duminică, 19 iunie 2011

Inversunare

Nu mai stiu. Am uitat cum e sa nu iti placa nimic, sa nu iti convina nimic, sa judeci tot. In afara de vesnica mea nemultumire cu situatia "legala" a lui K, eu nu am griji. Nici timp de pareri, nici sa ma oftice tot..Nu am timp si nu am nervi sa mai las nimic sa ma enerveze. Asa ca daca vaz, ma speriu. Ma speriu de inversunare si primul gand este sa rad, dar as rade ca proasta si probabil as deveni tinta, o tinta buna. V-am mai spus ca nu mai stiu sa ma port cu oamenii, asa este, habar nu am. Am inca tendinta sa spun direct ce imi trece prin minte, incerc sa raman eu, apoi ma tem si ma gandesc ca oamenii pun etichete vazand chestii la mine pe care eu nu le vad. Dar (din punctul meu de vedere cel putin) pe mine nu ma definesc anumite lucruri care au legatura cu mine. Au legatura cu mine..tangential:)) Eu stiu cam cum sunt. Si sa fiu sincera sunt satula sa nu mai fiu eu, asa ca..asta sunt. Din ce stiu eu sunt relativ bine. Sunt calma. Sunt colerica. Sunt nostalgica si cred in chestii care poate aduc zambetul pe buzele unora - da, eu cred nene in iubire si fericire si siropel! Sunt si rea. Nu am incredere in oameni. Nu mai am incredere decat in foarte putini oameni. Pana si prietenii au cam disparut si ..asta e. Mi-e bine asa. A ramas cine trebuia. Mi-am luat si eu tepele mele. Dar nu am niciun nerv ramas..nu am nicio problema. Ma uit in urma si uneori mai rad. Sau cand dau nas in nas cu cineva care mi-a tras-o de imi curgea borsul, rad in continuare. Pai ce sa fac? Ok, am inteles, e plin de oameni de nimic, dar eu nu am nicio treaba cu ei. De aia nu inteleg oamenii suparati pe alti oameni, pe unii cu care NU au treaba..Nu inteleg si ma sperie neintelesul acesta, caci poate ar trebui sa inteleg. Am avut o noapte crunta. Si o zi partial praf, caci am baut o bere si m-am imbatat critza. Deh..cand bei dupa 1 an jumate, la soare, asa patesti. Dar a meritat. Beata fiind mi-am dat seama ca dorm asa cum mi-am asternut. Singura. Si nu e rau mereu. Cand e rau, mi-e dor si atat, dar..imi trece. Nu sunt suparata pe nimeni, nu imi pasa de nimeni, nu imi face nimeni program. Sunt libera sa aleg eu. Si cand sa aleg, jap peste fatza doua palme. Nu auzi ca nu exista iubire! Sau fericire!Vise de noapte taica!
Eu inghit si tac si ma gandesc ca o sa refulez aci, unde cineva daca zice ca NU exista, dau delete imediat! Pana la urma aici, la mine in ograda exista ce vreau eu. Si iubire si alint. Si oameni buni si frumosi. Care stiu chestii si le impart. Care aud muzica asa cum o aud eu. Care vad filme si le spun si altora. Exista. Exista si iubire si fericire si tot ce spun eu. Eu stiu. Ca doar eu visez cum sunt lucrurile de fapt. Si da, atata inversunare am si eu. Exista!

3 comentarii:

  1. there is love, always. cum zicea un vers de la veritasaga: mi-am pazit si crescut inversunarea. hang in there!

    RăspundețiȘtergere
  2. Te pup fata si te anunt ca esti printre foaaarte putinele persoane pe care le mai citesc pe bloguri.
    Ador stilul nonsalant si felul tau de-a fi si de-a lupta cu demonii...
    Exista si labageala asta de iubire, s-o ia dracu' da' exista si o veni cumva la fiecare. te-am pupat

    RăspundețiȘtergere
  3. Stiu eu ce-ti trebuie. Ori o bataie buna.
    Hehe..

    RăspundețiȘtergere