De weekend?! Neh..din timpul saptamanii. In weekend radem!

M-am cam saturat de multe. As pleca departe, undeva unde sa nu mai tipe nimeni. Undeva unde sa aud vantul cantand si valurile spargandu-se in stanci. Azi dimineata ma gandeam sa vand cele peste 500 de cd-uri (oare cine le-ar cumpara?cine s-ar bucura de ce m-am bucurat eu?!). Sa mai vad ce chestii nefolositoare mai sunt printre "ale mele", sa ma debarasez de tot si sa plec in lume. Pur si simplu. Sa nu imi pese de nimeni si de nimic. Oricum asta imi doresc de cand ma stiu - sa umblu. Sa ratacesc. Sa vad oameni, sa cunosc oameni. As pleca fara tinta, fara un traseu. Cum zice Julie, as pleca sa descopar lumea. Desigur am niste obligatii aici, nu pot sa plec asa de nebuna. Trebuie sa termin de platit masina..si atat. In rest nu ma leaga nimic de nimic. Cine ma iubeste o sa inteleaga sau o sa mearga cu mine. Desi ma indoiesc ca e la fel de kamikaze:))
Nu imi mai aduce nimic nici o bucurie. M-am saturat de oameni care isi cara nefericirea prin lume si care revarsa problemele lor peste alti oameni. Eu sunt un om fericit! Pentru ca asa ma trezesc in cam fiecare dimineata! Ma trezesc si ma bucur de soare, sau ma trezesc si ma gandesc in ce ma incalt cand ploua. Cam astea is grijile mele. In rest totul e doar VIATA. Si iubire. Pentru oameni si pentru tot ce mai e prin lumea asta.
Totul e plin de amor. La unii oameni totul e plin de rahat. Ce pacat..

Blue Karakiri - noul membru al familiei

Ieri a ajuns acasa Blue Karakiri. Desi nu e ok sa duci pe cineva care abia a iesit de pe bancile gradinitei intr-un bar, la Que pasa s-a facut primirea lui Blue. Fetele l-au iubit din prima!! Nu vroiau sa ii mai dea drumul din brate!

Pana acasa Blue Karakiri a mers cu masini, pe bancheta din spate - ca un copil cuminte si ancorat de centura de siguranta. Are capul cam mare si nu vedeam nimic prin luneta, asa ca l-am culcat un pic:)



A citit Aventurile lui Habarnam inainte de culcare, am mancat si am povestit vrute si nevrute.

Am ajuns acasa amandoi si deja si-a facut un mic prieten!

A ascultat muzica si s-a bagat nasul printre cd-urile mele.

Ii plac scoicile mele!! Ii aduc aminte de ACASA..

Apoi am adormit si dupa mult timp m-am trezit odihnita si cu un tentacul in jurul piciorului si unul dupa mijloc:)

Aventurile lui continua. Si abia astept prima filmare!!! Cred ca o sa ii placa foarte tare! Numa' ca trebuie sa ii fac o husa de protectie, nu vreau sa il atinga toata lumea sau se sa murdareasca!!!

Barbatii de demult

Conform unui articol asa aratau pe vremuri burlacii:) In zilele noastre burlacii nu mai au parte nici macar de petreceri.

Asa mi-am inceput dimineata

Dupa ce a avut loc nebunia mondiala cu Dan Brown si Codul lui DaVinci, iata pe plaiuri mioritice o scriere cu care a debutat ziua mareata de 9 august, in anul de gratie 2007. Imi place acest om foarte tare (scriitorul, zic!) si va invit sa il cetiti cu ochii deschisi, pana la capat. Eu zic ca merita.

Azi nu..

