Maybe you're the next best thing to happen

copilului meu..

Despre mama ta o buna parte din cei care o cunosc or sa spuna atat: "Miki? Ce nebuna!". Daca ii intrebi pe tata Paiu si pe Dusi ei or sa-ti spuna lucruri diferite.
Tata Paiu o sa zica " Ciughiriki a lui tata, e nebunaaa!" si Dusi o sa spuna "Mikitza e diferita, speciala". Sora mea ti-ar spune "vezi ca maica-ta are gura mare si e rea de gura dar are un suflet bun, nu pune la suflet tot ce auzi".
Apoi urmeaza armata de prieteni.. luati in parte fiecare o sa iti spuna cate ceva, dar cel mai des vei auzi ca muma'ta este nebuna. In sensul simpatic. Verificata de un medic specialist, muma'ta nu e nebuna, e doar "complexa".
M-am intors intr-un noian de sentimente pe care le-am uitat pentru ca am vrut sa fiu fericita in aceste luni care urmeaza. Nu stiu de ce m-am intors, cred ca sunt confundata des cu cea care scrie aici. Care pe viu nu sunt eu. Pare ca scriu mai frumos decat SUNT..ca scriu mai frumos decat merit sa fiu tratata. Sau poate nu merit nimic din cele care imi sunt in fatza si eu incerc sa intind mana si sa ating ..neant.

Suntem numai noi doua, stii. O sa avem asa Paste, Craciun, zile de nastere. Nu cred ca e vre'o luna in care sa nu celebram pe cineva drag. Incepem cu Mircios in ianuarie, ce te vor iubi Maria si Teo si mai ales ce prajituri bune o sa faca Daneza..Apoi in februarie avem varsatorii, o matusica frumoasa cu ochii asa calzi, de caprioara + o alta matusica margareta, Martie esti tu, apoi tata Paiu si o bunica frumoasa, Aprilie mese intinse, Mai mergem la mare si avem un Taur cel putin, Iunie mancam cirese si ne bucuram de gemenii dragi de peste mari si tari, le scriem felicitari si ne pozam si postam pe blog pupici,avem si pe Mioara si inca fete blonde.. in Iulie o sa fie ziua lui mami care te iubeste cel mai multi din lume si mai avem o armata de Raci care ne iubesc, multi de tot..nici nu stii..August, Mirela Margareta si Boje-moiul si leoaicele frumoasa..apoi e Sabinica - matusa ta, Septembrie avem Dani si Greu, Octombrie o familie de Caramei si Bozzache, Noiembrie mama Dusi, Onuta, Vic si inca o armata de scorpioni..Decembrie..
Sper sa treaca repede anii astia si sa cresti mare si sa pot sa iti explic de ce mama ta a fost mereu altfel decat oamenii care se casatoresc si fac un copil si traiesc fericiti pana la adanci batraneti...Sa stii ca in mare astea sunt povesti :(
Dar sunt cele mai frumoase povesti si se intampla uneori. Deseori. Imi doresc foarte tare sa treaca repede lunile astea, sa fie martie, sa stau intr-o zi in pat si sa citesc o carte frumoasa sau sa vad un film, cu mintea curata, fara niciun gand trist si ..tu sa provoci o cascada, sa am emotii, sa ajung la dr si sa fiu nerabdatoare sa facem cunostinta..imi doresc sa trimit prima poza cu tine oamenilor care ne plac cu adevarat si ne iubesc si nu pierd nicio clipa ocazia sa ne alinte..Apoi vreau sa te aud plangand tare si sa stam noi doua in pat si eu sa ma uit la tine si sa stiu ca asta este noul meu inceput, ca tu ai fost mereu urmatorul meu lucru bun care trebuia sa vina.

E 19 noiembrie, peste 4 luni totul o sa aiba alta valoare si nimic din cele petrecute pana acum nu vor mai conta.

