Se afișează postările cu eticheta alma artex. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alma artex. Afișați toate postările

luni, 4 ianuarie 2010

Se duse si Lhasa in ceruri..


In Montreal, Canada: Sunday January 3rd, 2010
The singer Lhasa de Sela passed away in her Montreal home on the night of January 1st 2010, just before midnight. She succumbed to breast cancer after a twenty-one month long struggle, which she faced with courage and determination.
Throughout this difficult period, she continued to touch the lives of those around her with her characteristic grace, beauty and humor.
Lhasa de Sela was born on September 27, 1972, in Big Indian, New York.

It has snowed more than 40 hours in Montreal since Lhasa's departure.








(pe Lhasa am descoperit-o in anii de Alma, cu Andi, Dona, cu Ion si Irina, Luminitza. La concertul ei m-am bucurat sa revad aceleasi fetze iubite - cunoscuti sua nu - oamenii cu care te vezi DOAR la anumite concerte, in anumite librarii, la niste lansari..Vremea aia pare asa de demult trecuta)

joi, 20 noiembrie 2008

Speachless..



Am primit asta de la cineva. Si o impart cu voi, ca sa nu fiu eu singura cu parul maciuca si cu chef de a lua la dans pe toti din birou.
Btw - ca tot e Dona acasa, mai tine minte cineva cat de frumos au dansat Ion si Irina la nunta lor pe melodia asta?

marți, 11 noiembrie 2008

Decizatorul

Ati vazut vreodata cum arata un "decizator"? Este ca o bila de biliard, un 8. O bila neagra. Iti pui o dorintza, "freci" bila si apoi o intorci invers.
Decizatorul imi zice ca raspuns la "Plec in Thassos de sarbatori?" GO FOR IT!
Faza este ca daca "frecam" bila acum cateva saptamani mi s-ar fi parut foarte buna sugestia, insa ieri nu m-a miscat deloc:( Sa fi murit dragostele subit?
Fata mea blonda e plecata departe si nu a avut nevoie de un "decizator" ca sa zboare pana la omul pe care il iubeste, eu frec o bila si am dubii ca bila e normala in cap..
Intre timp m-am intors la ale mele, ocupata cu munca. Oamenii apar si dispar in viata mea si nu simt lipsa nimanui care a trecut ca o comeata fara sa lase macar pulbere de stele in urma.
Astept sa vina Dona acasa si sa ne simtim ca si cand nimic nu s-a schimbat, ca si cand nu au trecut aproape 10 ani de cand intram in birou la Alma si Serban imi intindea un mar.
Paradoxal, e nevoie sa zboare cineva de la mii de km ca sa ma vad cu niste oameni care au ajutat la evolutia mea, niste oameni pe care i-am iubit asa de mult candva..Si ei sunt la fel de ocupati ca si mine de fapt. Ah..ce chestie..Andi, my captain nu m-a sunat sa imi zica LMA. Unii te uita si descoperi ca altii la care nu te asteptai isi aduc aminte de tine cu drag. Frumos.
In alta ordine de idei imi este somn ingrozitor. Somn si foame in continuu. Si nu, nu is gravida:)) Nu reusesc sa termin Visul Cassandrei desi ma culc cu Woody Allen de doua nopti..
Ma duc sa mai frec bila neagra sa vedem ce mai am de decis:)

joi, 11 septembrie 2008

What will you do with your life?

"Who you are defines what you do" in loc de "what you do defines who you are"?!
Oare eu stiu cine sunt ca sa stiu de ce sa ma apuc in viata asta? Nu stiu daca urasc ceva mai mult decat un nou inceput in orice. Nu imi plac schimbarile desi paradoxal cand schimb ceva e vorba de o schimbare radicala - gen sa fug cateva mii de km departe de tot ce iubeam.

