luni, 6 iunie 2011

Ani de liceu


Multumita site-ului de socilizare feisbuc, am reusit (dupa ani in care am tot cautat pe net nume) sa incropit un fel de adunare cu absolventii clasei de filologie din liceu. Ne-am adunat ieri pentru a doua oara, o mica, mica parte din fete - 4 sunt in afara tarii si de restul nu am dat, baietii erau 4-5 si numai de 1-2 stim detalii, asa ca noi, femeile, am ramas la putere.
Hai sa va spun cum vad eu fetele dupa niste ani (numa' 16). Noi suntem la fel. Fizic cel putin, anii nu par ca se vad. Asa am simtit si la prima intalnire, la fel si ieri. Noi, tot noi. Ah, cu alte freze si alte haine. Mai..moderne, daca luam in calcul ca anii '90 erau destul de suspecti dpdv fashion. Inca tiu minte la perfectie "streasina" care ne marea nasul (mare oricum) si ne lungea fetele. Despre chica cocalara, ce sa mai zic?! Desigur, erau si parti minunate. Cum ar fi geaca de colegiu, blugii cu franjuri, basmaua bunicii cusuta in josul blugilor, la cusatura..helanca zisa si maleta neagra. Si mai erau Depeche Mode (vinovati de tot) si forever rock'n'roll cu Krypton si Iris, caci rock-ul rula si va rula forever:)
Daca nu ar fi existat fotografii document, noi am fi strigat sus si tare ca suntem INCA niste copilite. Dar pozele vorbesc. Si astazi suntem niste "doamne" care au sau nu copil, dar par MATURE..PAR, am zis. Noi la 18 ani era niste copilite. Cu iubitii nostri copii, cu moacele asa de frumoase, de copil..Noi nu aveam cine stie ce sexualitate la 18 ani, cred ca din cauza ca nu ne puneam problema sa fim feminine. Nu tin minte sa fii avut in clasa fete care se imbracau in fusta, sau isi puneau pantofi cu toc. La noi feminitatea se citea pe..unghii:)) Parul sculat in cap, unghiile rosii sau negre (dupa preferinte muzicale), blugi, tricouri, tenisi. Geaca de colegiu daca aveai noroc de parinti cu bani, geaca de motor daca erai foarte tare la invatatura, geaca de blugi toata lumea. Si geaca de piele Mirela (si o purtam toate:)).
Fetele mele din liceu s-au transformat frumos. Toate. Si sunt femei puternice, la fel cum mi se pareau si in liceu, doar ca atunci le gaseam fete puternice, nu femei. Si nu mame, gagicile cuiva, fetele lui mama. Erau doar FETE. O mare prostie se petrecea in anii aia..CLasa noastra a fost impartita inca din primul an de liceu in doua grupe de "optionale" - Teorie literara si lingvistica vs. Stenodactilografie. Absolut niciuna nu ne-a folosit vreodata..Clasa rupta in doua a ramas rupta pana la banchet. Caci acolo ne-am dat seama cat timp pierduseram. Se spunea ca tocilarele s-au dus la teorie literara si alea care vroiau sa se fofileze au ales steno. Nimic mai fals, la teorie erau niste gagici foarte misto, pe care abia prin a 12-a le-am descoperit. Inainte de bac, cumva. Diriga noastra a fost una extrem de severa. Desi orele de dirigentie erau fun - aveam tot felul de teme de discutie si, recunosc, nu cred ca a fost macar o ora in care sa nu am ceva de spus (vai, ce surpriza), dar atat..in afara de ora de dirigentie, eram niste traumatizati..Niste copii speriati. Niste fete speriate de bombe care beau Florentino si Garonne pe campul din spatele liceului, care fumau in wc, care fugeau de la scoala la film. Era rebeliunea suprema. Si unele aveau gagici. Puahahah! Profa de steno era prietena noastra. Era sora mai mare, mama care dojenea, prietena care stia secrete. La orele ei invatam limbajul semnelor si secretele fetelor. Povestile profei au fost mai importante decat multe ore de dirigentie (la care se presupunea ca dezvoltam niste calitati de buni elevi, or something). Apoi era profa de mate. Pe care cred ca o iubeam de fapt toti. Balbeck era un om foarte misto:) Blonda, tunsa scurt, mereu cu capul in nori, o banui si acum ca era o rebela in spatele ecuatiilor de pe tabla. Nirvana, asa stiga dupa noi, noi care intram in clasa carand un nor de tutuiun dupa noi. Proful de biologie era un minunat. Beiciu sau Belciu? Cu parul negru, vopsit, cu impecabile costume. Printr-a 10 sau a 11-a am furat catalogul si ne-am motivat absentele, ne-am pus note. Eram nebune de legat. Desigur am fost prinse si o parte dintre noi pedepsite teribil. Exmatriculate cateva zile si!!! afisate numele lor la panoul de la intrarea in scoala. Asta da rusine!! Niste golance care au indraznit sa se foloseasca de bunatatea profului..Eu recunosc, am scapat la mustata. Imi pusesem un 9 la ..biologie:)) Adica fix la materia la care oricum aveam note mari, mai ales daca aduceam un peste pentru acvariu:))