Sedinte la un psiholog special

Cand ni s-a comunicat inceperea de sedinte la psiho, toti au ras si au facut poante specifice necunoscatorilor. Eu am stat cumintica si m-am gandit: oare ce pot afla despre mine mai mult decat stiu? Hm..Oare tot ce aud despre mine e mai ADEVARAT decat ceea ce cred eu ca este ADEVARAT despre mine?!
Ion a venit cand eu eram bine cu nervii ( bine cu Vic) bine cu ai mei si bine cu jobul. Caci aceastea trei sunt variabilele din viata mea, astea erau unghiurile triunghiului in care ma loveam de ipotenuza, eu biata bila..Acum sunt patru colturi si locuiesc intr-unul din ele - in ala in care este fica-mea.
Apoi au inceput grijile. Vic facea numai tampenii si nu ne mai ajungeam cu banii, eu ma incapatanam sa nu spun nimanui despre parteneriatul nostru financiar si au inceput frustrarile. Cele 14 nopti de huzur in Grecia cu o gramada de bani s-au transformat in 9 zile cu un buget decent..Si certurile nu se mai terminau. Ah, da, banii nu aduc fericirea. Dar mie banii mei mi-au adus mereu fericire pentru ca fiecare leu a fost muncit cu greu si deci meritat..Cand vezi ca cineva isi baga penisul in munca ta parca ti se cam umfla venele pe gat..Ion mi-a zis clar "femeie, esti nebuna cu capul. In ce te-ai bagat? Il iubesti pe omul asta? Daca da, taci. Ca ti-ai facut-o cu mana ta. Daca nu, du-te in vacanta, fa-ti de cap si cand ajungi acasa da-i papucii. Nu e bine sa te desparti inainte de concediu!"
M-am gandit. Eu il iubesc pe omul asta. Asa iresponsabil cum este, cu capul in nori, cu moaca aia de copil cand se trezeste..e iubitul meu. Si poate e mai bine sa nu ma mai gandesc unde rahat se duc banii mei si sa incerc sa ma port ca intr-o relatie in care impartim totul. Nu a fost chiar asa. Toata iubirea din lume nu o sa stearga nervii si umilintele. Reciproce. Ca nu a tacut nimeni luni de zile. Compatibilitate intre zodiile nostre?! Maxima. Nervosi amandoi, plini de pasiune amandoi, nebuni cu capul amandoi..Ce putea sa iasa din atata flacara?!
Un copil. Probabil cel mai iubit dintre pamanteni pentru mine. Ion a aflat despre copil si s-a emotionat tot. Pentru ca stia cat de mult imi doream sa fiu implinita pe planul asta. Si ..baiatul? I-ai dat papucii? Neh! Mi-i da el mie. Toate perechile inapoi, peste botic. Lasa, stai cuminte, esti puternica, sunt asa de mandru de tine. Nu mai face "aia", "aia" si "aia" ever! Nu e treaba ta! Vezi-ti de tine si de minunea de copil! Si daca il iubesti..apoi nu ai cum sa il schimbi. Taci in inveti ca astia suntem noi barbatii! Nu ai ce sa schimbi la el. Daca il iubesti il iubesti asa cum este.

Au trecut lunile, bebe creste mare. Vic are locul lui special in viata noastra, mai mult a fica-si. Eu mai merg la Ion cu care rad si povestesc. Este un prieten care ma asculta si imi spune ca stiu tot ce am de facut si ca el e mandru de noi. Imi spune ca sunt o gravida frumoasa si ca daca Vic nu ne vrea, e alegerea lui. El e LEUL - el e mascului cel puternic. Eu si Kate suntem ale lui dar el nu e al nostru. Ca asa sunt leii, au fetele lor care ii adora si pe care le protejeaza doar asa..cu coama lui.

La multi ani tatal lui Catrinel. Fata ta are o verisoara nascuta foarte aproape de tine, ce soarta..Fica-ta o sa alerge Timisoara-Bucuresti ca sa impace zilele de nastere. Ce coincidenta! La fel ca mama ei care a alergat in ultimii ani intre zilele de nastere ale oamenilor dragi ei!

Prima noastra fetita

a venit pe lume azi noapte la 23.45, in tipetele sora-mi. Eu si mami asteptam in masina, eu cu fica-mea in burtica tropaind ca un hipopotam, mama facand calcule si gandindu-se la puiul ei care aducea un alt pui pe lume.
Brotacica era plina de o pudra care o facea suspect de creatza si serioasa, in realitatea e mult mai frumoasa. In plus blitzul de la telefonul meu o deranja si am auzit-o scancind fix ca o broscuta de pe lac. Tatal nostru si tata ei cred ca au fost de departe cei mai terminati de emotie..Eu as fi ramas cu Sabi la spital sa ii masez inca doua ore burta daca ma lasau oamenii aia, mama este un scorpion puternic si sigur pe el asa ca a dominat toata noaptea si a trecut prin doctori si asistente cu spagile aferente ca prin branza.
Eu am avut vreme sa vad conditiile in care nasti in Romania daca esti speriat asa cum a fost Nusha mea..Nu ma deranjeaza sa nasc langa o surora tiganca, as tine-o de mana daca salonul in care "deliveram" arata omeneste si mesele pe care stam cracite nu sunt de pe vremea razboiului de independenta..
Sabi a nascut "pe viu", fara anestezie. A nascut la fel cum ne-a nascut si pe noi mami. La camera de garda o armata de doamne romales isi asteptau fata care nastea si ea. Cand mi-au vazut burtica a inceput dixtractia: sa nu nasti cu anestezie ca nu e bine, Dumnezeu a lasat sa impingem noi, care putem cum putem, nu cu medicament sa nu simti ca esti vie.

Toate mamele stiu secrete, nu-i asa? Nusha mea nu a stiut ..i-a fost frica. Sper mie sa nu imi fie, eu vreau sa fie mama cu mine in camera, nu mi-am pus niciodata problema ca as vrea sa nasc cu barbatul meu in camera, dar mama e mandatory! Si daca e loc si de fete sa vie sa ma tie de mana si sa strige ca nebune IMPINGE, apoi...asa vreau sa nasc. Cum am trait toata viata - inconjurata de lume!
Sarga zicea: cata lumea te-a sunat? Multa? Iti dai seama daca acum a fost asa, cum o sa fie cand nasti tu? :))))
Mi-e dor de sora mea si vreau sa vina acasa cu copila si sa ne bucuram de mocutele pe care le face, sa radem cand faca kk si trebuie sa o schimbe cineva!! Abia astept sa vina bb acasa!

this is for the one I love..

Did you ever think of me
As your best friend
Did I ever think of you
I'm not complaining
I never tried to feel
I never tried to feel this vibration
I never tried to reach
I never tried to reach your eden
Did I ever think of you
As my enemy
Did you ever think of me
I'm complaining
I never tried to feel
I never tried to feel this vibration
I never tried to reach
I never trïed to reach your eden

Me, My daughter and I

Citeam demult povesti in care mame nebune incercau sa isi realizeze visele prin intermediul ficelor lor, fetele ajungeau sa faca doar ce vroiau parintii, nu aveau niciun pic de libertatea, nu aveau personalitatea conturata..
Pe noi mama ne-a lasat sa alegem. Am cerut sa facem diveste chestii, le-am facut. Desigur in limita posibilitatilor financiare..oricum nu am cerut niciodata mai mult decat si-ar fi putut permite ai mei:(

Mi-as dori ca fica-mea sa imi ceara sa faca balet si sa ajunga sa viseze macar ca poate dansa asa:



Mi-as dori sa iubeasca firul ierbii si sa vrea sa umble desculta fara sa aiba aere de copil de oras ca ii intra pietricele in talpa..Vreau sa imi ceara sa o duc la bunica si sa alerge prin padure asa cum am alergat eu..
Vreau sa iubeasca apa la fel ca mine si ca ta'su, sa inoate de mica si sa isi doreasca sa descopere minunile de pe fundul marii..
Vreau sa isi doreasca sa citeasca la fel ca mine, sa scrie frumos ca ta'su si ca mine, sa iubeasca imaginile si sa faca fotografie (ca tatal meu, ca mine si ca ta'su), vreau sa fie curajoasa si sa stie sa ceara ceva, cu mentiunea ca "a da e mai frumos decat a cere". Vreau sa stie ca lucrurile bune ajung la noi cand le meritam. Vreau sa iubeasca muzica si sa simta totul asa de frumos cum simt eu de 32 de ani incoace..sper sa ajung sa o invat tot ce am fost eu invatata ca e bun si frumos..
Uneori mi-e frica. Mi-e frica de lipsa mea de rabdare si de tact, mi-e frica de mine cea care, cand sunt nervoasa, reactionez gresit si ma port rau cu oameni pe care ii iubesc foarte mult. Ma gandesc ca poate intr-o zi o sa fiu nervoasa pentru ca nu sunt fericita (ca doar is om si o sa ma apuce si pe mine dambalaua) si o sa fiu rea in fatza copilului..dar apoi imi dau seama ca mama mea nu a fost rea cu noi niciodata, indiferent cat a suferit. Noi eram de fapt bucuria ei. Decat ca eu seman cu tata:))
Tocmai va saluta Kate. Nu sta asa cum am crezut eu, cu spatele la dvs, au contraire, este asezata cu fatza catre buricul meu deci va saluta cu ambele maini si din cand in cand mai suteaza cordonelul care ii aduce ce mananca muma'sa.