nu vreau sa scriu nimic, pentru ca nu am nimic de spus. Vreau sa dorm. Vreau sa visez frumos, asa ca azi noapte. Vreau sa rad in somn, asa cum radeam pe vremuri, pana ma trezeam. Da..eu rad in somn. Si plang. Cand plang e mai nasol. Cand rad e foarte "misto". Imi place sa zic "misto"!
Visez si merg desculta pe holul cu gresia rece, spre baie, fac pipi in timp ce dorm, nu aprind nici un bec, nu pun zavorel la usa, doar imi dau jos pijeiul si fac pipi, incet. Atat de incet incat sa nu ma trezeasca cumva susurul. Ma sterg, ma ridic si cu pijiul aproape in vin plec spre pat, visand visele mele de copil care alearga in iarba grasa si uda, in pijamaua mea de finet, de copil, albastra, pijamaua cumparata de mama, pijamaua care ar parea nepotrivita unei femei de 30 de ani. O femeie in care doarme acelasi copil care ii viseaza visele noapti la rand. Pe copil nu il doare burta si nu ii este rau, copilul nu e stresat si nu are griji, masina, job, necazuri in amor. Copilul numa' viseaza in ea.
Intr-o zi am dormit la birou, cu ochelarii de soare, incognito. Fara sa ma stie nimeni. Am inteles ca uneori copilul este mai puternic decat mine si trebuie lasat sa preia controlul. Pe mine ma doare in cap, nu capul, ci in cap. Fix in cap. De cateva zile ma doare in cap, in partea dreapta - deasupra fruntii, cam asa..in mijlocul capului, doar in partea dreapta. Pe copil nu il doare nimic niciodata. Uneori ii este foame in somn! In vis, pardon.
Copilul din mine trage de mine sa dorm peste tot. La birou, la film. Niciodata la volan, copilul stie ca este responsabil atat de viata mea cat si de vietile celoralti nebuni din trafic. Cand am dormit la birou am visat. Era o continuare a unui vis, ceva asa, usor de relash.
Sunt prea obosita sa dorm uneori si pentru ca il enervez pe copil, el se razbuna si visele sunt triste. Rar..
Am sa merg acasa, in cateva ore vom fi numai noi, eu si copilul. Eu obosita, gata sa adorm si el vesel si pregatit pentru inca o noapte de vise! Numai a lui. Cu iarba grasa si umeda, cu picioarele mici si goale. Poate in noaptea asta ne vedem cu oameni mari pe care ii iubesc eu in secret! Copilul stie toate secretele!
Copilul din mine..

Stiati ca in limba spaniola, de la Mia

1- ...que es imposible chuparse el codo.
2- ...que la Coca Cola era originalmente verde.
3- ...que es posible hacer que una vaca suba escaleras, pero no que las baje.
4- ...que American Airlines ahorró $ 40.000 USD en 1987 eliminando una aceituna de cada ensalada que sirvió en primera clase.
5- ...que el porcentaje del territorio salvaje de África es del 28%, y que el porcentaje del territorio de Norteamérica que es salvaje: 38%.
6- ...que el graznido de un pato (cuac, cuac) no hace eco y nadie sabe por qué.
7- ...que cada rey de las cartas representa a un gran rey de la historia:

- Espadas: El rey David.
- Tréboles: Alejandro Magno.
- Corazones: Carlomagno.
- Diamantes: Julio César.

8- ...que multiplicando 111.111.111 x 111.111.111 se obtiene 12.345.678.987.654.321.
9- ...que si una estatua en el parque de una persona a caballo tiene dos patas en el aire, la persona murió en combate, si el caballo tiene una de las patas frontales en el aire, la persona murió de heridas recibidas en combate, si el caballo tiene las cuatro patas en el suelo, la persona murió de causas naturales.
10- ...que según la ley, las carreteras interestatales en Estados Unidos requieren que una milla de cada cinco sea recta. Estas secciones son útiles como pistas de aterrizaje en casos de emergencia y de guerra.
11- ...que el nombre Jeep viene de la abreviación del ejército americano a General Purpose Vehicle, o sea "G.P." pronunciado en inglés.
12- ...que el Pentágono tiene el doble de baños de los necesarios porque cuando se construyó, la ley requería de un baño para negros y otro para blancos.
13- ...que es imposible estornudar con los ojos abiertos.
14- ...que los diestros viven en promedio nueve años más que los zurdos.
15- ...que la cucaracha puede vivir nueve días sin su cabeza, antes de morir de hambre.
16- ...que los elefantes son los únicos animales de la creación que no pueden saltar (afortunadamente).
17- ...que una persona común ríe aproximadamente 15 veces por día.
18- ...que Thomas A. Edison le temía a la oscuridad.
19- ...que William Shakespeare el más grande exponente de la literatura inglesa nació el 23 de abril de 1564 y que murió en la misma fecha de su nacimiento pero 52 años después (23 de abril de 1616)
20-...que Miguel de Cervantes Saavedra el más grande exponente de la literatura española murió el 22 de abril de 1616 (un día antes que Shakespeare) pero históricamente se registró el día de su entierro (23 de abril), por lo que el aniversario de su muerte se celebra exactamente en la misma fecha que el de Shakespeare.
21- ...que el hombre tardó 22 siglos en calcular la distancia entre la Tierra y el Sol (149.400.000 Km.). Pero que lo hubiésemos sabido muchísimo antes si a alguien se le hubiese ocurrido multiplicar por 1.000.000.000 la altura de la pirámide de Keops en Giza, construida 30 siglos antes de Cristo.
22- ...que la palabra "cementerio" proviene del griego koimetirion que significa: dormitorio.
23- ...que en la antigua Inglaterra la gente no podía tener sexo sin contar con el consentimiento del Rey (a menos que se tratara de un miembro de la familia real). Cuando la gente quería tener un hijo debían solicitar un permiso al monarca, quien les entregaba una placa que debían colgar afuera de su puerta mientras tenían relaciones. La placa decía "Fornication Under Consent of the King" (F.U.C.K.). Ese es el origen de tan famosa palabrita.
24- ...que durante la guerra de secesión, cuando regresaban las tropas a sus cuarteles sin tener ninguna baja, ponían en una gran pizarra "0 Killed" (cero muertos). De ahí proviene la expresión "O.K." para decir que todo esta bien.
25- ...que en los conventos, durante la lectura de las Sagradas Escrituras al referirse a San José, decían siempre "Pater Putatibus" y por simplificar "P.P.". Así nació el llamar "Pepe" a los José.
26- ...que en el Nuevo Testamento en el libro de San Mateo dice que "Es más fácil que un camello pase por el ojo de una aguja a que un rico entre al Reino de los Cielos". El problemita es que San Jerónimo, el traductor del texto, interpretó la palabra "Kamelos" como camello, cuando en realidad en griego "Kamelos" es aquella soga gruesa con la que se amarran los barcos a los muelles. En definitiva el sentido de la frase es el mismo pero ¿cuál es más coherente?
27- ...que cuando los conquistadores ingleses llegaron a Australia, se asombraron al ver unos extraños animales que daban saltos increíbles. Inmediatamente llamaron a un nativo (los indígenas australianos eran extremadamente pacíficos) y les intentaron preguntar mediante señas qué era aquel animal. Al notar que el indio siempre decía "Kan Ghu Ru" adoptaron el vocablo ingles "kangaroo" (canguro). Los lingüistas determinaron tiempo después que el significado de lo que los indígenas querían decir era "No le entiendo".
28- ...que el 80% de las personas que leen este texto, intentarán chuparse el codo...