Apoi era profa de franceza. Imi placea franceza pentru ca stateam in banca langa Gurita. In plus erau niste banci in care imi puteam baga ambele picioare, hahahha. La franceza se strangeau mereu bani, pentru dictionare. An de an. Nu am folosit niciodata dictionarele. Mergeam la olimpiada la franceza, citeam romane pentru pici in franceza. Am avut chiar si o mascota la ora de franceza! Le petit lapin, un iepure de jucarie. Nu ne-a folosit la nimic. Paradoxal, in afara de limba franceza (uitata intre timp intr-un cotlon din minte - dar!! revigorata de fiecare data cand vad filme fara subtitrare) - de la orele de curs tin minte tot povestile profei. Madame Liliana este vinovata de expresia "ne-ati regalat" :)) Whateva'..Liceul a fost fun abia dupa 10 ani de la terminare. Nu am avut mare stres la bac..Nu cred ca mi-a fost mai frica decat imi era la olimpiade. Sau la orele de Economie. Caci nu stiu cine a facut Economie in liceul ala fara sa aiba o drama..Eu nu am avut drame, ci 9. Nota 9. Plus Olimpiada. La o profa care nu dadea decat nota 4..Ma placea pe mine, mi-a dat grau de Sfantul Andrei, am pus la incoltit si de aici a inceput nebunia. Pentru ca oricum de invatat invatam toti, dar ea avea o problema cu notele. Nu nimerea decat 4. Dna. Scurtu avea si o poveste, sper ca fetele o mai tin minte (eu o tin, e clar). Se spunea asa: profa a fost balerina, apoi sotul ei a inselat-o cu o eleva, ea a avut un soc si a inceput sa se umfle si apoi a ajuns asa, super mica si indesata, foarte grasa si batrana si desigur rea. Si desigur ura elevii. Mai ales fetele! Nota 4 toate! Si baietii? Si ei 4, si gata!
Legendele din liceu erau foarte tari frate! Cand la ora de romana venea vre'o bunesa in vizita la proful nostru favorit (pe care l-am lasat ultimul, special) - incepea nebunia. Clar o fosta iubita, sigur, sigur o fosta eleva. Toata lumea stia tot. Oricum nu conta cine e musafira, noi primeam extemporal sau ceva de facut, ei stateau de vorba, toate urechile feminine din clasa erau ciulite..Era un spectacol. De asta l-as si vizita pe proful cel drag:)) Sa vedem daca noile eleve il iubesc asa cum il iubeam noi acum 16 ani:))
Proful asta era minunat. Not my kind of man now, but then..Well..Era inalt, blond si cu ochii albastru deschis. Era serios si mistocar in acelasi timp. Era sever si bland in acelasi timp. Ne era frica de el, admirandu-l. Fara sa faca nimic, reusea sa ne insufle dragostea de literatura, cel putin eu citeam tot ce prindeam, Gurita are dreptate, citeam si inainte de clasa a 9 a, dar eu tot cred ca multumita lui am citit mai BINE. Altfel. Cu alti ochi. Citeam si faceam niste fise de lectura. Citeam critica altora apoi comentam noi, cu mintea de copil. Am citit Marquez in liceu. Apoi reciteam in fiecare an. De fiecare data mi se parea alt roman, ma pierdeam in Macondo, printre Aurelieni..In afara de lecturi, mai era ceva cu proful asta..Ne era prieten. Fara sa faca nimic. Probabil ca murea de ras vazandu-ne ca niste verze la orele lui, fardate, cu streasina in frunte, cu unghiile rushite, rujate..nici nu vreau sa ma gandesc ce "dixtractie" era pentru el, barbat cu mintea la cap. Memorabila ramane povestea cu nota 2. Toata clasa. Fara clipit din gene ne-a ars. Am muncit apoi ca niste caini sa luam note bune intru a ne repara media..Ce vremuri..Azi cica nu mai sunt note, gasesc asta foarte trist..Un 2 te arunca in iad. Nu se compara cu nimic. Incepi sa aduni si aduni si cauti 8 si 9 si 10..nu corijenta e problema, ci o media decenta la sfarsit de trimestru, o medie care sa acopere 2-ul rusinos in fara parintilor. Ca doar nu eram nebune sa le spunem?! Nota 2 era frumos coafata intr-un rand de 6:)) As putea sa scriu zile intregi despre liceu, dar numai cine stie despre ce vorbesc ar intelege. Eu am fost foarte fericita in acei 4 ani. Nu ii compar cu facultatea, aia e alta poveste. Nu ii compar cu nimic. Cei 4 ani de liceu au fost cei mai frumosi. Adica..daca m-as intoarce in timp, acolo m-as duce. Mama ce as mai invata tot, tot! Hahhahaha!

Intr-o zi o sa imi amintesc mai multe. Mai scriu. Ma apuca din cand in cand dorul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu