Bucuresti la pas, prin soare

Am avut o zi de turista. Am inceput prin a pleca din strada Sf. Elefterie, fara chef de mers pe jos, impingand la copilul din carutul din dotare. Numai gandul de a cobori la metrou ma ingrozea, 16 trepte inmultite cu 2 sau 3, apoi oasele mele fragile, cele 10 kg ale lui K plus rucsacul din spinare, plus 30 de grade, plus romanul mitocan care, nu doar ca nu ma ajuta, dar ma impinge, caci nu are loc de mine..deci NU. Asa ca, simtindu-ma ca la 20 de ani, proaspat fericita dupa vazutul ochilor dragi (albastri si caprui), am pornit.

Din sf. Elefterie am luat-o spre Piata Victor Babes (habar nu aveam ca asa se numeste locul ala - aka Piata Operei), apoi pe Splaiul Independentei.

Am taiat parcul Izvor pana spre Natiunile Unite si am ajuns la Institutul National de Statistica. In tot acest timp copilul K a adormit si am folosit asta ca scuza de plimbare. Buna scuza si miros frumos de tei in aer..Pe strada Apolodor am scapat de cladirile albe si urate si am dat de cladiri negre si urate. Si vechi..Apoi am traversat Bulevardul Unirii, am vazut Monastirea Antim, si am luat la pasi marunti strada Justitiei..Unde, la numarul 55 se gaseste o casa parasite, o casa frumoasa, ascunsa de un zid de iedera atarnand(a) din copaci batrani. In curte niste gunoaie, plina de tigani zona. Si de cacat:( Adica as putea sa scriu rahat, dar nu era..era fix c*&at de om, roman sau tigan, nu conteaza. Plin in multe locuri..adica pe strazile cele vazute azi:( Banuiesc ca si in alte urbe se mai caca oamenii pe strada, dar ca la noi nu cred..Strada Justitiei este lunga, lunga..Si undeva, spre capatul ei, poti sa alegi in ce parte vrei sa o iei. Bine, poti sa faci asta pe orice strada, dar e mai interesant sa descoperi locuri noi. Asa ca o iei pe strazi pe care nu le ai vazut niciodata..

Cumva, de pe strada cea lunga a Justitiei, mi s-a facut sete spre Regina Maria, am iesit la linia de tramvai, am cumparat cirese si apa si am urcat spre Rondul lui Cosbuc. Am ratat la mustata doua strazi pe care le stiam si am intrat pe Constantin Bosianu, ca era cu interzis pentru masini deci ok pentru mine si carutul rosh. Din Bosianu, doua case mai sus am cotit pe Str. Slobozia, apoi mi-am gasit locul devenit cel mai drag din oras.

Strada Lamaitei. Vreau sa stau intr-o casa aflata intre Strada Lamaitei si Alea Suter:) Intr-o casa inalta, care nu e din Bucuresti, o casa cu balcon de la care vezi copacii din parc. M-am zgait la fiecare casa in parte, am mers incet si am urmarit norii. Apoi am luat-o pe aleea vecina, sa vad si cealalta parte. In capatul stradutei, Hotelul Carol Parc si o casa in lucru.

Dupa ce zile intregi am urat barbatul roman cel mitocan si *&&^^%%$#$%%^& lui si neamului lui (caci NIMENI nu m-a ajutat sa car carutul pe scari niciodata - desi is destul de decoltata - des! ) - ce crezi? La casa in lucru erau niste domni care faceau ceva cu beton si fier..si unul dintre ei s-a oferit sa ma ajute sa cobor multe trepte cu tot cu baby K si greul rucsac. Cred ca am succes la barbatii care au treaba cu beton si fiare (mwahaha), caci omul m-a dus fix pana in strada, si mi-a spus povesti pe trepte si am decis ca as putea sa fiu foarte fericita daca m-as caza eu un weekend la hotelul asta de vis, asa, un weekend de amor zic..

Asaaaa..coborai pe Xenofon, urcai pe Ctin Istrati, traversai pe Cutitul de Argint si intrai in Parcul Carol pe la Arenele Romane. In parc..superb.

In parc oamenii plecau de la munca, erau treziti de la sase, si erau bucurosi, asa ca le-am facut o poza.

Copilul deja se trezise, asa ca am eliberat-o din chingi si am facut cativa pasi impreuna, pe la umbra. Am gasit chiar si niste ciuperci. Halucinogene:))

Imi pare rau ca nu am intrat sa vad Biserica Cutitul de Argint:( dar eram zob si am zis ca reviu. Si o sa.

Am mers toata strada, apoi am traversat Serban Voda si am intrat in parcul Tineretului. Mers usurel prin spatele cimitirului Belu pana in Oraselul cel murdarel al copilului, apoi cu nasul in vant pe langa McDo. Si fix cand sa o iau pe Oltenitei, sa dau piept cu praful si claxoanele, am intors cariciorul si jang, pe o straduta. Strada Secerisului, paralela cu Graului si cu Obolului - desi obolul e un banut, eu eram precisa ca e si un animal din "vantul prin salcii" si ma bucuram ca se afla langa strada graului si a secerisului, caco obolul imi parea o rozatoare simpatica si grasuna:)) omisesem un S din nume, atat..

Si din Secerisului dadui in Martisor si vazui ciresii si casa lui Arghezi (inchisa, caci as fi vizitat putinel pomii ceia cu elefanti in ei..) apoi un greu urcus pe Calea Vacaresti, putin de mall si mancare vietnameza - muream de foame mon cher!..Si dupa toate cele acasa..Acasa, cu durere de calcaie si sete de coca-cola si cu fericire.

Am intrebat asa: om frumos, ai gasit fericirea? Si omul frumos mi-a spus ca sunt nebuna, ca fericirea e langa mine si eu il cred, dar eu intrebam daca mai e de cautat si alta fericire in afara de asta. Si am vorbit si am gandit si ce am vorbit si stiu ca omul frumos are uneori dreptate, dar eu cred ca exista mai multe feluri de fericiri si mai cred ca exista si suflete pereche..Caci oamenii sunt sfere rupte in doua..

Am fost turist. Nu am avut nevoie decat de bani de apa. Copilul a fost exemplar. La fel si pantofii mei. Pot sa vad lumea cu Kate si o pereche de papuci buni. Si niste apa. Si niste mancare sa am putere. Mai am nevoie de un loc sa ne spalam si apoi o perna sa ne hodinim. Dar important este ca PUTEM sa vedem lumea:) A fost bine.