(Mia este o fata de care imi place mie tare. Care face poze si care este si un om foarte frumos)

Bunica

Sa-i spunem generic Mary Poppins. Bunica mea este o mica doamna. Cum ar spune tiganii din Brosteni, este o "cucoana". Bunica s-a nascut la 1939, s-a casatorit cand avea 15 ani si este mama a doi copii, a muma-mii si a unchiului meu Gicu.

Pentru ca era tanara si frumoasa, tataia Misu, adica bunicul meu, nu a lasat-o sa munceasca niciodata. Muncea el si pentru ea. Ea avea alte indatoriri. Sa fie mama si sotie, sa ramana frumoasa si sa nu ii iasa din cuvant. Tataia Misu era un om bun, dar aprig si..gelos..Asta am aflat de curand desigur. Asa cum tot de curand am aflat ca Mary Poppins s-a urcat in tren si a venit singura la Bucuresti sa isi vada fata, intr-un an demult, de Paste. Cat a trait tataia Misu, bunica nu i-a iesit din cuvant. Relatia lor era speciala, ea nu i-a spus lui TU niciodata, sau cel putin in fatza noastra..El era "matale" sau "mata", asa cum se spune omului pe care il respecti. Dupa moartea lui s-au schimbat multe. Toate in bine as zice eu, care o vad acum pe buni cu alti ochi decat cei de acum 25 de ani:))

Bunica este o intreprinzatoare, este o femeie care ani de zile a invatat sa conduca, dar a stat cuminte in banca ei. De cand a ramas singura duce tot greul unei gospodarii, insa asta nu a impiedicat-o sa fie prima femeie singura din sat care si-a tras apa de peste deal, pana in curte, ca sa aiba "ca la oras".

Este femeia care cu o litrutza de rachiu isi rezolva o tona de probleme.

Copiii de la tara vs. copiii de la oras

Incep cu sanatatea, pentru ca ma gandesc ca daca as fi mama, cel mai important pentru mine ar fi sa am un copil sanatos..

Copiii de la tara nu se imbolnavesc. Decat foarte rar. De obicei, daca se imbolnavesc sunt tratati cu ceaiuri si isi revin repede, poate dintr-o dorinta nebuna de a iesi din casa si a se juca "in drum". Pentru ca la tara copiii nu au parcuri - au in schimb: drumul (unde ai voie sa faci ce vrei atata timp cat esti atent sa nu te calce vre'o masina), au padurile (unde se organizeaza expeditii de cautare comori, ciuperci; strans de surcele; constructia de foisoare de aparare si nu in ultimul rand datul pe Curpeni - curpenul este o liana, lunga si rezistenta), au scaldatul in rau (la noi la bunica nu se spune "la garla") si au multe, multe alte feluri de a se juca si distra.

