joi, 11 septembrie 2008

What will you do with your life?

"Who you are defines what you do" in loc de "what you do defines who you are"?!
Oare eu stiu cine sunt ca sa stiu de ce sa ma apuc in viata asta? Nu stiu daca urasc ceva mai mult decat un nou inceput in orice. Nu imi plac schimbarile desi paradoxal cand schimb ceva e vorba de o schimbare radicala - gen sa fug cateva mii de km departe de tot ce iubeam.

Patru ani jumate pe set nu mai inseamna nimic desi mi-am iubit jobul si sunt mandra de realizarile mele. As putea sa imi caut un job in turism ca sa fructific cumva cei 5 ani petrecuti pe bancile scolii. As putea sa fac niste cursuri in loc sa stau acasa si sa vad filme. Dar filmele pe care le vad inainte de culcare imi asigura o noapte plina de vise frumoase. Ca si cartile pe care le citesc. Sa ma plateasca cineva sa vad filme. Si pe Ada pentru cat citeste, pe Sarga pentru cat scrie. Cerem prea mult?!
Se pare ca a venit toamna. Nu vad frunze ingalbenite caci nu vad copaci, doar iarba uscata.
"That's my girl" mi-a spus mandru de mine. Eu, cea care rade si e pozitiva. Nu simt nimic in neregula cu mine. Dorm si nu vreau sa ma trezesc pentru ca visez frumos si mi-au lipsit visele astea.
Intr-o dimineata o sa ma trezesc si o sa imi prind parul, o sa ma incalt in pantofii colorati si o sa merg la un interviu. Unul singur. Daca nu o sa imi placa in ce cladire intru, nu o sa intru. Daca nu o sa imi placa primul om pe care il vad, nu o sa pierd vremea.
In 1999 intram la Alma dupa ce statusem acasa aproape un an si citisem. Cu Ileana am avut interviul. Apoi a intrat Serban si camera s-a umplut de apa lui Issey Miyake. Si eu am stiut ca acolo o sa fie locul meu. Si asa a fost. Pentru 5 ani Alma a fost casa mea, locul unde am cunoscut si iubit oameni extraodinari cu care am ras cand a fost de ras si am plans cand am pierdut oameni dragi.
Am invatat multe acolo, la fel cum am invatat si dincoace. Si din ambele locuri am ramas cu prieteni buni. Btw! Foarte tare asta cu demisia! Asa afli de fapt cine ti-a fost prieten adevarat si cine te-a placut pentru ca functia ta sporea banishorul din portofel. Trista constatare..Ma asteptam sa fii fost draga catorva oameni, but surprise! Ce tonti suntem uneori! Cum credem ca o prietenie care implica bani are ceva real in ea..Hahaha!
Orice lectie e buna in viata. Vorba Andrei - o sa te duci in alta parte si o sa iti faci alti prieteni. Ei bine, nu multumesc. Am deja prietenii pe care ii merit. Iubesc deja oameni atat de diferiti si de minunati incat nu stiu ce as mai putea descoperi la alti oameni.
So..What will you do with your life?
Well..Mai am de vazut inca nu stiu cate filme, cateva carti de terminat, cateva fotografii de facut, cateva evenimente de vazut, niste cursuri de urmat. Si mai trebuie sa spal masina..
Mda..o sa trimit si niste cv-uri. Azi, da. Sau maine..

8 comentarii:

  1. ca o profesionista ce sunt in recrutare iata sfatul meu: take ur time, nu te grabi, bucura-te de tine acum asa cum esti si o sa fii inspirata la momentul potrivit, ti-o zic si pe blog, te invidiez.bem pt asta cand ma intorc. pupp

    RăspundețiȘtergere
  2. Nici mie nu imi plac inceputurile. Imi dau strangeri de stomac, insomnii si pofta de ciocolata. Asta e si motivul pentru care urasc toamna. Nu trece una, macar UNA, in care sa nu fiu nevoita sa o iau de la capat...alta casa, alta emisiune, alt vis, alta viata. E perioada de adaptare care tine pana la primele podoabe de pom. Intotdeauna, dar intotdeauna, imediat dupa Revelion urmeza un dor de primavara...

    M-a obosit rau anul asta. Si inteleg perfect prin ce treci. Si nu mai stiu care e reteta sau de cine sa ascult. Astept iz de schimbare. Nu ar fi minunat sa merg la un interviu, unul singur, pentru a-mi gasi locul? Sau sa primesc un mesaj cu minimul de cuvinte menite sa faca un om fericit?!

    Trebuie sa facem ceva. In week-end e sedinta de sumar, s-a inteles?! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. ocazie cu care ma prind ca ne stim in persoana:) si ca ti-am si vandut un telefon mobil:))))

    RăspundețiȘtergere
  4. @ monica - huh? esti precisa? caci ultimele mele doua telefoane au fost cadouri..pe care mi le-am ales singura..zi tot:))

    RăspundețiȘtergere
  5. @ anda - plec la Brasov. Cred. Dar vb. Chill, i love iu!

    RăspundețiȘtergere
  6. Love you too, muahhh....draga mea, sper sa-ti gasesti un loc in care sa te simti bine si utila...eu nu mai stiu daca imi plac inceputurile, schimbarile...cindva doream o schimbare majora in viata mea...iar cind s-a petrecut m-am speriat si mi-am zis: now what? acum am ajuns la concluzia ca habar nu am ce mai vreau:)
    PS: ai grija de tine. Revin curind pe my blog:) from new york, te sarut cu drag!!!! Ina B

    RăspundețiȘtergere
  7. dar nu cred ca era pt tine ci pentru un amic al tau, o nokia ceva cu 3100 sau 3310, vai,
    nu imi amintesc. si daca nu erai tu?? eu sunt prietena Dianei.

    RăspundețiȘtergere
  8. @monica - diana elena buto? da mi mail ca ma indusesi total in ceatza:))

    RăspundețiȘtergere