De ce nu mai scriu chestii

Acum cateva zile m-am infuriat cand B mi-a zis ca ma paste grafomania. Asa sunt eu, sensibila. Pe de alta parte si Dzz mi-a comentat postul cu citatele si parca ii vad mutritza razand ca un sorec in timp ce scria..
Nu mai scriu chestii pentru ca nu imi mai pasa de nimic. Poate ca are legatura cu raceala care nu se mai termina de luni de zile. Sunt racita pentru ca am timp sa stau racita, indiferent cate pastile bag in mine, duc o boala pe picioare.
Stiu, nu sunt tampita. Stiu tot ce mi se intampla chiar daca uneori fac pe proasta si tac si inghit parerile unor "avizati" care stiu ei mai bine. Nu ma duc la doctor pentru ca guess what?! nu am job, nu am asigurare medicala si nu imi pasa ce o sa imi spuna un medic ca am.
Nu am decat o raceala si sunt sictirita destul de nasol de tot ce e in jur. Ah! Nu e nimic in jur, ca sa fie clar. Sunt doar eu. In vid. Cateva zile am ascultat si incercat sa inteleg cuvinte spuse de un om care parea destul de inteligent. Am rumegat teoriile lui, m-am prefacut chiar interesata. Rahat pansat. Oamenii isi pierd vremea incercand sa se cunoasca, participand la tot felul de seminarii si cursuri suspecte, iti sta mintea in loc cand vezi ce fac unii. Partea enervanta este incercarea de indoctrinare a oilor din jur. Vai ce ma enerveaza. Si eu, ca o proasta casc gura si ma simt si mai inculta in cap cand ala (sau aia) debiteaza ineptii si eu nu stiu despre ce e vorba..caci eu nu am facut la scoala si nici nu m-a interesat prea tare sa invat singura chestiile "alea".
Am descoperit ca sunt un personaj neplacut. Obositor. Nu ca nu as fi auzit asta despre mine destul de des in ultimele luni. Povestesc over and over aceleasi chestii amuzante, altor oameni. Si ei rad. Cred ca mai rad si de complezenta..unii. Aia care stiu ca e bine sa razi la glumele cuiva.

Nu imi mai place de mine, nu imi mai plac oamenii. Sa fie de la boala asta care nu e definita, nu e nici o gripa, e asa un fel de o raceala...dar ma simt bine, adica pot sa merg, dar nu prea pot sa respir si obosesc repede, mai e si o nevralgie intercostala..Si peste toate sunt atat de nervoasa! Oamenii bolnavi sunt rai!
Nu am chef sa vorbesc cu nimeni. Nu vreau sa vorbesc decat cu cine vreau eu, cand vreau eu.
Simt ca ".... se adunase prea multa Mihaela peste tot. Ai tu un har aparte de a o imparti peste tot."
Sunt satula. Imi vine sa vomit, asa de satula sunt. Sa vina primavara, sa vina vara, sa se schimbe ceva la naiba.

Prin peretii din placi de beton razbat sunete..O data la cateva minute un vecin bolnav stranuta. Zici ca isi da ultima suflare. Stranuta de cate 10, 20 de ori, de fiecare data cu icnet si parca cu o durere. Uneori imi vine sa las muzica sa urle ca sa nu il mai aud, sa nu ma mai aud pe mine gandind..Daca asa se aude un stranut, oare cum se auzeau certurile noastre? Sau rasetele isterice, povestile noastre pline de porcarii, bancurile?! Totul trece prin perete.
Mie nu imi pasa.