In cautarea printesei

Ne-am rotunjit destul in ultimele 5 luni.. In weekend mintea ne-a jucat feste. Ne-am trezit in fosta noastra viata, total neinvitate peste noapte, cu pijamaua cu ursi in geanta, cu buna dispozitie si dor..degeaba. Nejustificat as spune..
Apoi am spulberat totul cu binecunoscuta vehementa si isteria specifica (scuza cea mai buna ramane hormonalul disconfort..).
Vic ne-a aratat jocuri pe computer. Ambele cu un lait motiv destul de suspect pentru un domn de 29 de anisori..
Primul joc este cu un robotel extrem de simpatic, genul meu de animatie. Tot jocul e o poveste, o poveste in care asta micul isi cauta iubita..robotica.
Machinarium.
Apoi mi-a aratat un alt joc, in care un baiat care a facut ceva rau a fost parasit de iubita lui. Si deci baiatul asta (cam pitic el asa) sare si trece tot felul de obstacole in incercarea lui de a ajunge sa fie iertat de fata aia, o printesa, ca si robotica. Si mai are ceva frumos baiatul asta! Nu moare. Si mai poate sa dea si timpul inapoi si sa repare greselile.
Robotul e preferatul meu. Pentru ca are amintiri frumoase cu iubita lui. Apar in niste bule.

Vineri seara Kate a facut cunostinta cu tatal ei. L-a salutat destul de sgomotos, surprinsa fiind probabil de tandretea lui din ultima vreme (la adresa lui Kate exclusiv)..
E un copil atat de bun, pe care amandoi l-am chinuit atat de tare. Poate de asta nici nu sunt in stare sa vorbesc non stop cu ea, sau sa ii scriu in micul jurnal chinezesc primit de la Vic..Toata lumea cere poze cu noi doua, avem cateva acasa dar ..nu le-am descarcat inca. Si Kate creste si e o mica dansatoare de flamenco.
Intr-o lume ideala eu as putea sa fiu printesa robotica, cea cu care robotelul din Machinarium are amintiri frumoase in bule. Sau as putea sa fiu printesa pe care o cauta piticelul ala scotian care sare in continuu. Intr-o lume ideala Vic ar avea bule de amintire cu o printesa pe care a iubit-o candva..una cu care a mers in adancuri, una cu care s-a plimbat pe plaja. Doar ca el, spre deosebire de robotel nu si-a aratat niciodata sentimentele. Si nici nu ne-a cautat pentru ca nu ne-a pierdut cu adevarat pana acum. Poate doar pe mine, pe Kate inca o are.
Daca fiecare printesa are undeva un print care o cauta, oare si pe noi o sa ne caute cineva candva? Sau e nevoie sa plecam atat de departe incat dorul sa mistuie un pitic sau un robotel?

Caci daca e nevoie..poate soarta o sa ne duca departe. Intr-un loc in care daca vrei sa ajungi trebuie sa mergi pe drumuri cu panouri albastre si sperietori de ciori imbracati in politisti, apoi ai de trecut printre munti verzi unde vezi din cand in cand o biserica cu turle aurite, apoi accelerezi si ajungi pe faleze unde vantul iti bate in casca si ai marea pe partea dreapta, ramai fara gaz, gonesti, gonesti..si apoi un bac te duce pe o insula unde pe o plaja, sub pini, langa o barca rosie e un chaise-longue cu un prosop albastru pe care sta o robotica cu picioarele facute tzarc,si in tarc mai e cineva - o si mai mica robotica cu o palarie in cap.

Insa..ca sa treci de la un nivel la altul dureaza si costa mult. Si nu ai decat o viata, una in care nu poti sa te intorci inapoi si sa stergi tot ce ai spus, tot ce ai gandit, tot ce nu mai vrei sa simti, dar ai simtit..


(ce nu stie nimeni este ca undeva intr-un colt e un bec mic care clipeste, pe care daca apesi o sa iti apara tot felul de solutii agice care pot sa te ajute sa nu mori in aceasta singura viata si sa mai si repari din greselile pe care le-ai facut)