luni, 17 septembrie 2012

O poveste de toamna

A fost odata ca niciodata un baiat. Care iubea o fata. Si fata il iubea pe el. Si amandoi traiau intr-o lume in care, paradoxal (not!) toata lumea se iubea cu toata lumea. Si era o iubareala acolo, asa..ca in Merlos Place. Nimeni nu parea ca este deranjat de treaba asta, doar toti se stiau intre ei. Au trecut anii si s-a mai terminat cu iubirea, caci proabil, chimic vorbind, se cam stinsesera flacarile. Asa ca s-a spart gasca. Fiecare a ajuns sa se iubeasca cu altcineva, cu niste straini plicticosi (probabil).

Au trecut anii. Un baiat iubea o fata. Si fata il iubea pe el. Nimeni nu era de acord. Fireste, cei doi traiau intr-o lume in care, paradoxal (not!) toata lumea se iubea cu toata lumea. Si uite asa, intr-o lume in care toti se iubeau intre ei, numai tu nu puteai sa te iubesti cu cine vrei tu, intr-o zi..s-a rupt lantul de iubire. Si fiecare a ajuns sa se iubeasca cu altcineva, cu niste straini..plicticosi. Sau..nu.
Ei bine, sau NU. Uneori se intampla ca in locul strainilor plicticosi, fata aia si baiatul ala sa aiba norocul sa gaseasca niste "straini" foarte misto. Care nu sunt deloc plicticosi.

Un baiat iubea o fata. Si fata il iubea pe el. Intr-o zi s-a intamplat ceva. Pur si simplu s-au aliniat cumva planetele. Si asta a fost.

Zice in poza asta de mai sus ca viata e ca mersul pe bicicleta. Ca daca vrei sa iti tii echilibrul e musai sa mergi mai departe. Am cotiere. Genunchiere. Nu am o casca de bicla, am o casca de aia de la fotbal american cu un grilaj in fatza, daca e sa cad in bot, sa nu umplu caldaramul de sange. Sunt undeva in varful dealului si ma asteapta un drum denivelat
(ca in poza mea cu oaia care am fost - vezi atasat)
O sa imi iau super avant si o sa tip razand, ingrozita de lungul drum pana ..la capat. Cat de tare pot sa cad? Cu sange..e ok. been there, done that.
Dar..poate nu cad. Poate in timp ce cobor, o sa imi scot cumva casca si o sa o arunc si o sa las vantul sa imi faca parul valuri. Si o sa imi placa asa de tare libertatea si adrenalina aia o sa imi explodeze in sange si o sa inteleg ca de fapt cea mai importanta persoana din lume, pentru mine, sunt eu:)

O oaie saltareata, sau o nebuna pe bicicleta, oricum ar fi, sunt eu. Cu ale mele, bune si rele. Cu bucuriile mele, temerile mele. Cu visele mele ciudate, cu felul meu ciudat de a iubi oamenii in feluri ciudate si neintelese. E un pachet. Vin la pachet cu trairi bizare. Si cu un copil superb. Deal with it or just move. Am un drum lung de facut. Pot sa il fac langa cineva sau nu. Daca stie sa rada si poate sa isi smulga din cap casca in viteaza, in timp ce coboram, apoi..sa vina. Daca nu, sa stea pe margine si sa astepte. Poate o sa mai trec inca o data pe acolo si o sa ma opresc sa salut. Poate nu. Depinde cat de aproape sta de marginea drumului. Si cat de mare mi-e viteza.
Nu am niciun regret ca simt inzecit ceea ce mi se petrece. Nu am nicio vina ca uneori ceea ce simt e departe de adevar. Din pacate in lunga mea viata de pana acum m-am inselat de foarte putine ori. Nu am niciun regret ca am ales sa fiu diferita. Uite, ca oaia asta. Pana la urma e o oaie simpatica, nu?

 All this running around, well it's getting me down
Just give me a pain that I'm used to
I don't need to believe all the dreams you conceive
You just need to achieve something that rings true






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu