De Paste

Ani de zile la rand Pastele a fost sarbatoarea mea de suflet. Faceam baclavale cu nuca multa, frigarui, ehe..ce vremuri. De cativa ani nu simt sarbatorile, nici Pastele si nici Craciunul. Adica nu le mai simt "corect".
Cel mai frumos de Paste/Craciun ramane petrecerea Vasiloizilor - gateste Daneza numai minuni. In ultimii doi ani Invierea a fost ca la carte. Cu mers la biserica si balosit in fata mesei pline, cu asteptarea orei 12 ca sa luam lumina si apoi sa ne asezam la masa si sa ne ghiftuim ca niste purcei.
Anul asta plec departe. Acum cateva luni am mers pentru prima oara in Moldova, la Piatra Neamt. De Paste plec la Baia-Mare. E primul meu drum in Maramures! Am emotii ca atunci cand am iesit prima oara din tara!
Desi am zis ca nu mai plec de acasa niciodata de sarbatori, plecare asta o sa fie ca si cum as merge "acasa".
Cred ca sarbatorile isi pierd cumva din insemnatate din cauza noastra, a oamenilor care uita cat este de important. Sunt atat de stresati de joburi si sictiriti din cauza muncii incat am uitat sa ne bucuram de lucruri. Ani de zile am primit prime de Paste si abia asteptam ziua respectiva ca sa mergem sa cumparam cele necesare pentru masa de Duminica. Intre timp s-au schimbat sefii si locurile de munca si s-au cam dus pe apa sambetei si primele si bucuriile de altadata.
Citeam ca in firmele mari, cu pretentii s-au dat mailuri cu instintari vis-a-vis de primele de Paste. La noi sunt 4 angajati mari si tari:)) Whatever, noi sa fim sanatosi ca or veni si vremuri mai bune. Prin 1997 sau 1998 lucram la o firma romano-turca. Desi ei nu aveam Paste (sefii), fiecare angajat - eram cam 15 cred, a primit cate un carton de oua, jumatate de miel si bani. Cu ce drag ne duceam la munca..Ce vremuri..
La Alma aveam doi Pasti:)) Unul Catolic - mama Radu ne trimitea numai bunatati in fiecare an, cozonac de casa si minuni..si unul Ortodox - fiecare aducea de acasa oua, vin, cozonac..
Oare si noi ne-am schimbat odata cu vremurile? Caci mie imi e dor de Pastele ala..de demult.