Am crescut brusc copilul si ne-am aventurat in parcuri, la verde si soare. Doua fete cu doua fete, doua carucioare si zeci de pasi spre locul de chill si relash.
Lumea din afara universului meu este destul de frumoasa, mai ales cand am grija sa o populez cu oameni frumosi. Am fost de 1 mai la iarba verde si am descoperit cu bucurie si (recunosc) stupoare ca merge si la Romanica "cilivizatia".
Zisul Piedone a facut un parc foarte misto in Berceny City, a cote de T%ineretului, langa Palatul copiilor. Mult verde, aparatura de tras de fiare, bancute, curatenie luna, parinti frumosi, tiganii cu puradeii pe paturele, dame la costum de baie, lume pe role, pe bicle..si plin de oameni care faceau curat si destui de la paza si ordine. Frumos. Curat.
Fara apa potabila:( Asta e cea mai grava problema, mai ales ca fiind parc e plin de picime. Lumea mea cea noua cu totul diferita..Nu ma mai pot da pe role pentru ca nu pot sa imping caruciorul cu ele in picioare. Nu pot sa ma dau cu bicla pentru ca nu am si nu as putea sa imping la carut cu ea..Tot ce faceam inainte in parc (cu Maria sau cand mai mergeam) acum s-a schimbat in altceva. Acum ma uit si ma minunez. Ma imprietenesc cu pici draguti care o studiaza pe bebelina, le-o prezint si le spun cat e de cuminte. Ei se uita socati si nu inteleg ce e ghemul ala mic adormit. Apoi bebelina deschide ochii mari si clipeste, si picii ridica din sprancenute..Asta sterge rolele si bicla si orice am facut vreodata in parc..Pana si plimbarile mele din vremuri de indragosteala nu mai par frumu sau macar demne de amintit..Desi imi aduc aminte de un baiat care ma plimba cu hidrobicicleta in Cismigiu si ma ducea sub arteziana, apoi imi arata curcubeul si imi spunea ca ma iubeste.
Zilele trecute ma gandeam ce regret la fostele mele "iubiri". Si mi-am facut asa in cap o listuta. De la "puiul" simt lipsa mersului la cumparaturi. Mama ce mai bateam magazinele si ce de cumparaturi faceam. Parca eram nebuni. Weekendul si shoppingul. Nu mergeam la munte ca altii..noi mergeam la cumparaturi.
Apoi de la Bozzache simt lipsa gastii si a prietenilor care ne veneau in casa:) Cum faceam o supa dintr-o ceapa, 3 cartofi si niste bulion facut de bunica si puneam masa. Si Teo aducea o cutie de pateu si mancam felul 1 si 2 ciorba si pateul cu niste castraveciori murati la desert..Popic manca ciorba aia de parca era cel putin un dish de mega-fitza..Si erau prietenii lui, restul. Toti foarte misto, pe toti ii indrageam si cred ca era reciproca iubirea aia, caci tare fun au fost anii aia. Si da, in anii aia am fost cheala.
De la "Miai" simtesc multe lipsuri. Rusine Miaitza, stii tu care si pentru ca nu stii de ce iti zic. Simt lipsa pupatului de venire si plecare. Cred ca acum pentru ca sunt mama, ma vede alt om si deci nu ma mai pupa:( Si nu mai vorbim asa de des..Si nu mai vorbim prostii noi cu fetele noastre pentru ca eu sunt lipita de bebe si ea este asa de mica incat nu pot sa plec fara ea..inca. La Mihai iubirea are un caracter colectiv, caci iubindu-l pe el si facand listuta mi-am dat seama ca iubirea mea se adreseaza unui personaj colectiv care, culmea!! nu in jurul lui se invarte, ci in jurul Shargai :)) Asa ca daca e ceva ce regret la personajul colectiv, ei bineeeeeeeee..regret ca am plecat de la firma care ne-a adus pe toti impreuna. Daca nu as fi plecat, viata nu mi-ar fi adus-o pe bebelina mandolina:) Dar imi e dor de noi in fiecare zi. De cafeaua aia lunga cu lapte, de AdaM, de Puf, de Tot.
As putea sa mai scriu despre ce mi lipseste din trecut dar..eu am ales cumva schimbarea si nimic nu ma tine departe de oamenii pe care i-am sau ii iubesc. Doar ca o vreme este langa mine un om mic si frumos care are nevoie sa fie ajutat sa creasca. E personul meu. Omul meu mic. Curand o sa facem omul mic MARE si PUTERNIC. Apoi il vom prezenta lumii din trecut si vom face din tot un prezent frumos. Caci omul mic, crescut mare, va avea nevoie de toata iubirea din lume si "personii" mei au multa iubire de dat.
( Am scris de baieteii ca sa imi dau seama ca imi e dor de Andra si Sarga:)) Slava Domnului ca Margaretele is nase si vorbim mai des! Musai sa mai fac un copil pentru fete si unul pentru familisti, sa boteze fiecare cate un prunc! )
Noua viata este minunata pentru ca langa mine am avut 2 perechi de oameni, pe sora mea si fata ei si pe mosici Vasiloizii cu copii..adica familia mea si o familie NORMALA. Noua viata e minunata caci K e minunata si desi sunt obosita si uneori simt ca nu sunt o mama destul de buna pentru ea, ea ma iarta si imi zambeste si ma "mananca" de cate ori ma duc cu obrazul alaturi de ea.(de fapt ii e foame bietului copil si crede ca totul e un mare san plin cu lapte..)
Viata mea de "inainte de copil" (cel putin de acum un an pana a venit K) a fost stearsa cu un burete mare si spumos. Plin de spume. Acum totul e frumos, viitorul luminos. Sambata botez copilul. Nu eu. Eu nu voi avea nici un rol..si o sa fie cam prima oara dupa multa vreme:))
De data asta K are rolul principal si nashele alaturi de ea ca Special Guest Stars. Eu o sa fiu doar o mama care da un pagan si primeste un crestin. Dar ce fericit crestin voi primii.. numai eu stiu ..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu