La sfarsit de weekend

Cumva toate deciziile pe care le-am luat in ultimii ani au fost luate ca sa nu sufere nimeni. In afara de mine. Sa nu sufere ai mei, sa nu sufere el, sa nu sufere dracu' si lacu'.
Nu am vrut sa mai sufere nimeni pt ca m-am gandit la oameni care ma iubeau si care nu si-au dat seama cat de repede pot sa scimb eu totul. Fara sa ma uit inapoi.. Sunt pe picior de plecare la un gratarel. Am vrut sa mai scriu doo vorbe..
Sunt obosita. Atat de obosita sa alerg mereu si sa fiu imbrancita tot traseul. Castig la final, dar sunt si singurul concurent. Pentru ca cei care m-au imbrancit pe drum au iesit fara sa isi dea seama din cursa. Mi-e groaza sa ma gandesc la reactia alor mei. Perfect timing mi-am ales, vorba cuiva - fix acum cand ai atata treaba si nu o sa ai timp sa suferi te gasisi:))
Da. E perfect. Vreau sa ma mut de acasa o vreme si sa gandesc cu mintea mea cele ce vor urma. Nu vreau sa aud idei sau mai grav! sa ii vad pe toti socati si sa imi suiere in urechi barfe de genul: " a innebunit , saraca!":))
Nu sunt nebuna. Stiu exact ce vreau si nu la mine ma gandesc neaparat. O sa mai povestim cand imi revin cu capul.
Nu am fost asa de terminata niciodata. Parca nu sunt eu. Imi tot vine in cap expresia "parca am intrat in anul mortii" si ma gandesc mereu la bietul meu frumos frate Schultz..Am ajuns sa fac tot ca si cand nu ar exista maine. Maxim. Perfect, fara pata. Sa nu fie loc de repros. Am ajuns sa intreb chestii de genul: daca deranjez sa imi spui ca plec:)) Eu, o delicata.
Sunt atat de obosita. Parca am intrat in anul mortii.


Noaptea a inceput insa asa:
http://moodboardfood.blogspot.com/2007/09/cina-de-sambata-seara.html

Realitatea

M-au sunat ai mei. S-au hahait cu mine la telefon intrebandu-ma "shi fashiiiiiiiiii". Si eu am ras si nu am vrut (ca de obicei) ca ei sa stie ca nu fac bine.
Beau vin toti. Indubitabil. Erau la masa, la buni - acolo unde se bea vin bun si rece si se mananca bine. Radeau si ma tot intrebau chestii, se bucurau ca ma aud si eu radeam. Tata s-a prins ca nu rad bine. Nu pot sa le spun nimic. Pentru ca ei tot spera ca o sa fie si copilul lor ok, ca o sa rada "pe bune", ca o sa vina mai des acasa si ca o sa CREASCA.
Cred ca ne-am despartit. Cred ca va citi aici si se va enerva, caci el este un "discret". Nu vorbeste decat strictul necesar, nu povesteste, nu barfeste. Nu il intereseaza.
Eu vorbesc. Si spun. Si nu ma intereseaza daca ma judeca oricine. Vreau sa ma lase sa respir. Pentru ca el nu ia pauze, o sa pun eu punct. Fara sa ma cert, caci nu mai pot oricum sa ma cert. Sunt muta de cand am venit de la mare. Muta. La birou ai mei ma intreba ce au de facut ca sa nu mai stau asa. Si eu rad repede si spun ca totul este minunat. In capul meu!
Nu vreau decat sa fiu EU. Fara sa am program, fara sa am restrictii, fara sa imi sune telefonul cand am treaba si nu pot sa raspund. Vreau sa RAD mai mult si mai des. El nu are nicio vina de fapt. Nebunia e la mine. Dragostea mea nu dureaza trei ani asa cum mi-a zis. Dragostea mea dureaza fix cat sunt fericita.

Am sa il intreb pe fostul meu mai fost chestii. El trebuie sa stie unde am gresit, ca acum suntem mari si ne-am mai desteptat..El musai e mai intelept - s-a insurat, are copil (hahaha). Poate el o sa imi spune EU UNDE GRESESC?
Vorbeam mai demult asa, pe mess.. zicea ca noi doi am fost ca fratii, apoi iubiti, apoi s-a dus dracului tot. Poate ar fi mai bine sa imi fac un chestionar inainte de a ma baga intr-o relatie. Ca asa trec ani, cate trei cate trei:))

Don't ask a thing.

Bucurie pentru CUC!!

http://www.annoing.com/
greeting mihaela
The added width to your penis fills and presses her from side to side to give your partner the most exhilarating sensations
gandulf demerin

Alo! Optimista! Trezirea fata!

Marea este totul. Stiu asta de cand am fost la mare prima oara. Eram o pice, ma tineau un cucul gol pe plaja. Ma durea la bascheti!

Am zis ca e cazul sa imi reviu miraculos din nostalgeala si sa ma narcisesc putin, asa inainte de masa.

E miercuri

Am fost plecata. Am ajuns la birou si am citit tot cu nesat, mi-a fost dor de lucruri..Dar m-as intoarce inapoi si nu mi-ar fi dor de nimic, niciodata. As pleca si as lasa totul in urma, masina cu ratele, sufrageria mea renovata de tata pentru puiul lui, pe ai mei, tot. Am mai zis demult ca imi place sa fug. Sa fug de toate si de toti, fara sa ma uit in urma. Oamenii oricum uita si iarta. Toti. Anii trec si orice durere as provoca cuiva - o sa uite.
Pentru ca nu ar fi prima oara cand plec si iau totul de la zero. Sunt asa de antrenata sa incep lucruri! Ma gandesc la viitorul meu. Din ce in ce mai des si mai serios. Nu imi fac planuri si nu programez nimic pentru ca vrea sa vad cum imi va mai trage inca una in mufa viata:)
Astept o blana in dinti precum lupul din bancul cu :"intra tu primul ca pe mine ma umfla rasul!"