Copiii de la tara mananca aproape orice, inca de cand sunt mici. Nu au hrana la borcan - alternativa, nu au piureurile alea oribile de spanac si mazare, nu au cereale. Copiii de la tara mananca supa, ciorba, oua, paine muiata in ceai sau supa..Copiii de la tara beau. Majoritatea de cand au doi, trei ani. Bere, poate o gura de vin sau tuica. Intotdeauna inainte de masa. Pentru pofta de mancare. Copiii de la tara nu fac platfus, nu prea fac bolile copilariei. In cel mai rau caz sunt muciosi. Unii, cei care sunt din familii mai amarate au dintishorii cam stricati, dar sunt sanatosi in rest si frumosi si rad din tot sufletul. Stiu sa aprecieze o caramea, se bucura de o hainutza pe care le-o duci pentru ca tu nu o mai porti..

Copiii de la tara mananca frecvent bataie. Pentru ca le plac sporturile extreme. Pentru ca isi desfac jucariile primite cadou in scop clar de cercetare si remodelare. Majoritatea au aptitudini de mecanici sau tinichigii auto. Unii din ei stiu sa desfaca un motor de Dacie si sa il puna la loc, asa ..cu o marja de eroare de o piulita, sau poate..o piesa care nu a mai incaput acolo unde ii era locul.

Copiii de la tara muncesc de mici. Fetele au gradina lor mica de zarzavat, baietii merg cu caii la pascut sau cu vacile sau oile, care cum are. Noi cand mergeam in vacanta mergeam la pascut cu o carte, doua..Poate mai dorea sa citeasca cineva cu noi.

Copiii de la tara vorbesc limba romana de pe la 2 ani si 6 luni, stiu poezii, nu vorbesc stricat si nu se alinta sau matzaie, nu plang fara motiv si nu fac crize si istericale in magazine pentru cateva jucarii. Poate si pentru ca nu au magazine cu jucarii. Oricum nu sunt rasfatati. Sunt iubiti si tratati exact ca niste mici oameni. Mici-mici.

Poate nu sunt imbracati in cele mai trendy hainutze de copil, poate nu au adidasi, poate nu au lucruri noi sau curate. Initial au fost curate, insa copii se murdaresc, si la tara nu sta nimeni sa schimbe copilul de 5 ori pe zi. Totusi sunt atat de frumosi si de plini de viata incat nu mai vezi bluza pe care au pamant si ciorba sau galbenus de ou, vezi numai ochii veseli si plini de fericire. Copiii de la tara vorbesc frumos. Spun "Saru'mana" si te saluta chiar daca nu te cunosc. Sunt fascinati de tot ce e nou si nu vor decat sa vada, sa descopere minuni. Nu au habar de era digitala, nu stiu ce e ala un laptop sau un aparat foto de 6 megapixeli. Sunt modele inascute, sunt fascinati de sedinte foto si asteapta sa le trimiti o poza pe care o vor pastra pe perete pana vor fi mari si la casele lor. Au televizoare color, au televiziune prin cablu, le plac desenele, insa nimic nu se compara cu joaca in aer liber, cu fotbalul jucat cu o minge sparta si lipita si umpluta cu nisip ca sa fie greu de jucat cu ea. Copiii de la tara joaca sotron desi nu au asfalt sau creta, au insa un ciot de batz, un drum pe care trec rar masini si au cioburi colorate sau pietre. Mai joaca "pitulushul" care este "de-a v-ati ascunselea", joaca leapsa si leapsa pe oua, joaca "un-doi-trei la perete stai", "lapte gros" si inca o multime de jocuri despre care nu am mai auzit de ceva vreme.

Copiii de la tara au jucarii crosetate, dar si masini si roboti si tot felul de mutzunachi. Nu au monstri si nu se joaca de-a razboiul, nu au pistoale si nu se joaca de-a ucisul. Nu au computere si nu au jocuri cu sange pe pereti. Poate cand or sa creasca vor avea si computere si jocuri, insa copiii de la oras fac "computer" la gradi inca de la 3 ani. Fetitele de la tara sunt poate cumva mai nefericite..Nu au posete de blanitza cu moace de catei sau pisici pe ele, nu au pantofi cu Barbie si nu au rujuri de copii. Sau sampanie de copii. Cumva cred ca copiii nu au sex pana pe la 14-15 ani..Sunt COPII si atat. Arata la fel, se joaca la fel, se iubesc intre ei. Apoi cresc si o parte dintre ei se indragostesc, se casatoresc si fac alti copii. Cu care isi continua copilaria.