Patru ani jumate pe set nu mai inseamna nimic desi mi-am iubit jobul si sunt mandra de realizarile mele. As putea sa imi caut un job in turism ca sa fructific cumva cei 5 ani petrecuti pe bancile scolii. As putea sa fac niste cursuri in loc sa stau acasa si sa vad filme. Dar filmele pe care le vad inainte de culcare imi asigura o noapte plina de vise frumoase. Ca si cartile pe care le citesc. Sa ma plateasca cineva sa vad filme. Si pe Ada pentru cat citeste, pe Sarga pentru cat scrie. Cerem prea mult?!
Se pare ca a venit toamna. Nu vad frunze ingalbenite caci nu vad copaci, doar iarba uscata.
"That's my girl" mi-a spus mandru de mine. Eu, cea care rade si e pozitiva. Nu simt nimic in neregula cu mine. Dorm si nu vreau sa ma trezesc pentru ca visez frumos si mi-au lipsit visele astea.
Intr-o dimineata o sa ma trezesc si o sa imi prind parul, o sa ma incalt in pantofii colorati si o sa merg la un interviu. Unul singur. Daca nu o sa imi placa in ce cladire intru, nu o sa intru. Daca nu o sa imi placa primul om pe care il vad, nu o sa pierd vremea.
In 1999 intram la Alma dupa ce statusem acasa aproape un an si citisem. Cu Ileana am avut interviul. Apoi a intrat Serban si camera s-a umplut de apa lui Issey Miyake. Si eu am stiut ca acolo o sa fie locul meu. Si asa a fost. Pentru 5 ani Alma a fost casa mea, locul unde am cunoscut si iubit oameni extraodinari cu care am ras cand a fost de ras si am plans cand am pierdut oameni dragi.
Am invatat multe acolo, la fel cum am invatat si dincoace. Si din ambele locuri am ramas cu prieteni buni. Btw! Foarte tare asta cu demisia! Asa afli de fapt cine ti-a fost prieten adevarat si cine te-a placut pentru ca functia ta sporea banishorul din portofel. Trista constatare..Ma asteptam sa fii fost draga catorva oameni, but surprise! Ce tonti suntem uneori! Cum credem ca o prietenie care implica bani are ceva real in ea..Hahaha!
Orice lectie e buna in viata. Vorba Andrei - o sa te duci in alta parte si o sa iti faci alti prieteni. Ei bine, nu multumesc. Am deja prietenii pe care ii merit. Iubesc deja oameni atat de diferiti si de minunati incat nu stiu ce as mai putea descoperi la alti oameni.
So..What will you do with your life?
Well..Mai am de vazut inca nu stiu cate filme, cateva carti de terminat, cateva fotografii de facut, cateva evenimente de vazut, niste cursuri de urmat. Si mai trebuie sa spal masina..
Mda..o sa trimit si niste cv-uri. Azi, da. Sau maine..

miercuri, 18 iunie 2008

Despre cum il iubesc eu pe Winnie si cum sunt unii



Prin 1999 ma angajam la Alma. Prin 2000 Bobo mi-a dat sa citesc Aventurile lui Winnie the pooh. O carte mica, veche pe care el o iubea. Am citit Winnie, l-am adoptat pe Guitz, am ras si m-am bucurat de padurea lui Christop Robin (in aceea editie in limba romana asa se numesc personajele:)) Christopher Robin este fiul lui Arthur Milne, omul care a scris povestea ursuletului..Sunt o toanta sentimentala..
Pozele le-am luat de aici: http://bilet.ro/teatru/9/243
"Uite!! Winnie in Romania! Pana pe 22 e spectacolul!!"
"O sa ma duc si eu cu fiica-mea"
"Si eu vreau sa ma duc! Mama, cat de tare!! Winnie!!! Iupiiiiii"
"Ce sa cauti tu acolo?" (ironic)
"Ah..Mda, eu nu am copii, asa este, ce sa caut acolo..Plm..Doar eu si Costas ne bucuram de Winnie..retarzii ce sa zic"
How fucked up is this world?! How can you be so mean?



Pentru copilul din voi:



Winnie the pooh - engl
Asculta mai multe audio Animatie »

si versiunea in limba rusa (pentru care ii iubim pe Sharga si Patlem):


Winnie pooh - russian
Asculta mai multe audio Animatie »

miercuri, 11 iunie 2008

La multi ani baby..

Hi there baby >:D<

Am gasit o piesa care o sa iti aduca aminte de primii mei ani in Alma, de petrecerile la care se ascultau muzici precum RACLA sau LA Familia, se bea bere, Vosa dansa cu parul valvoi..eu eram mica si pitzipoanca si ma fardam, voi erati rebele si nu purtati sutiene, Andi avea parul lung si ma iubea in taina, nevestele colegilor ne intrebau "voi cand va maritati" si noi ne radeam de ele..Sunt 9 ani de atunci, iti dai seama ce mari suntem? Iti dai seama ce departe suntem si cum ne hranim cu niste meiluri amarate si cu niste randuri scrise pe bloguri?! Iti dai seama ca te iubim toate maxim si ca ASTAZI E ZIUA TA, ZI FRUMOASA CA TINE!!
Stiu ca te-am sunat la ora 6.30 in zee morning si ca nu se cade, dar am vrut sa fiu prima care iti canta la urechea adormita. Uite tu fata ce moace aveam..








Praetor - La Multi Ani Prieteni
Asculta mai multe audio Muzica »
PS - LMA si lui Perfidius, sa traiasca - iasca, -iasca!!
(Dom'le ce oameni sunt nascuti in ziua asta..)

joi, 24 aprilie 2008

De Paste

Ani de zile la rand Pastele a fost sarbatoarea mea de suflet. Faceam baclavale cu nuca multa, frigarui, ehe..ce vremuri. De cativa ani nu simt sarbatorile, nici Pastele si nici Craciunul. Adica nu le mai simt "corect".
Cel mai frumos de Paste/Craciun ramane petrecerea Vasiloizilor - gateste Daneza numai minuni. In ultimii doi ani Invierea a fost ca la carte. Cu mers la biserica si balosit in fata mesei pline, cu asteptarea orei 12 ca sa luam lumina si apoi sa ne asezam la masa si sa ne ghiftuim ca niste purcei.
Anul asta plec departe. Acum cateva luni am mers pentru prima oara in Moldova, la Piatra Neamt. De Paste plec la Baia-Mare. E primul meu drum in Maramures! Am emotii ca atunci cand am iesit prima oara din tara!
Desi am zis ca nu mai plec de acasa niciodata de sarbatori, plecare asta o sa fie ca si cum as merge "acasa".
Cred ca sarbatorile isi pierd cumva din insemnatate din cauza noastra, a oamenilor care uita cat este de important. Sunt atat de stresati de joburi si sictiriti din cauza muncii incat am uitat sa ne bucuram de lucruri. Ani de zile am primit prime de Paste si abia asteptam ziua respectiva ca sa mergem sa cumparam cele necesare pentru masa de Duminica. Intre timp s-au schimbat sefii si locurile de munca si s-au cam dus pe apa sambetei si primele si bucuriile de altadata.
Citeam ca in firmele mari, cu pretentii s-au dat mailuri cu instintari vis-a-vis de primele de Paste. La noi sunt 4 angajati mari si tari:)) Whatever, noi sa fim sanatosi ca or veni si vremuri mai bune. Prin 1997 sau 1998 lucram la o firma romano-turca. Desi ei nu aveam Paste (sefii), fiecare angajat - eram cam 15 cred, a primit cate un carton de oua, jumatate de miel si bani. Cu ce drag ne duceam la munca..Ce vremuri..
La Alma aveam doi Pasti:)) Unul Catolic - mama Radu ne trimitea numai bunatati in fiecare an, cozonac de casa si minuni..si unul Ortodox - fiecare aducea de acasa oua, vin, cozonac..
Oare si noi ne-am schimbat odata cu vremurile? Caci mie imi e dor de Pastele ala..de demult.

miercuri, 9 aprilie 2008

Suz



lui Suz..

"Intru in librarie. Miroase a ceai si o muzica familiara imi inunda mintea. Este o lansare de carte; o vad si pe ea. Mica, asezata pe un scaun, scrie ceva.
Pe o masa vad niste cani aburite care parfumeaza aerul. Jasmin..Caramel.. O multime de chipuri dragi in jur. Deschid cartea usor, stiind exact ce voi gasi scris acolo mic si italic.
"Lui So, cel care a avut incredere in mine".

Este prima cartea a lui Suz..Acea carte pe care o asteptam de ceva vreme.."


