OMG! Little Britain USA

Hbo - 28 septembrie. Nicee..Ce o sa mai radem si o sa ne mai dixtram! Oara Daffiddddd mai ie?!?!

America, this is your day!

http://www.hbo.com/events/littlebritainusa/

What will you do with your life?

"Who you are defines what you do" in loc de "what you do defines who you are"?!
Oare eu stiu cine sunt ca sa stiu de ce sa ma apuc in viata asta? Nu stiu daca urasc ceva mai mult decat un nou inceput in orice. Nu imi plac schimbarile desi paradoxal cand schimb ceva e vorba de o schimbare radicala - gen sa fug cateva mii de km departe de tot ce iubeam.

Patru ani jumate pe set nu mai inseamna nimic desi mi-am iubit jobul si sunt mandra de realizarile mele. As putea sa imi caut un job in turism ca sa fructific cumva cei 5 ani petrecuti pe bancile scolii. As putea sa fac niste cursuri in loc sa stau acasa si sa vad filme. Dar filmele pe care le vad inainte de culcare imi asigura o noapte plina de vise frumoase. Ca si cartile pe care le citesc. Sa ma plateasca cineva sa vad filme. Si pe Ada pentru cat citeste, pe Sarga pentru cat scrie. Cerem prea mult?!
Se pare ca a venit toamna. Nu vad frunze ingalbenite caci nu vad copaci, doar iarba uscata.
"That's my girl" mi-a spus mandru de mine. Eu, cea care rade si e pozitiva. Nu simt nimic in neregula cu mine. Dorm si nu vreau sa ma trezesc pentru ca visez frumos si mi-au lipsit visele astea.
Intr-o dimineata o sa ma trezesc si o sa imi prind parul, o sa ma incalt in pantofii colorati si o sa merg la un interviu. Unul singur. Daca nu o sa imi placa in ce cladire intru, nu o sa intru. Daca nu o sa imi placa primul om pe care il vad, nu o sa pierd vremea.
In 1999 intram la Alma dupa ce statusem acasa aproape un an si citisem. Cu Ileana am avut interviul. Apoi a intrat Serban si camera s-a umplut de apa lui Issey Miyake. Si eu am stiut ca acolo o sa fie locul meu. Si asa a fost. Pentru 5 ani Alma a fost casa mea, locul unde am cunoscut si iubit oameni extraodinari cu care am ras cand a fost de ras si am plans cand am pierdut oameni dragi.
Am invatat multe acolo, la fel cum am invatat si dincoace. Si din ambele locuri am ramas cu prieteni buni. Btw! Foarte tare asta cu demisia! Asa afli de fapt cine ti-a fost prieten adevarat si cine te-a placut pentru ca functia ta sporea banishorul din portofel. Trista constatare..Ma asteptam sa fii fost draga catorva oameni, but surprise! Ce tonti suntem uneori! Cum credem ca o prietenie care implica bani are ceva real in ea..Hahaha!
Orice lectie e buna in viata. Vorba Andrei - o sa te duci in alta parte si o sa iti faci alti prieteni. Ei bine, nu multumesc. Am deja prietenii pe care ii merit. Iubesc deja oameni atat de diferiti si de minunati incat nu stiu ce as mai putea descoperi la alti oameni.
So..What will you do with your life?
Well..Mai am de vazut inca nu stiu cate filme, cateva carti de terminat, cateva fotografii de facut, cateva evenimente de vazut, niste cursuri de urmat. Si mai trebuie sa spal masina..
Mda..o sa trimit si niste cv-uri. Azi, da. Sau maine..

Si..ce faci acasa?

Nu ies din casa. Vad filme. Multe. Nu ma uit la tv. Stau pe net. Dorm mult. Mult de tot. Iubesc. Nu astept nimic. Iubesc eu asa de capul meu.
Vreau sa treaca vremea si sa plec, sa plec, sa plec..

Like a "Message in the bottle"

"- Iti este dor de ei? De lumea ta?

- Uneori..Oare isi mai amintesc de mine?

- Daca tu iti amintesti de ei, cu siguranta ca nici ei nu te-au uitat..Exista lucruri pe care nu le uitam niciodata. Si oameni care ne raman mereu in suflet..

E liniste. Sta intins pe nisip, batranii il urmaresc de departe si din cand in cand schimba priviri intre ei. Priviri care nu au nevoie de cuvinte.

- Stie ca daca vrea poate sa se intoarca la ei? I-ati spus vreodata?

- Nu..Nu a intrebat..Am crezut ca s-a obisnuit cu ideea, ca nu ii e dor de nimic din lumea lui..

- Trebuie sa stie..Toti s-au intors macar o data, tuturor le-a fost dor..Chiar si noi..

S-a ridicat si a mers tacut spre ei, parca citindu-le gandurile.

- Pot sa ma intorc? Pentru o zi, pentru o vreme? Pentru ea..

- De la ea nu ai plecat niciodata dragul nostru..Poti sa te intorci. O vreme. Nu vei fi tu, nu fizic. Dar vei fi acolo.. Te vei putea intoarce dar numai in locul de unde ai plecat..Se poate ca ea sa nu fie acolo, trebuie sa stii asta. Se poate sa nu mai fie nimic acolo..Dar doar asa te poti intoarce..

Este decizia ta.

Se gandi putin apoi isi ridica privirea si raspunde

- Trebuie sa ma intorc."

Am ajuns la 2 mai si mi-am inghitit toate lacrimile. Caci am incercat cat am putut de mult sa nu vad 2 mai-ul ca pe locul din care a plecat Sorin. Sa fie asa..doar o statiune. Am stat si am privit pe rand golfurile, mi-am imginat ziua in care a plecat pe mare, apoi am cautat cu privirea caiacul si nu am inteles ce s-a putut intampla acolo. Marea mea nu pare nervoasa, marea mea nu este un ocean in spume, se vede totul pana departe in larg..unde se putea pierde baiatul nostru? Am plans pe sub ochelari si am facut eforturi uriase sa nu vorbesc deloc despre el. Pentru ca Sarga a stiut mereu ce simt..

Am mers pe dig cautand raspunsuri la intrebari mii..Am fortat un ras, am ridicat ochelarii sa mi se usuce genele, apoi am mers singura putin. Eu, digul, marea..si EA..

Pe pietre, la soare, calma - ma privea. Ma studia si parea ca ma astepta. Eu sa fiu sincera m-am socat. Vorbeam la telefon cu Elvis..S-a intrerupt. Am tipat, am facut poze si apoi am tacut..Caci m-am gandit: uite..marea mi-a dat ceva ca sa nu o mai urasc atat de tare!

Ea este vulpea de mare, o specie rara..O vulpe superba, sanatoasa, cu o coada imensa. Ea a fost ursul meu polar din desert..

Anca a zis ca se simte ca o "pasare intr-un ocean cu pesti"..Si eu ma simt la fel. Si vulpea asta..

I still hate that place..la fel cum de cate ori trec pe drumul spre Ploiesti ceva se rupe in mine..

