acum ceva vreme primeam pe mail un chestionar de la o prietena care il primise de la o alta prietena si era ceva cu mume singure si prunc si ..viata. si mi-am acordat jumatate de ora si am raspuns. si apoi am apasat send si mi-am vazut de viata mea fericita. si fata mi-a raspuns si mi-a multumit si mi-am dat seama ca daca acum 2 luni primeam acel chestionar, raspunsurile ar fi fost teribile..am alungat gandul si mi-am vazut de ale mele.
una dintre intrebarile din chestionar era despre prieteni. repet: daca il primeam acum 2 luni, mama ce s-ar mai fi scurs din degete in taste. azi imi fac timp sa analizez chestionarul.
e nevoie sa va spun ca din nou am scris ca am alta varsta? ca habar nu am CATI ani am?! varsta nu conteaz, sa fiu sincera stiu ca vine ziua mea si stiu ce mi-ar placea sa primesc si cu cine as vrea sa ma vad si mai stiu si ce as vrea sa fac weekendul viitor, asa, de ziua mea..dar daca ma intrebi cati ani fac..si ma iei repede..nu stiu:))
urmeaza un sir de intrebari. la toate am fost sincera, caci nu e ca si cum ma durea mana sa scriu adevarul. si apoi vine treaba cu prietenii. in ultimii ani s-au schimbat chestii. cumva s-a redus cercul de prieteni, desi eu nu m-am schimbat dramatic - adica de iubit eu ii iubesc pe toti la fel. a trecut si etapa oribila fara bani si timp si cu mult stres. acum e o etapa de fericire in care nu am timp decat sa traiesc foarte intens totul. alaturi de oamenii care sunt disponibili.
acum 2 seri am primit cadou o bicicleta. la pachet cu atata dragoste cum nu stiam ca exista. la pachet cu niste dovezi de "ne pasa" care mi-au redat speranta ca pe planeta mai suntem cativa CUM TREBUIE. La pachet cu imbarbatari si sustinere si "impreuna". Si in timp ce ma navaleau si pravaleau chestii am inteles. Orice mi se intampla, mi se va intampla alaturi de anumiti oameni. Bicla mea nu a cazut din cer. A venit exact in momentul in care trebuia sa vina. Si tot ce mi se petrece: jobul asta, iubirea asta, viata asta, se intampla (am in cap ce vreau sa scriu dar nu imi iese) intr-un cerc. inchis. si tot ce e in cercul asta ramane acolo, ca noi mai pasim din el si vietuim pe langa..asta e asa..sunt mici evadari ca sa ne reintoarcem si sa impartasim experiente alaturi de alti oameni. Ieri nu am avut experiente neaparut placute, dar si ieri a fost o lectie pentru mine. Si in ultima vreme cam totul e o lectie. Abia astept sa imi umflu rotile, sa o botez pe bicla si sa pornesc cu viteza, sa imi faca vantul parul praf, sa nu ma mai supere nimeni si nimic.
bicla asta este o metafora. ceea ce am primit eu e de nedescris in cuvinte. bicla e asa, un obiect..eu am primit fericirea vantului in par. am primit sfaturi despre cercei galbeni. am primit iubire in cuvinte. am primit luni de zile de sustinere si de suport..eu nu ii iubesc degeaba pe oameni, ii iubesc pentru ca stiu ca daca se vor simti iubiti vor intelege ca treaba asta cu iubirea e for free. ca nu te doare nimic daca faci bine pur si simplu..
atat. nu ma putere acum decat pt atat.
ps - sper sa remarce cei 2 cetitori ai mei ca nu am scris nimic despre prunci, chestii de muma sau despre munca si stres. mi-am parasit copilul de 2 saptamani, lupt cu mine si cu ea sa ne despartim pentru ca ea trebuie sa creasca si eu trebuie sa ii asigur treaba asta dpdv financiar..e groaznic. stiu. nu o sa isi permita nimeni sa ma mai judece pentru ca nu imi pasa. acum e pe drum spre casuta cu capsune..tot dorul meu se duce cu ea cu tot, dar am nevoie sa fac chestii de om mare, ca sa nu o iau razna:)) adica vreau sa pot sa stau noaptea afara, pe strazi. si sa ma dau cu bicla noaptea. si cu rolele. si vreau sa nu ma uite sau sa ma urasca..atat.
