Bolovanul si un weekend frumos

Azi am cazut pe scarile de la metrou, ca o pleasca, am alergat dupa metrou si ce crezi? picioarele nu s-au prins ca treptele sunt acolo pentru a fi calcate de mine..asa ca am patinat pana am aterizat ca in filme. Pe spate, pe rucsacelul plin cu broccoli cu parmezan si caneloane cu branza si spanac..m-am sprijinit in mana stanga, pe care am cam strivit-o..si in partea dreapta a fundului..pe care am strivit-o..
Nu ma doare burta, nu am nimic, decat ca am plans de nervi ca nu sunt in stare sa merg si sa am grija de mine. De Ou. Ca eu de cazut pot sa cad..puteam. Ma doare mana..ma doare fundul. E bine ca nu ma doare deloc burta si cred ca fundul meu proaspat crescut a amortizat cat a putut..tocmai azi cand eram o printesa, cu unghiutele rosii, cismele de motan incaltat (damn!) si parul valvoa..
Acum ma calmez si incerc sa vad partea buna. Noi pantaloni de graviduta tin pe Ou safe si mie cald la spate. Vanataia pe care o am pe fund nu cred ca va fi curand vazuta de vre'un domn..in palma o sa se retraga umflatura..
Deci suntem bine.

Weekendul a fost minunat vazut in ansamblu. A inceput frumos cu Robert, vineri seara. Brozant si plin de bucurie, a venit si m-a cules de la birou, apoi am mers acasa si am mancat zacusca facuta in casa, bunaaaaa de tot. Ou a primit cadou un borcan, inca era cald. Ce inseamna un copil cuminte! Toata lumea iti da ceva bun!
Sambata dimineata am inceput sa gatesc chestii pe care le-am terminat aseara (duminica)..
Am facut o plimbare in Bucurestiul vechi si, cu mainile facute "umbra", am cautat vechituri in magazinele inchise de pe Covaci..Apoi am gasit o minune de magazin cu mobilierul casei mele de vacanta..totul frumos, lada cu perne care imi va sta candva langa geam, unde eu voi citi nuvele fantastice..
Apoi m-am bucurat de tablouri vechi si nu am inteles ce e cu auriul de pe toate ramele..Intre realitate si visare am inteles ca ma agat inutil de fantasmele unui trecut care nu e al meu, dar a fost o scurta perioada de vreme universul meu..
Am mancat bine la chinezesc, spre marea bucurie a lui Ou care visa la supa acra-dulce de ceva vreme, apoi m-am intors in timp. Din nou. Si am plecat la limita la care trecutul negru inghitea prezentul meu frumos, prezentul meu cu Ou, noi doi, cei mai fericiti pamanteni..
Duminica a fost zi de chill si relash, am mancat banana cu zmeura si miere la mic dejun, am cantat de la prima ora si am finalizat pretentioasele mancaruri pline de vitamine, special facute pentru copil - dupa multe ore petrecute in supermarket..
Partea fun este ca eu gatesc pentru Ou, dar noi nu mancam. Decat morcovi. Cred ca amenintarea lui Vic - cum ca o sa imi iasa copilul miop - ma face sa poftesc la carotine in continuu..Am aburit broccoli cumparat de la targul cu produse bio, am ras cascaval si am pus cubulete de unt peste, apoi am asezat frumos in caserola pentru azi la birou. La fel si caneloanele, frumos asezate..
Acum sunt linistita. Ou cred ca s-a panicat putin de la alunecarea mea pe scari, dar e cuminte si nu m-a suparat deloc.
Avem 17 saptamani:) Adica foarte curand incepem sa simtit aripi de fluturi in burtica. The real thing..Cred ca toate iubirile mele esuate, cu toate emotiile aferente, cu toate indragostelile si aripile de fluturi din burtica nu se vor putea compara cu primul semn pe care mi-l da Ou..De asta trebuie sa fiu calma si sa am grija sa nu ratez prima mangaiere a copilului nostru, dl. Ou.
Apropos..in ultima vreme am cochetat cu gandul ca Ou este un baietel. Devine fun si cred ca nu mai vreau sa stiu pana la nastere ce sex are copilul:)))