Random photos VamaVeche 2 mai

Dupa Marea Neagra

Am regasit o Vama suspect de "bine". Apa calda, vizibilitate excelenta in apa, destul de multe alge si mii de meduze dar si guvizi botosi si rapane vii, alti pestici si balarii. Am dormit in cort, asa ca pe vremea in care spiritul liber era mai presus de fitza de a sta la hotel ca sa ai unde sa faci dus sau pipilica. Dar! Omul sfinteste locul, asa ca Vama mea a fost frumoasa pentru ca am fost in formatiunea corecta de oameni, adica cu cei doi calatori ai mei favoriti in materie de excursii neprogramate si platite in avans. Ne-am urcat in Bubu (care inca pastreza nisip de Egee in covorase) si am purces catre mare pe la 9 seara, cu catel si purcel, zacusca si tacamuri de plastic, vin alb de Jidvei si rush de la Cahul, cort, saci de dormit si izoprene. Pe la 12 cred ca eram deja la Ovidiu, cortul era pe plaja si totul era excelent. Mai ales eu si Vlad, imbatati de vinisorul Moldav. Pe plaja la prima masa, cin' sa crezi? Fratele Diesel pe care nu l-am vazut de acum 5 ani. Minunat am dansat pana am beut sticla de vin si pe la trei am luat-o usurel spre casa/cort. Mi-am pus pijamaua roz pufoasa si ne-am bagat la somn. Dimineata ne-au trezit voci ciudate de oameni care aveau ceva de zis pe plaja..Am baut ness in canutze din alea de Tarom. Am fost asa de inchipuiti si de hipiotzi frate! Parca aveam 16 ani si plecasem de acasa cu banii de iaurt! Mi-a placut maxim sa fiu in Vama ca in Vama de acum 10 ani..
Am mancat excelent in 2 mai la Micul Golf, asa un bors bun de peste nici nu stiu daca am mancat vreodata!

(Dar 2 mai-ul nu va mai fi niciodata locul in care eu sa merg fara sa las o parte din inima mea acolo, fara sa ma uit in zare si sa imi inghit lacrimile. Am urat Marea asta atat de mult si cele doua zile in care am mers la 2 mai nu au facut decat sa ma faca sa ma framant si mai mult..
Nu o sa scriu nimic mai mult pentru ca nu pot sa scriu despre 2 mai. O sa pun insa o noua poveste si cateva poze. Caci la 2 mai Marea care ni l-a luat pe Sorin, mi-a dat ceva ce nu voi uita niciodata..)

Sambata noaptea a fost minunat, Daria ne-a dansat si am avut parte de niste poze excelente. Reviu cu un post numai cu poze caci inca nu am golit cardul. In rest..Vama si Marea Neagra in septembrie au fost de vis. Nici nu ma asteptam sa fiu sincera. Nu am vrut sa vad colcalarii si Pitzipoancele si ca sa nu mai tot mimam reactia de voma, i-am dat un nume: Gagarin. Plin de fufe si cacanari cu lanturi groase. Dacii si masini de Bg din care cantau manele, nesimtitii de ospatari de la Corasarul sau cum se numeste mizeria aia de rastaurant de pe plaja. Mda, Vama are si mizeriile ei. Pe unele le-am ignorat..caci am putut sa inroc capul. Altele..neh! Tara este inca plina de oameni de cacat, ne pare rau, dar asta este realitatea. Habar nu avem sa facem turism, habar nu avem sa protejam ceva. Au trantit niste constructii pe plaja, betoanele inghit satucul. Minunat va fi peste cam 10 ani. Si?! Unde speram sa ajungem? Ah! vrem sa fim ca bulgarii sau ca grecii?! Hahahaha! Apoi propun sa angajam NUMAI personal grec sau bulgaresc la restaurante si hoteluri. Caci aia NU TE FURA la nota, nu iti vorbesc nepotrivit niciodata, nu iti scuipa (sper!) in mancare..De aia VAND. Si noi..de aia mancam numai unde oamenii sunt OAMENI.
In fine, am luat-o pe campii dar cred ca am scris ce vroiam sa scriu.
Finalul calatoriei s-a petrecut pe la Negru Voda, serpentine si eu obosita la volan, pipilica la greu caci frate..cat pot sa pisha barbatii astia:)))
Am ras mult pe drum si am dezvaluit secrete despre care nu voi mai recunoaste niciodata cum ca "am zis/facut eu asta" :))
Am ajuns acasa sanatosi, am dormit mult si acum ma intreb: what the fuck am I doin' here man?????

New friends

Asa am gatit in Thassos la Esperides cu Sabine si Yanis:
http://visitingthassos.blogspot.com/2008/09/sabine-yanis-and-me.html