Cand ne dorim ce e mai bun si mai frumos pe lume, asta primim. Am avut parte de cel mai frumos Craciun din viata mea. Duminica dimineata am gatit cu mama, mai mult ea. Eu si tata am dansat pe muzica noastra sarbeasca Cimeri Uzivo, el a baut vin bun si eu am cercetat netul pentru retete diverse fantastice. Am facut "dulce" dupa reteta Simonei! S-au mancat repede, calde fara nici o glazura:)) A fost casa asa cum imi place mie sa fie, plina cu exact cine imi doream sa fie la masa. Luni am plecat in vizite, din casa in casa, incarcati de cadouri, am vazut un copil frumos bucurandu-se de carti si cadouri, am vazut o mama si un tata fericiti ca e copilul acasa in zi de sarbatoare, am ras si am cantat ca de obicei in gand si am sporovait tot drumul. Seara am ajuns acasa, la mine - casa plina si ceva ciudat in aer, ne-am tras sufletul si am plecat la Mircios si Daneza, ca in fiecare an de Craciun. Am ratat Mosul si frumosul Ren, dar am gasit o casa plina de bucurie si fetite frumoase si cuminti (una din ele locuieste intr-un castel!). Am plecat in miez de noaptea la Casa Margaretelor, Mosul lasase totul sub brad..Exista o magie in casa Margaretelor, in bucataria Mirelei toate sarbatorile au ceva special in ele..Magia..Am fost asa de fericita ca in visul meu de inainte de Craciun, totul a fost exact cum mi-am dorit. Am dormit bine, m-am trezit cu gandul la ciocolata, apoi lumea mea a cazut brusc. Am simtit ca ceva nu e in regula, ca magia se risipeste si habar nu aveam de ce. Da, eu am primit tot ce mi-am dorit, poate mai mult..
La mine in casa era ieri o atmosfera trista..Am simtit si in nebunia mea am crezut ca poate nu le-au placut cadourile..nu stiu de ce m-am gandit ca are legatura cu ei. Avea legatura cu mine. Azi am ajuns acasa cu acelasi gol in stomac. Am fost agitata, muta si nervoasa fara motiv.. Si apoi tata mi-a spus ca a murit Ciprian. Repede, fara sa ma lase sa respir.
Grasul s-a stins..Grasul nu ne va mai inventa povesti, nu va mai face misto de politisti pe strada, nu va mai fi un personaj dintr-o legenda urbana. Pe Ciprinzocul il stia cumva o lume intreaga, il stiau toti de la National Tv..multa lume.. Nici nu stiu daca trebuia sa scriu asta aici, oamenii nu vor vesti triste de sarbatori. Nu am iesit din casa azi si nu vreau sa ies. Am zacut in pat si am multumit in gand pentru tot ce am, pentru Craciunul meu de vis, pentru cei pe care ii iubesc asa de tare.
Grasul e departe de casa, dar acum va fi cu frumoasa lui..S-au terminat toate pentru ei pentru ca au plecat impreuna dincolo..
Noi mergem mai departe.
Pastrati-va sarbatorile de vis, bucurati-va de cei dragi si multumiti pentru ce avem chiar daca voi credeti sau nu intr-un Dumnezeu:)
M-a sunat Dona si mi-a sters toata supararea. Ma asteapta un delfin in USA, cica in 2008 trebuie sa ajung sa ne imprietenim. Era cald acolo si fata noastra e la plaja. Delfinul meu exista!!!
Cand cerem mult, primim si mai mult si pierdem mereu cate ceva..de obicei pierdem ceva care nu se mai poate inlocui..
Latter edit: 2008 ian 7
Nu a murit Ciprinzocul!! O ureche a auzit gresit si a dus vorba in bloc aiurea..Ce bine ca e in viata! Bietul gras ce o sa rada cand o sa auza ca l-am plans:))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu