sâmbătă, 26 ianuarie 2008

Semne

Credeti in semne? Vi se intampla sa va aflati intr-o conjunctura anume si sa "cititi" semne? Eu cred ca totul se intampla cu un motiv pe lume asta. Cred ca toate experientele mele se petrec astfel incat eu sa invat ceva. Invat de cand ma stiu..Si totusi ma trezesc la 30 de ani la fel de proasta si suferind. Oare nu am invatat nimic?!
Stiu ca sanatatea este cea mai importanta. Stiu ca sanatatea mea depinde in mare parte de cat de fericita sunt. Stiu ca ma imbolnavesc mai usor cand sunt trista. Stiu ca am avut o perioada in care ma simteam invincibila pentru ca iubeam si eram iubita. Mai stiu ca nimic foarte bun nu dureaza foarte mult. Stiu ca pentru tot ce primesti trebuie sa platesti. Stiu ca din ce dai mai mult din ce vei primi mai putin in schimb si totusi eu simt acel putin ca pe foarte mult. Nici nu astept mai mult. Stiu ca am lasat oameni sa imi faca praf viata si am iesit din multe ecuatii doar ca sa nu sufere "cineva", cealalata persoana. Am obosit.
Am vazut un "semn" in tot ce este in jurul meu. Am avut doua accidente mici cu masina la distanta de cateva zile, apoi mi s-a ars un bec, apoi si al doilea. Am mers in bezna pe strazi doar cu luminile de pozitie. Apoi am gasit bufniciorul. Eu cred ca nu mai trebuie sa merg cu masina. Si totusi e o provocare. O sa merg. Dar daca toate sunt semne?
Am cunoscut un om de care m-am indragostit nebuneste. Nu aveam nici o sansa. A aparut in viata mea dupa multe luni. Si m-am indragostit din nou. La fel ca prima oara, nu am avut nici o sansa. Dar cand omul acesta a aparut a treia oara am "citit" ca e un semn. Si am avut toate sansele si am iubit fara sa ma gandesc la un viitor. Pentru ca semnele citite imi spuneau ca nu e un viitor ci DOAR O CLIPA. Aceea.
Am gasit o scrisoare catre "prietenele" mele din copilarie. Scrisa acum 4 ani. Am citit-o si am ras cu lacrimi in gat. Viata mea de azi este tot aia de la 26 de ani. Prietenele mele nu au primit niciodata aceasta scrisoare, dar eu am gasit-o acum, cand ma aflu intr-o situatie similara . Acelasi "prietene", alta gasca de oameni, caci am evoluat in cei 4 ani jumatate. Ce sa citesc din acest semn adus de scrisoare?!
Unii oameni nu se vor schimba niciodata, move on si scapa de ei din jurul tau sau trimite scrisoarea si afla un deznodamant. Grea decizie, nu?
Sunt inconjurata de evenimente pe care le percep ca pe niste semne insa habar nu am sa descifrez insemnatatea acestora.
Am obosit. As vrea sa ma culc intr-o cutie de pantofi, la fel ca bufniciorul si sa atipesc. Nu vreau sa mor, doar sa atipesc si in somnul meu sa fie pace. Sa nu mai fie nici o urma de invidie, sa nu mai fie gelozii nejustificate, certuri inutile, barfe de cartier. Sa fie liniste si atat. Nu trebuie sa schimb "prietenii", trebuie sa schimb TOT. Nu pe mine, caci mi-e foarte clar ca eu nu sunt altfel. Asta sunt eu. Mi s-a spus asa: "Tu nu esti un om rau, dar ai o gura spurcata. Cand zici ceva, zici cu asa un patos de parca e sfarsitul lumii".
Asa este. Zic din suflet. Nu cu ura ci mai sincer decat pot suporta unii oameni sa auda. Sorry! Take it or leave it! E un semn!!
Aseara am stat in jurul unei mese si am povestit anii copilariei. Concluziile sunt asa:
- eram uratica
- l-am iubit pe Bogdan cu stoicism!
- am fost MEREU in centru atentiei si povestile mele au fost cele mai bine spuse (ma ia lejer varu' Diesel si despre Dan Magazie nici macar nu are rost sa povestesc, dar deh! eu is femeie)
- am avut parte de cele mai tari distractii desi nu aveam bani niciunul, saracul Vioara era sponsorul oficial al gastii
- ne-am iubit si ne-am urat din varii motive, insa am fost ca fratii timp de cam 15-20 de ani
- am fost oaia neagra a gastii mereu:))
Si totusi..ma imbrac, ma incalt sa ies din casa oamenilor. Oamenii ma strang in brate si imi spun : Sa mai vii la noi!
De ce nu vii mai des?
Suna-ne ca suntem acasa!
Iti gatesc ceva bun!
Hai sa dormi la noi!
.......................................................
E un semn bun? Sunt un om bun sau doar o buna animatoare? Am fost o mica vedeta de cand ma stiu, in jurul meu au fost mereu oameni care m-au facut sa ma simt centrul atentiei, nu sunt o paiatza care "joaca" singura pe o scena. Am avut parte de cel mai bun public, de spectacole interactive extraordinare. Si totusi, cum ar zice draga de Malai: bine ca ai venit cu baiatul asta, sa mai taci sa te odihnesti si tu:))
Vorbesc foarte mult! Ma urasc uneori pentur asta, insa de cate ori vorbesc AM CEVA DE SPUS. Nu caut sa fiu centrul unui univers, mi-e suficient ca is centru universului meu:)
Si ii iubesc pe oamenii de pe planeta asta. Cred ca e un semn..


(Aceste randuri de mai sus nu se refera la o persoana anume, ci este o generalizare. Scriu asta pentru ca nu vreau ca Miba baby sa creada ca am ceva cu el:) Si nu am nimic nici cu o alta persoana anume, este blogul meu, jurnalul meu, is framantarile mele si totul este generalizat. Nu vreau sa se simta vinovati oameni care nu au nici o vina. Au contraire..)
Luv.

Gata..

Se duse Buha..Mi am adus aminte de un decembrie in care am ingropat in
spatele blocului, intr-o cutie de ceai verde, un mic papagal tot
verde. Aveam 12 ani. In seara asta am plans la fel ca atunci. Cumva
stiu ca eu nu pot sa cresc. O sa sufar mereu ca atunci cand eram mica.
Neputinta asta ma omoara, ma uit la cineva si vad ca nu am nici o
putere..Am mers in frig cu Buha intr-o cutie, bocind cu Sarga la
telefon. Sarga care a venit la mine si asta m-a facut sa ma calmez
cumva..Odata Oana a zis: "Fata, dar tie cand ti-e greu, pe tine cine
te asculta??" Oamenii. Numai cei care merita. Diferenta intre oameni
este ca unii te iubesc neconditionat chiar daca te cunosti cu ei de
putina vreme.Altii sunt prieteni de unica folosinta. Sau tu esti de
unica folosinta pentru ei..Cat ai ceva de dat, esti bun..Aproape crezi
intr-o relatie..Dar nu e asa. Am decis. Prietenii sunt langa tine, rad
cu tine chiar cand te vad plansa. Chiar daca te barfesc dupa ce pleci,
cu ei razi. Si ai amintiri, povesti cu Grasu, Danoras, Lucica,
Caramele, Vioara si eu. Aia mica. Am vre'o 12 ani..Ei sunt mai mari.
Inca radem si povestim.

vineri, 25 ianuarie 2008

Ziua doi

Mica Buha este inca in viata. Am hranit-o azi dimineata cu ficatel de pui crud. Ii este inca teama de mine si ar vrea sa se apere cumva. Este un ciuhurez de fapt. Mic si frumos. Si cred ca e baiatel. Ma gandeam..daca oamenii pot sa traiasca fara o mana, un picior, un ochi, de ce Mica Buha nu ar putea sa traiasca bine merci fara o aripa? As fi vrut sa stiu ce am de facut, trebuie sa ma uit mai mult la Animal Planet! Sper sa gasesc o clinica vet care sa vrea sa o adopte cand o sa fie mai bine. Ce daca nu are o aripa, e asa o pasare frumoasa:) Si cred ca EU trebuia sa o gasesc. Mama nene, dar cat caca face!! Clar, ii trebuie o colivie.

joi, 24 ianuarie 2008

Mica Buha


Azi am stat acasa si am fost o leguma. Nici nu mai stiu de cand nu mi-a mai fost asa rau.
Am coborat si in cheauneala mea mi s-a parut ca vad ceva pe gard. Ceva mic acoperit de pene, nemiscat. Sa fie o haina aruncata de la balcon? M-am apropiat si doi ochi imensi portocalii au clipit. Un pui de bufnita plin de sange..L-a adus tata in casa, i-a facut poze..Eu nu am mai vazut o pasare din asta asa de aproape.


Noroc cu neamul meu de iubitori de pasari..Am mers prin frig la un cabinet cu pasarea sub geaca insa la noi nu e ca la Animal Planet. Medicul mi-a spus ca nu are ce sa ii faca, osul este rupt si o portiune din el este iesita afara. Am plans si mi-a parut asa de rau. Noi nu avem serviciu de urgenta pentru animale..Pasarea asta este ocrotita de lege si o sa moara aici, la mine in casa, inconjurata de niste fiinte mari care o plac si care vorbesc cu ea dar nu stiu cum sa o ajute.

Sora-mea zice sa nu plang ca nu eram chiar asa de apropiate:(
Dar mie imi pare rau pentru ca e un puiut....Cu ochii mari si galbiori..
Latter edit:
i-am dat sa manance si i-am bandajat aripa. Toata familia s-a mobilizat. Eu ma simt ca Harry Potter! Am o bufnita numai a mea! Sper sa simta ca o iubesc si sa nu moara pana maine. Si daca nu moare o iau cu mine la birou! Cineva trebuie sa ii dea de mancare pana se face bine!
Mama ce cool! Nu ca e super dragutza??

miercuri, 23 ianuarie 2008

Copilul

Floare are 6 ani. E marunt si pare inversunat tot timpul. Nu se stie
ce il framanta..L-a intrebat tata: "Da' tu esti cuminte ma Floare?" Si
omul mic a grait: "Eh..Unii zic ca da, unii zic ca nu..". De Craciun
inca nu isi primise cadoul de la nasi-sa (adica muma-mea) asa ca l-a
intrebat pe tata: "Ce-mi adusarati ma nasule?Zi, nu ma mai fierbeti!"
E ca un om batran, intelept..Nu are roboti, masini teleghidate sau
jocuri pe calculator. Are o padure numai a lui, un drum de la deal la
vale, si o bunica (care ii este de fapt strabunica, pentru ca-i buna
mea) la care va gasi mereu o bomboana. Bunica aceasta ii va face
popoiase cu miere, il va dojeni cand va face traznai si ii va povesti
cum tot ce el face acum au deja facut 2 generatii. Parintii lui si
bunicii. Copilul Floare pare mai intelept decat ambele generatii.
Pacat ca nu imi mai aduc aminte toate vorbele lui de duh..Caci are
destule. Aproape ca un bunic le spune. Catranit.

marți, 22 ianuarie 2008

Dzz (you know who)

Wrong blog, good post:)
Am postat intre femei dar aici. Deci..am sters, repede. Pana nu se prind diverse personaje:))

Bachelorette


I'm a fountain of blood
In the shape of a girl
You're the bird on the brim
Hypnotised by the Whirl

Drink me, make me feel real
Wet your beak in the stream
Game we're playing is life
Love is a two way dream

Leave me now, return tonight
Tide will show you the way
If you forget my name
You will go astray
Like a killer whale
Trapped in a bay

I'm a path of cinders
Burning under your feet
You're the one who walks me
I'm your one way street

I'm a whisper in water
Secret for you to hear
You are the one who grows distant
When I beckon you near

Leave me now, return tonight
The tide will show you the way
If you forget my name
You will go astray
Like a killer whale
Trapped in a bay

I'm a tree that grows hearts
One for each that you take
You're the intruders hand
I'm the branch that you break
Hum-yeah!

Hurt



Cateva zile o sa ma opresc din alergatura asta nebuna prin viata. Sper sa imi treaca repede. Poate am bravat cand am zis ca eu sunt puternica si vesela mereu. Gata. Pauza. Ne retragem din nebunie si ne gandim bine cum am putut sa fim fucked up timp de 5 luni. Caci au trecut 5 luni, se implinira pe 17 ianuarie. Sa treaca repede cele cateva zile, nimic nu urasc mai tare pe lume decat sa imi planga cineva de mila. Deci daca voi sa aud ceva, voi sa aud numai de bine. Sunt mare de acuma..


"But I don’t care what they say
I’m in love with you
They try to pull me away
But they don’t know the truth
My heart’s crippled by the vein
That I keep on closing
You cut me open and I

Keep bleeding
Keep, keep bleeding love
You cut me open
"


(Duamne fetelor ce siropeala am putut sa scriu. Nici nu mai stiu sa joc un rol, fir'ar sa fie! Uare am o depresie? Hm..acu' in prag de filmare cu rachiu, slana, branza si ceapa roshie..)

luni, 21 ianuarie 2008

Porecleala de picime

Cand eram mica eram Miki. Si pentru cei de acasa Mikitza. Mihaela era asa..ceva de rau. Gen : Mihaela, ia vino putin! Asta era tata.
Apoi am fost "pisi" pentru cam 4 ani. Pisi, pisoiul, pisicule! Am mai fost Mikiloi:))
Acum cateva minute vorbeam cu Piter Pan care mi-a zis: Mikios. Si m-a pocnit!
Mikios!! Mikioasa, asa imi ziceau astia ca sa ma enerveze. Cica toti imi ziceau asa, dar numai el imi zicea asta "in fatza":))
Cumva originalul (dupa Piter Pan) este Mikidos, acest Mikidos revenit cumva in forta prin Maria cred..whatever.
Mikioasa! Hahahahaha!
Mikiosule, vii ma afara?! Hahaha!
(iar ma apuca nebunia la birou, ce-o sa ma dea astia afara intr-o zi pentru rasetele mele!)

Eu cu mine insami

Cand am zis ca "EU is cea mai importanta persoana de la masa asta pentru mine insami" mi-am luat-o peste gura indirect. Dar nu-mi pasa, pentru ca citand-o pe Ina : "Stiu cine sunt si oricine ma crede altfel, eu raman tot cine sunt". Am iesit sambata la Oblio si am petrecut putin. Eu, tot indirect. Nu am fost in stare sa scriu party report de la fatza locului..am dormit mult si bila mi-a facut figuri. Dar azi e soare! Cora Gramos zice ca mai e putin si vine vremea degetzelelor! Sa iasa balerinii din cutie si sa fie vara!
Nu m-am saturat de zapada, dar vreau o anumita zapada, nu mizeria asta!
Imi vine a dansa.. ciudat, e atat de frig la birou, am mainile inghetate si nu am manusi la mine, ca ERA SOARE!
La Prima a venit Teo, Razvan si Dani au migrat de la National la Antena si azi la Happy Hour o sa fie Gigi Caciuleanu cu trupa:) Ce televizionara mi-s..
Mi-este lene si frig si somn si am cearcane negre. Simtz o nevoie acuta de o pereche de pantaloni negrii, noi..Si neste manushi si o rochitza de fetiza. Si incaltari multe si noi!!