man, it is so good to have my friends back! and myself..
una dintre intrebarile din chestionar era despre prieteni. repet: daca il primeam acum 2 luni, mama ce s-ar mai fi scurs din degete in taste. azi imi fac timp sa analizez chestionarul.
e nevoie sa va spun ca din nou am scris ca am alta varsta? ca habar nu am CATI ani am?! varsta nu conteaz, sa fiu sincera stiu ca vine ziua mea si stiu ce mi-ar placea sa primesc si cu cine as vrea sa ma vad si mai stiu si ce as vrea sa fac weekendul viitor, asa, de ziua mea..dar daca ma intrebi cati ani fac..si ma iei repede..nu stiu:))
urmeaza un sir de intrebari. la toate am fost sincera, caci nu e ca si cum ma durea mana sa scriu adevarul. si apoi vine treaba cu prietenii. in ultimii ani s-au schimbat chestii. cumva s-a redus cercul de prieteni, desi eu nu m-am schimbat dramatic - adica de iubit eu ii iubesc pe toti la fel. a trecut si etapa oribila fara bani si timp si cu mult stres. acum e o etapa de fericire in care nu am timp decat sa traiesc foarte intens totul. alaturi de oamenii care sunt disponibili.
acum 2 seri am primit cadou o bicicleta. la pachet cu atata dragoste cum nu stiam ca exista. la pachet cu niste dovezi de "ne pasa" care mi-au redat speranta ca pe planeta mai suntem cativa CUM TREBUIE. La pachet cu imbarbatari si sustinere si "impreuna". Si in timp ce ma navaleau si pravaleau chestii am inteles. Orice mi se intampla, mi se va intampla alaturi de anumiti oameni. Bicla mea nu a cazut din cer. A venit exact in momentul in care trebuia sa vina. Si tot ce mi se petrece: jobul asta, iubirea asta, viata asta, se intampla (am in cap ce vreau sa scriu dar nu imi iese) intr-un cerc. inchis. si tot ce e in cercul asta ramane acolo, ca noi mai pasim din el si vietuim pe langa..asta e asa..sunt mici evadari ca sa ne reintoarcem si sa impartasim experiente alaturi de alti oameni. Ieri nu am avut experiente neaparut placute, dar si ieri a fost o lectie pentru mine. Si in ultima vreme cam totul e o lectie. Abia astept sa imi umflu rotile, sa o botez pe bicla si sa pornesc cu viteza, sa imi faca vantul parul praf, sa nu ma mai supere nimeni si nimic.
bicla asta este o metafora. ceea ce am primit eu e de nedescris in cuvinte. bicla e asa, un obiect..eu am primit fericirea vantului in par. am primit sfaturi despre cercei galbeni. am primit iubire in cuvinte. am primit luni de zile de sustinere si de suport..eu nu ii iubesc degeaba pe oameni, ii iubesc pentru ca stiu ca daca se vor simti iubiti vor intelege ca treaba asta cu iubirea e for free. ca nu te doare nimic daca faci bine pur si simplu..
atat. nu ma putere acum decat pt atat.
ps - sper sa remarce cei 2 cetitori ai mei ca nu am scris nimic despre prunci, chestii de muma sau despre munca si stres. mi-am parasit copilul de 2 saptamani, lupt cu mine si cu ea sa ne despartim pentru ca ea trebuie sa creasca si eu trebuie sa ii asigur treaba asta dpdv financiar..e groaznic. stiu. nu o sa isi permita nimeni sa ma mai judece pentru ca nu imi pasa. acum e pe drum spre casuta cu capsune..tot dorul meu se duce cu ea cu tot, dar am nevoie sa fac chestii de om mare, ca sa nu o iau razna:)) adica vreau sa pot sa stau noaptea afara, pe strazi. si sa ma dau cu bicla noaptea. si cu rolele. si vreau sa nu ma uite sau sa ma urasca..atat.
man, it is so good to have my friends back! and myself..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu