Despre fericire si nu numai

Daca ieri as fi avut vreme sa scriu despre fericire si tristete, as fi scris asa:
- sunt fericita cand prin fata masinii mele, pe A2 trece in fuga un fazan, cu coada atarnandu-i lenesa in urma;
- sunt fericita cand iti ating fata cu mana si tu inchizi ochii si e atata copilarie in felul in care eu imi gadil mana de barba ta;

- sunt trista cand numar aricii raposati pe marginea drumului si ma intreb "de ce aricii nu se pot rostogoli repede-repede cand vine o masina in fuga spre ei?";
- sunt fericita cand vocea Mirelei ma intreaba de ce nu merg la Balcic si mintea mea explodeaza in mii de ganduri;

- sunt trista cand vad Vama Veche evoluand intr-un fel total nepotrivit..
- sunt fericita cand Bubu merge cu 140 la ora si lasa in urma kilometrii de sosea..Masina asta iubeste drumul la fel ca mine..
- sunt fericita cand vad marea izbind malul;


- sunt fericita cand soarele imi cauta privirea pe sub ochelarii de soare;


- sunt fericita cand picioarele mele verzi de tenesi se ridica in aer si impietresc odata cu mine intr-o fotograma;

- sunt fericita cand desfac o moula marinere si o inec in lamaie, apoi o las sa imi readuca in minte locuri si oameni, o las sa fie madelina mea pret de o clipa..
- sunt fericita cand vad doi pici pe plaja, cu hanoracele in cap, jucandu-se la cativa metri de niste lebede;

- sunt fericita cand parcurg pas cu pas locul pe care am visat sa il vad..si il vad acum cu tine, ajunsi aici din senin, fara planuri, fara trecut, fara viitor..
- sunt fericita cand vad zeci de flori, asezate ordonat, parca tocmai pentru a le putea cuprinde pe toate dintr-o privire;
- sunt trista cand imi dau seama ca daca Balcicul era al nostru, s-ar fi ales praful si pulberea de toate minunile astea..
- sunt trista cand constat ca Regina Maria nu rade in nicio poza..
- sunt fericita cand ma asez intr-un fotoliu de piatra in care as putea sta si citi ore intregi, cu marea in spate si vant si nisip in par..

- sunt fericita cand ating tot ce e vechi si frumos pastrat;
- sunt fericita cand las petale de flori de mar sa imi gadile narile;
- sunt fericita cand vad martisoare atarnate in copacei de toate soiurile;

- sunt fericita cand un marinar zambind ma tine in brate;

- sunt fericita cand ma trezesc si plec la slujba de Pasti insotita de un caine usor schiopatand;
- sunt fericita cand preotul ma uda pe toata fatza cu busuiocul muiat in apa sfiintita si eu ii spun clar in romaneste "adevarat a inviat";
- sunt fericita cand ma tin de mana cu tine pe stradutze intunecate, pe care aducem lumina aparata de paharele de plastic;
- sunt fericita si topai si aplaud ca o foca pentru toate minunile din ultima vreme;
- sunt fericita cand descopar un camp plin de cochilii de melci albi si flori rosii, cum n'am mai vazut vreodata;

- sunt trista cand stiu ca toate zilele trec ..
- sunt fericita pentru ca stiu ca vor mai veni si altele..
- sunt trista pentru ca stiu ca Balcicul nu va mai fi niciodata la fel de frumos cum a fost ieri..
- sunt fericita pentru ca stiu ca Balcicul de ieri este al meu si nimic nu poate schimba asta..

Chestia asta cu fericirea nu e ceva nou. Nu imi mai aduc aminte nicio nefericire acum, pare ca o zi e suficienta pentru a imi curata orice gand neplacut. Nu e totul roz in viata mea, sa nu sarim calul (inca). Davide imi spune sa mai las si de la mine:) Cica in viata trebuie sa mai si taci, sa accepti lucruri (gen..nu e totul asa cum zici/crezi tu). Invat, invat. Tac si ascult in rarele pauza de veselie isterica specifica varstei (8 ani spre 9)..

Un fel de a mai lungi
Cea mai frumoasa zi
Ar fi daca m-ai putea minti
Ai da ceasul inapoi
Ai fierbe doua oua moi
Mi-ai spune ca-n casa suntem doar noi
Tacerea te-ar ajuta
Sa scapi de intrebarea mea
Din toate intrebarile
Cea mai grea
Cand seara s-ar face gri
Nu te-ai mai putea stapani
Din baie la telefon,ai vorbi
Cu glasul intunecat
Cu aerul imbufnat
Orice numai sa ma vezi plecta
si atunci te-ntreb
Mai stii?
Cea mai frumoasa zi
A fost la inceput
Cand nu ma puteai minti...

In cea mai frumoasa zi a mea nu a mintit nimeni..