[Am schimbat totul. Am renuntat la luna plina si noaptea din antet, am renuntat la pagina albastra ca marea mea, am schimbat culorile textului. Nu are legatura neaparat cu primavara..eu sunt o indragostita de vara si de 33 de grade si apa la capatul chaise-longue-lui:)) (de parca nu puteam sa scriu shezlongului, mai mi se si impleticeste scrisu'n dejte..)]
Ma macina ganduri si nu imi vine a mai iesi din casa vreodata. Sarga avea dreptate, parca mi-a citit gandurile, la naiba cu feministele astea care au vrut drept la vot, care au vrut sa munceasca, sa aiba opinii. Asa de fericita as fi acasa, cu trei plozi pentru care sa cos, sa gatesc, sa spal. Cu care plozi sa plec pe coclauri si sa ii invat sa iubeasca finetzea ierbii proaspete, sa ii invat sa iubeasca mirosul cojilor de pepene galben. Nu stiu exact ce caut in secolul asta in care femeile au big balls..Mie imi lipseste rochia lunga la care se pune musai un fel de palarioara, imi lipseste umbrela, manusile, sapunul de casa, baia la rau..cada aia in mijlocul inceperii pentru cand afara e frig si faci baie in casa, te uzi cu un polonic mare cu apa dintr-o galeata de lemn..Asta seara mi-as dori sa fiu doamna lui Monet..
Cine ma cunoaste stie desigur ca in spatele doamnei care coase mici tablouri si are o rochie lunga si o moaca foarte serioasa si inchipuita se ascunde o nebuna, gen George Sand..dar nu chiar asa..
Adica as avea si pantaloni de calarie si as incalca puternic "cererile" vremurilor. Si da..as vrea sa fi avut niste amanti! Hihihi! Ce bine este sa ai loc de visare si sa poti sa asterni tot ce iti trece prin minte. Rectific..Nu as fi avut multi amanti, ci unul singur. Iubirea imposibila care ar aduce "neste" drama in viata aia perfecta.
Adorm. Poate ma trezesc o doamna..
Tu mi-ai furat culoarea de la lap-top, da-mi-o inapoi, da-mi-o inapoi... arata bine, imi place. 3 copii? E pretty mult dar e bine, pentru cine are curaj. Acum doua zile am trecut pe strada pe langa o mamica cu patru fetite si m-am oprit si m-au uitat mult dupa ea. Ce m-ai atins cu Monet si cu George Sand, oare de ce ma mai mir :) ??
RăspundețiȘtergereCred ca fiecare are o perioada de suflet in care i-ar fi placut sa traiasca... Eu, dupa ce am citit "Amintirile unei fete cuminti" de Simone de Beauvoir, am facut o pasiune pentru vremurile alea, cand incepea emanciparea femeii... care era, totusi, foarte plina de feminitate! :D (coerenta si exprimare academica, numele tau e Andutza!! :)) :)) )
RăspundețiȘtergereM-a intrebat cineva ieri ce mai faci. I-am zis: goblenuri. A ris si m-a intrebat daca e o figura de stil. Nu, am zis, asta face Mihaela, coase goblenuri. Nu am cunoscut pe nimeni (inca in viata) care sa mai faca asa ceva. Dar ce stiu eu.. traiesc in secolul de dupa secolul vitezei...
RăspundețiȘtergerefa-te nevasta de mogul. atunci o sa stai acasa. desigur, ai arata caraghios in rochiile alea. desi nici alea nu merg cu tenisii. asta ca tot ma intrebai daca oja merge cu ei. deci nasol. trebuie sa iti pui ordine in prioritati :)
RăspundețiȘtergere@ girls: hihihi! radeti voi fetelor..dar goblenul este gata! inca o jumatate de panza pentru le bateau si il scot aici la licitat. Nu as prea pune ordine in prioritati, ma gandesc eu cum ca aceasta nebunie din capul meu de fapt deruteaza mascului si ..atat:))
RăspundețiȘtergere"Με γειά" :-)) cum zic grecii cand iti iei ceva nou, hehehe!!!
RăspundețiȘtergereE asa frumos noul tau blog, mult mai luminos si mai optimist!!!
Te pup
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerema bucur ca esti verde !...de fapt vernil :)
RăspundețiȘtergere