De prin septembrie iubesc un barbat. EU, in mintea mea desigur. Am evitat sa scriu despre el, caci nu se cade "sa dai nume pe post" si apoi..m-am gandit ca cineva ar avea de suferit daca eu mi-as ridica iubirea in slavi si as povesti cat sunt de si cum si unde si cat.
In lunile astea ne-am tot "despartit" (in capul lui) si impacat (in capul meu) de cateva ori. Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese.
Insa cumva mereu am avut nevoie de el, inapoi. Sa fie acolo cand mie imi e greu. Despartirile "definitive" au adus dupa ele doua intamplari ingrozitoare. Odata a fost disparitia lui Dan si apoi plecarea lui Sorin pe insula.
Am sunat si am plans si el a venit si m-a lasat sa ma bucur de cateva ore in care nu m-a intrebat niciodata cine a murit sau orice care mi-ar fi adus aminte de durerea mea.
De curand ne-am despartit definitiv. De acesta data punand lucrurile in ordine, asa cum se cade. Teoretic doi oameni care nu au fost impreuna nu se pot desparti, dar la noi nu se aplica teorii caci ce ne-a legat pe noi nu are sens intr-o lume "normala".
Au trecut zilele si la fel ca la fiecare despartire am suferit ca un caine si m-am intrebat cu ochii catre lustra : Why my, God? Why me?
Cand ochii au obosit de la lumina galbuie i-am coborat catre televizor si intre doua melodii si cateva minute de stiri mi-am raspuns la intrebare: Because..
Am mai suferit putin si am tinut sa ii aduc aminte minunatului ca de cate ori ma paraseste, moare cineva! Si ca nu mai pot sa o iau de la capat cu aceasta relatie minunata, atat de fictiva si de invidiata!
El a ras si mi-a spus ca gata! Nu mai moare nimeni!
L-am crezut pentru ca mi-am dorit foarte tare sa nu se mai intample nimic rau. M-am calmat si am luat o pauza care imi prieste. Il vad la tv si ma bucur ca e frumos si bun si destept. Si ma bucur ca e al meu, in acel fel despre care el habar nu are, el e acolo in mintea mea..
In ultimele 48 de ore sunt bombardata cu cele mai bune vesti pe care puteam sa le cer.
Simona (doamna mea - Pisa de la Paris, hihihi) ne va mai aduce pe lume un fecior peste cam 3 luni.
Daneza in septembrie naste tot un fecior.
Lui Petre i se nascu la Londra micul Luca, la cam 4 kilograme asa.
Si EL, specialul, tatal muzei mele.. el va fi din nou tata.
In ultimele 48 de ore am avut gura pana la urechi, am ras si mi-a venit sa topai caci nu e veste mai mare decat cea care anunta venirea pe lume a unui copil. Am ras si apoi am avut 5 minute in care m-am uitat in monitor, am deschis o fereastra de mail si i-am scris "jumatatii mele de departe": eu ce am pazit pana acum frate?! de ce niciunul dintre barbatii astia minunati care m-au iubit atat nu s-a gandit ca EU vreau sa fiu mama?
El a ras si a zis razand Fuck them all my princess..Vorba Sargai - esti atat de tanara! Asa ca instant gura mi s-a dus pana la urechi si am topait si m-am bucurat!
Si topai si rad si dupa multa vreme nu simt nevoia sa il sun pe frumosul si desteptul si minunatul meu prieten. Pentru ca nu plang. Rad si de ras pot sa rad eu cu mine insumi si cu gandul meu frumos despre bebei frumosi!!!
************************************************************************************
"Ca sa renasti, mai intai trebuie sa mori" - imi place cum suna, are legatura cu iubirea mea nu cu nasterea copiilor:)
m-am incurcat in toti barbatii din postul asta. sau poate e doar unul pana la urma? nu, sunt cel putin doi: unul aici, muza ta, al doilea peste mari si tari. si mai sunt si toti barbatii aia despre care mentionai intr-un post anterior. complicata viata mai ai, soro! dar iti ies minunat fotografiile in care esti in aer. compenseaza! :)
RăspundețiȘtergerenu e asa de complicat. daca as da cu nume, ar fi lesne de inteles care cum este:)) dar nu dam nume! Unul este important. Restul sunt asa..cantitate neglijabila. hihihihi:) Hai cu zburatul!
RăspundețiȘtergerenu e asa de complicat. daca as da cu nume, ar fi lesne de inteles care cum este:)) dar nu dam nume! Unul este important. Restul sunt asa..cantitate neglijabila. hihihihi:) Hai cu zburatul!
RăspundețiȘtergereAha! Eu chiar voiam sa spun sa nu mai fii asa hapsina si sa mai dai si altora din barbatii tai, celor mai anevoiase asa, ca prea ii iei tu pe toti:)
RăspundețiȘtergere@Ina - hahaha! Taci femeie, ca nu stii ce barbati cu probleme sunt astia! Cum sa dai unei femei care iti e draga o PACOSTE?! Dam asa..un barbat bun, pe care l-am avut si nu il mai vrem, nu dam pacostele:)) Hihihihi!
RăspundețiȘtergereputeai sa le dai pseudonime, scapai de o bataie de cap. stii tu.. orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare :))
RăspundețiȘtergerepai hai cu zburatu' zic si eu, dar mai e fix o saptamana pana atunci, iar daca e vreme rea nici nu mai mergem, so... greu doamna, greu!