau sa ii prezint pe cineva care a putut asa si are si copii superbi si cariera si ..TOT:) Exista si exceptii, dar eu stiu clar ca viata lui K ar fi fost minunata daca eu aveam in loc de 34, 24. Cred ca nici nu o auzeam cand tipa, as fi fost un zambet naiv toata, in fapt as fi fost o fetita care creste o fetita. Minunat. Acum, din pacate, copilul meu are parte de o muma foarte simpatica (rar), severa ca un plutonier nefutut acasa (ei bine, pot sa scriu asta). Cica o sa treaca si faza asta cu tipatul. Sper sa treaca inainte sa apuc sa o carpesc, caci, cu toata dragostea din lume, mama ce i-as arde una peste curul ala mic si perfect de pisecioasa pempersita care este ea. A mea, minunea mea, soprana.

si acum va rog, judecati si hai cu pietrele. ce mama rea! Cum s-ar zice in engleza: it hurts my hat:))

5 comentarii:

  1. :)))) si io racneam de ziceau ai mei ca ma dau de pomana, iata ca a trecut:)) nu stiu sa-ti spun exact cand am incetat sa urlu, dar eram destul de constienta, deci respira adanc si mai indura:D
    te pup

    RăspundețiȘtergere
  2. eu, Elisa, mama lui Luca, aveam 26 de ani cand l-am facut pe Luca. ei bine Luca a venit pe lume cu un plan de-asta diabolic sa ne distruga nervii si sentimentele si linistea si dormitul ca oamenii noaptea in pat. urla non-stop. nu statea la nimeni in brate decat la mine. ziua dormea cate 15 minute fix. noaptea se trezea din ora in ora. si eu si barbate-miu eram DISTRUSI. o parte din planul lui diabolic e inca in exercitiu. se trezeste noaptea si urla si plange si da din picioare ca apucatul si inca n-am reusit sa aflu de ce. nu vrea sa manance ciorbita decat strecurata caci are mizerii in ea. nu vrea sa se imbrace cu tricoul in dungi ca nu arata dragut si nu vrea sa faca "cum vreau eu in viata, vrea sa faca cum vrea el in viata!" clar!
    eu, tot Elisa, tot mama lui Luca, dar si a Mariei, am acum 31 de ani. eeeehhh, la 31 de ani am o viata nocturna foarte activa. ma trezesc noaptea asa:
    - s-o alaptez pe maria
    - sa mai mananc cate un biscuite ceva orice de foame
    - sa-l adorm la loc pe luca care se trezeste singur in patutul lui, in care imi intepenesc toate oasele si din care imi atarna toate membrele, si vine furios langa patul conjugal si imi striga "mincinoaso!"
    - sa fac cate un pipi - cat se poate de silentios ca nu care cumva sa trezesc copiii
    - s-o alaptez iar pe maria
    - sa-l invelesc pe Luca, care intre timp s-a mai trezit o data si s-a bagat intre mine si tacsu in pat si care cand se dezveleste ma dezveleste si pe mine de-mi ingheata toate cele
    - s-o alaptez iar pe maria (care se trezeste noaptea intre 3 si 5 ori)
    ma trezesc uneori dimineata si simt ca-mi bubuie capul. si cu toate astea nu ma simt nici pe departe asa de distrusa si de disperata cum ma simteam la 26 de ani. si nu e vorba ca 31 il bate pe 26, sau ca 26 e mai frumos decat 31, e vorba ca o data cu al doilea copil lucrurile incep sa ti se para mai usoare. si cand Luca imi face cate un desen si vine si imi spune ca ma iubeste si ca nu vrea sa imbatranesc si sa mor si el sa ramana singur, atunci lucrurile chiar ca devin usoare.

    pietre de unde luam?

    RăspundețiȘtergere
  3. Parca mi-ai citit gandurile...sunt o mamica de mostrulet de 2 ani si un pic pe nume Sofia, care parca s-a tranformat subit dintr-un copil dulce in porcusorul isteric...exact asa face, se isterizeaza de fiecare data cand nu-i convine ceva, cand nu stam drepti ca la apel in fata ei....e secret de familie ca ne enervam, sa nu cumva sa afle mamaie - ar deveni o tragedie sa certam copilu...Copilu care atunci cand e cu oricine altcineva e gingasa si cuminte ca printesa din povesti, cand ramanem noi , cei 2 parinti din dotare se tranforma in fitoasa nr.1 care nu stie sa ceara, doar sa urle, care se revolta zgomotos la orice incercare a noastra de a fura un pupic cat de mic, care tipa "nu vleau, nu vleau" pana mi se scurge creierul prin urechi..si seara se incheie inevitabil cu un plans zdravan de noapte buna urmat de cel mai dulce " te ubesc" din lume..si am uitat!!!Cuvintele astea doua, spuse pocit de o gurita umflata de plans au efect de triplu diazepam, ma fac sa dorm linistita si impacata, gata sa o iau de la capat maine incepand cu ora 6 -da, dimineata!
    iti doresc multi multi de "te ubesc" !!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Haha! Vai, zici ca e o sceneta de la noi din baie! Si al nostru pestiuc urla de vreo luna incoacela baie si se catara si se infige in noi numa numa sa nu il udam si uite asa am ajuns sa spalam copilul

    RăspundețiȘtergere
  5. Am dat enter ca vaca:). Deci il spalam pi cap o data pe sapt cu urlete si la 2 zile pe corp un chiuveta ca acolo cica apa nu e uda:). Si sa stii ca si eu scriu pe blog de cat e de greu si epuizant, poate n-ai cetit bine, si ca la 29 de ani e la fel de greu cu nervii mai ales ca stau singura cu el vreo 10 ore si ca noaptea se trezeste si de cate 10 ori si ma suge nonstop. Dar asta e, l-am facut din noi, il iubim, il mai si injuram si uite asa trece ziua. Apropo de pipi, si noi facem in cea mai mare liniste ca sa nu cumva sa trezim infantul;). Deja am luat-o razna!

    RăspundețiȘtergere