The wedding

Ne-au stresat ingrozitor domnii de la presa cu fotografii in continuu..

Alecs a fost desemnat de catre picele invitate drept: cel mai frumos baiat de la petrecere.

Ale mele fete cu copil acasa:)

Tata Simi alaturi de fetele lui minus cea mai importanta dintre ele..

Noi ca de obicei in coltul vesel (simtind lipsa lui B, stie el care!)

Ada mea frumoasa si Vladutz

Eu si Adi - cei mai mari dansatori in viata (daca puneam mana pe el inainte sa puna el mana pe Gabi:))

Trista'n prispa la cununia si cu gandul: eu nu o sa trec prin chestiile astea comuniste ever!

Cu nasii, la poza

Cu "puiul" (fost) meu [Copill uite ce frumos a crescut baiatul asta!!]

Si din nou agasati de atentia care ni se acorda.

Concluzii: Nu cred ca pot sa ma casatoresc in Romanica. Daca totusi nu o sa am de ales..apoi o sa fie in conditiile mele. Nu la sfatul ala penibil cu ceremonia aia de doi lei, cu fotograful care iti face clasicul album cand tu semnezi si te uiti ca boul la camera. Nu cu sampanie si bomboane spaga, nu cu 5 minute de pupaturi intr-o camera mica, pe repede-inainte ca s-au mai maritat si altii si tre sa se pupe si ei. Nu cu local unde sa te enervezi cu ospatarii, nu cu aia, nu cu aia, nu cu aia!
Am zis si repet pana cand o sa inteaga si marele meu neam.
Doua petreceri. DOUA. Una la bunica sub par cu toate nemurile, cu muzica specifica de petrecere olteneasco-sarbeasca-de sub munte. Si una undeva pe o plaja cu fetele mele nebune si barbatii lor superbi si copii lor minunati.
Ah! Rochie alba - sa se asorteze cu parul sur! (Sa traiasca mama Margina care stie cum sa le zica!)