Copiii de la oras sunt sensibili. Se imbolnavesc usor, au personalitate de mici, sunt rasfatati si sunt la fel de frumosi ca si copii de la tara. Insa copiii de la oras, pentru ca au de toate, nu apreciaza nimic. Nu vad frumusetea din jur. Nu am ce sa spun despre copiii de la oras. Sunt incercanati si apasati de grijile parintilor, sunt nefericiti si se refugiaza in computere si jocuri care le mananca neuronul..Traiesc in familii preocupate de cariere si bani, intre parinti care se mai si cearta sau nici macar nu mai locuiesc impreuna. Copiii de la oras sunt parca mai tristi si nefericiti.

Sunt si copii cuminti si copii obraznici, si la tara si la oras, insa ca si look, ca si alura - copiii de la tara castiga. Asa saraci si murdarei cum sunt, ei sunt mai sanatosi si mai fericiti. Cu soarele lor, cu iarba lor uda in care alearga in picioarele goale, cu aerul lor curat, cu laptele de vaca proaspat muls, pe care uneori il beau fara sa astepte sa fie fiert, cu apa lor rece de izvor..Cu parintii lor, care desi muncesc mult, au timp sa ii iubeasca si sa se joace cu ei, sau sa le mai dea o mica bataitza, asa inainte de culcare. Si in plus mai au ceva! Au bunici! Au acei bunici depsre care citeam in povesti cand eram mici. Bunica este o icoana!!Bunicul e un sfant. La bunica vei gasi mereu ceva bun, daca te doare ceva bunica stie sa te faca bine. Daca nu stii sa faci ceva, bunicul o sa te invete. Maia si taiul sau bunica si bunicul..

Latter edit, 2019 - copiii mei de la tara au crescut mari. Bunicii s-au mai dus si au lasat multa durere in urma lor dar si multe amintiri atat de frumoase, de poveste. Sper ca macar o parte dintre copiii mei dragi sa scrie tot ce isi aduc aminte despre bunicii lor, asa cum eu am scris in 2007 despre ei:)

Coke vs. Coke Zero

http://www.cocacolazero.com/canwesueus.html

Aventura Olteneasca de weekend

Nu imi place sa conduc. Mi-am dat seama. Prefer un Bucuresti ticsit de masini, cu idioti la volan care depasesc fara sa dea semnal, cu vatmani forever care fiind in tramvai pot intre in tine oricand te afli (neavand de ales!) pe linia lor - linia lor de acasa!
Am condus 360+10 km sambata dus si 360+4 duminica intors..Foarte frumos drumul, de la Craiova pana hat departe este un drum nou pe care mergi cu drag. Soare, aer conditionat, etc. Masina in forma excelenta. Mica si nervoasa. Insa drumul de intoarcere, ala de duminica m-a terminat. Ma dor oasele, ma dor talpile, degetele..Ma doare tot. Clar, nu imi place sa conduc. Mai ales duminica. Am plecat de la bunica mea la orele 16, dupa ce s-a oprit ploia. Am zis ca mergem asa de relash..cu viteza mica, mai oprim la o tigarica, mai o muzichis fremoasa de final de weekend..Nu se poate. Pana in ora 20, cand tirurile sunt trase pe dreapta, mai e cum mai e, dar dupa..no way Jose. Romanul este mitocan. De la ala cu Seatul si blonda lui manelista, pana la ala cu Skoda..Niste javre, niste porci. Toti depaseau coloana de la km 36, frumos, elegant pe partea dreapta,desigur pe banda de siguranta..Romaneste! Apoi un domn dragut, cu masina de Tuborg (:)) S-a asezat strategic - jumate pe banda lui si jumate pe cea de siguranta! Ia pofteste de ma depaseste. Si au poftit. Mii de spume si injuraturi, tigari fumate asa, chill. Nu imi place sa conduc asa, cu oamenii din astia!
Imi place sa conduc noaptea in Bucuresti. Atat.
Aventura olteneasca va fi ilustrata maine cu fotografii minunate:)

A! Mi-am adus aminte. Oamenii sunt foarte rai! Rai de tot! Masina mea e mica si e foarte draguta! Si merge cu viteza!! Nu poate cu 130-150-160..poate cu 110-120! Rautatile de pe autostrada au ras de noi! Oamenii rai cu masinile lor mari si vitezomane!!