(de cata vreme este nevoie Suz? Need help? We are here, you know..Prima pagina este cea mai grea, apoi o sa curga textul. Curaj!)

joi, 31 ianuarie 2008

Remember 2004

Sunt bune scrierile astea la ceva, ca uite, ma ramolesc si nu mai tiu minte chestiuni! Conform unui jurnal in 2004 am facut revelionul la Ina acasa apoi am ajuns cumva la Stuf..
El venise cu o tipa, una mica si foarte rapida, deschidea o sticla de vin in trei secunde.
Eu venisem din Franta si eram singura.
Barbatul pe care il iubea si cealalta femeie era alaturi de ea, la revelionul lor. Ce vremuri domnule!
Am fost la film cu El, apoi la Jukebox caci el canta. Am avut mereu o slabiciune pentru basisti. Pentru el am avut o slabiciunea asa de mare incat am pus melodiile trupei lor intr-o "rock-oteca" NEW RIVER SIDE (am gasit scris in jurnal!!) din buricul Parisului, intre Muse si nu mai stiu ce trupa in voga. Si toata lumea a dansat ..erau celebrii.
El imi spunea ca sunt perfecta. ce-o fi vrut sa spuna cu asta?!
Pe 7 ianuarie am avut parte de o Muiereasca de poveste, intr-o casa cu o bucatarie primitoare, acolo unde ajungem la un moment dat al vietii si unde ne debarasam de toate necazurile in cateva ceasuri. Acolo unde radem si plangem. Impreuna cumva, peste vremuri..
L-am dus si pe El in casa aceea. Este un scaun acolo pe care au stat pe rand cativa barbati..importanti..
O fi un semn?! Acolo se aseaza numai acele "iubiri" care au ceva in neregula. Hihihihi!
Pe 9 ianuarie am plecat plansa spre Paris si de pe 12 ianuarie am inceput sa scriu aberatii:))

" Eu nu iubesc pe nimeni, doar visez ca este asa. B. zice ca imi fac rau intentionat. Schimb muzica. Pun "S" si citesc pe coperta cd-ului dedicatia lui C.S "....esti mult prea curata ca sa lasi cuvantul sa-ti fure mintile".

Cred ca 2003-2004 au fost niste ani speciali. Scriam poezii cu Dzz, scria draga toata lumea in vremea aia.. Acum mi se par stupide gandurile mele de atunci. Eram putin mai toanta decat sunt azi (hiihhiihhi).

Mai scriam citate d'astea: " I se iarta pacatele ei cele multe, pentru ca mult a iubit. Acela insa caruia putin i se iarta, putin iubeste."
<<Oamenii sunt rai in esenta iar cei ce nu stiu sa iubeasca sunt sortiti sa inmulteasca rautatea din "esenta">>

Eu am iubit la fel de fiecare data. Fara sa mai conteze nimic altceva in jur. Nu regret decat ca nu m-am putut opri candva. Ca nu m-am oprit..oh, dar ce minciuna! Nu regret nimic!

" Imi tzin fatza intre palme, tzin de cald singuratatii mele.."

Sms de la EL :"Scuze ca sunt asa ciufut, trebuie sa invat sa fiu mai bland cu oamenii, cu tine in mod special. As fi vrut sa fii aici, acum."

Cat de frumos este de fiecare data...Cat de mult seamana toti acesti barbati intre ei:))
Unde a disparut Bogdan, oare?! Ce om, domnule..

joi, 6 decembrie 2007

Printese necunoscute sau date uitarii



Libraria Carturesti a gazduit aseara o minunata adunare de printese si printi contemporani, cu varste cuprinse intre 2 si 40 de ani. Ne-am asezat pe perne moi si am urmarit o proiectie cu imagini despre Printese necunoscute sau date uitarii, timp in care 4 tinere actrite ne-au povestit despre eroine nemaiauzite. S-au impartit distinctii si cadouri de la Mos Nicolae, copii au fost fascinati de eveniment iar noi ne-am bucurat de un ceai bun si o atmosfera calduroasa, la propriu si la figurat.
M-am regasit in Printesa Talmes-Balmes si va invit sa rasfoiti aceasta carte cu ilustratii extrem de frumoase pentru a va descoperi inaintasele.