marți, 7 decembrie 2010
9 luni
au trecut ca vantul si ca gandul. Kate vorbeste ca oamenii mari in somn. Zice "a, da" si "da-mi". Si rade. Este cel mai bun lucru care mi se putea intampla.
Insa de fiecare data cand plange ma umplu de nervi si imi aduc aminte de tot ce mi-a intunecat frumoasa viata. Oare sunt absurda cand ma enervez ca de ziua ei tac'su nu o suna sa ii zica La multi ani?! Eu cred ca nu sunt. Mai cred ca sunt o proasta de 9 luni de zile, la care mai adugam cele 9 din burtica. Sunt nervoasa pentru ca sunt bolnava deja de multe zile. Azi ma duc la spital si sper sa ma lumineze domnul acela inalt si frumos si sa ma fac bine ca sa redevin buna si vesela. Ca frumoasa, sunt! Asa lesinata si cu parul lipit de cap. Sunt nervoasa pentur ca inca mai am niste mila si nu fac ce trebuia sa fac de 9 luni incoa'. O proasta. Dar gata. E si maine o zi. Sa ma fac eu bine. Atat conteaza. Ce ma voi dixtra si eu..
Ziua ei este in fiecare zi. Are tort in mai multe zile decat cele 9 ale nasterii ei, cele oficiale de sarbatoare. A avut tort si luna asta. Si cadouri. Are cadouri de fiecare data cand iesim afara. Nu a fost zi fara jucarie, pantalonei, dres, orice cat de mic. Cadourile mele pentru ea. Am, nu am bani, pentru ea mereu se gaseste o cutie magica in care sunt niste sutici. Numai bune sa mai cumparam ceva care sa o bucure. Nici macar nu o alint, nu stie ce inseamna. Ea se bucura de etichetele lucrurilor. Si de cantecele din casa si te imbratisari si de noi, familia ei. Eu, mama si tata. Noi care stim ca La multi ani se spune la prima ora. Noi care stim ca un cadou adus cuiva se da cand ajungi acasa la om, nu la plecare.
Strainii habar nu au. Oameni singuri. Tristi. Pacat de ei. Sau nu. Nu e pacat. Fiecare are fix ce merita. Eu am tot:))
Cine nu ma crede, iote dovada, cu tot cu poveste.
Duminica, conform calculelor mele stelare, diferite desigur de cele pamantene, Kate a implinit 9 luni. Doar e nascuta intr-o duminica, la orele 5.05 dimineata!
I-am facut un tort mare si pufos de ciocolata, pe care l-am botezat Nasturel, caci ea este Nasturica, micul rozator de casa.
Asa arata Kate dupa ce a visat ca s-a infruptat cu tortul
si asa arata dupa ce s-a trezit din vis si a inteles ca NU poate sa pape ciocolata de oameni mari.
La multi ani iubirea lui mama! La multi ani de la ora 12 de azi noapte si pana la 12 la noapte cand vom adormi razand amandoua! I think this is the LIFE!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
la multi ani :-)
RăspundețiȘtergereNu era mai frumos sa-i faci un tort de mere rase, sau de morcovi fierti sau, ma rog, ce maninca ea? Nu ti se pare urit din partea ta, ca adult ce esti, sa fluturi copilullui pe la nas chestii pe care apoi sa i le iei? Cum ar fi sa-ti faca cineva cadou o sticla mare de ceva bun si alcoolic din care toti beau, numai tu nu, ca alaptezi? Huh?
RăspundețiȘtergere