Creativa

Uite cum ma apuc eu si scriu desi nu am mai pus mana pe condei de ceva vreme..ma joc cu plastelina. da, la birou. stiu, e copilaros asa..dar imi face bine si in plus e o plastelina care miroase bine.
Am primit un morcovel intr-o zi. Apoi m-am apucat si ce a iesit vedeti mai jos, intr'o poza de o calitate slaba..eu cred ca sunt foarte dragute si urmatorul pas este sa fac si niste fructe. cred ca stugurelul o sa arate super!

Vitas & Karaoke la Cafeneaua Actorilor

Din weekend asteptam sa ajung la concertul asta. Ma gandeam cum o sa ma vad din nou cu toti oamenii aceia pe care ii vezi de cateva ori pe an, habar nu ai cum ii cheama dar ii stii si ei te stiu pe tine. Oamenii pe care ii gasesti la Carturesti, in anumite ceainarii/cafenele, la concerte, in anumite cluburi. Ash!
Concertul Vitas a fost asa o suPriza! Am intrat si ne-am ocupat locurile, hm..cam putini oameni, sala are cam 4000 de locuri, la Theivery a fost full, acum erau cam multe scaune goale. Ei lasa, ca desi a fost bine promovat mie mi s-au parut cam scumpe biletele..e criza..nu mai iese lumea. Ash! a doua oara.
Sa zicem ca au fost 2000 de oameni, sau 2500. De toate felurile, de la doamna coafata ca pentru nunta, cu cocul facut din buclele-i roscate vopsite, pana la Pitzy cu sacoul ei roz cu maneci scurte pus peste camasutza. Apoi erau oamenii care veneau de la birou, apoi mai erau mame si tati, doamne ...si ce crezi?! Pe randul doi, fix in fata scenei erau ele, fanele. Aplaudacele care stiau toate piesele (huh?!), fetele cu flori care vroiau sa se pupe cu Vitas.
Din punct de vedere vizual showul nu a fost deloc un show. O perdea cu luminitze rosii, albastre sau mov, depinde cand erai atent la ele, VITAS scris mare si cu un T simbolic asa, ma intelegi. Si partea cea mai tare! Intre piese, o vocea ca de pe alta planeta te anunta ce o sa patesti, cum muzica o sa iti intre in vene (sau era altundeva?!), cum o sa traiesti experienta extrasenzoriala, psiheldecica si parafrenica NUMAI ascultand Vitas. Bandul..4 baietei care il urmeaza pe Divas de 10 ani. Costumele..ma..cum sa va zic. Eu nu am ras niciodata la un concert. Imi pare rau, poate is afurisita, dar frate!!! 2009!!!!! Wake up! Ce era cu sclipicelul ala, cu hainutzele alea suspecte?! Baiatul cica e designer, sa nu aud bullshitul ca e vedeta, ca e artist si e excentric!
Arata ca un cantaret gay de prin 1980. Si muzica lui, sa ma ierte Dumnezeu, dar toata sala venise pentru trilurile alea si ...atat. Nu am gasit un stil anume de muzica in toate acele piese, ba e disco, ba e ceva cu iz sud american, ba e rock?! WTF? Limba rusa mie imi place si muzica din Rusia, dar MUZICA! Nu stiu ce am trait aseara. Ah! Am cantat toate refrenurile! Sper ca in afara de Robert si Madalina m-au mai auzit si altii, caci da, desi nu par, eu CANT. Exact ca Vitas. Si nu, nu sunt un fenomen mondial caci vocea mea nu se subtiaza si nici nu am atatea octave. Dar cred ca am condescendenta..Unde e fenomenul mondial mancatias?! (fara cratime).

Atat as fi vrut eu sa vad/aud. Sa zicem ca am vazut/auzit ceva pret de 3 minute, nu stiu ce..

Am cetit la Cabral despre Vitas si Traistariu. Am citit si postul si comentariile. Si la un moment dat cineva zicea ca da..al nostru e cum e, dar Vitas e mai bun si pana una alta Vitas nu a cantat "la mare, la soare, fetitele sunt goale" - aici era ceva cu stelutze..
Well..Vitas nu a cantat nimic care sa ma dea pe spate. Puteam sa vad pe youtube piesa care imi da fiori pe spinare. Credeam ca Vitas canta si neste jazz, pop.. Ceva. M-am simtit ca pe vremea cand aveam 5 ani si eram pe faleza, la mare, cu ai mei. La un local specific marii copilariei mele!
Sper ca la anu', in urma succestului imens de anul acesta, Vitas sa revina in Romania. Si biletele sa fie 10 milioane!
Cica la buda la Cafeneaua actorilor era o fata care venise si ea tot de la concert si care era data pe spate. Hm..sigur era de pe randul 2!
Am uitat sa va povestesc insa cum ne-a tinut Maestrul Zamfir cu rasuflarea taiata. Dupa ce a interpretat Ave Maria de s-a zburlit parul de romanca de pe mainile noastre, a venit asta micu'rusu' si a cantat cu gura (gatul) Ave Maria. Eu personal nu stiu daca iubesc mai mult pe lume o piesa..Apoi ce crezi! Vitas invita ianpoi pe scena Maestrul. Si incepe Zamfir si canta. Si canta. Si canta. Si canta. Si...canta..Si la un moment dat nu mai canta, ci se juca asa cu sunetele si cu naiul. Si ma uitam la o sala de oameni muti, pe fetzele lor se stersese orice urma de mandrie pe care o avusesera cand Maestrul cantase Ave Maria si ne lasase pe toti cu gura cascata..Acum pe fetzele lor se citeau alte ganduri, de la "mi-e foame", "oare e penibil daca ma ridic acum si plec", "hai frate sa aplaude unul ca poate termina", "nu, nu aplauda ca o sa creada ca ne place!", "cate sute de lei am dat pe bilet si mai ales de ce".
Cam asa a fost la Vitas. Am obosit scriind. Precis au fost oameni dati pe spate, foarte frumos. Dar cum ziceam candva - AICI e parerea mea, blogul meu, drept urmare, iote: Vitas din punctul meu de vedere putea si mai bine. Mai 2009 ca sa zic asa.

Enjoy Ave Maria, Shubert:



La Cafeneaua actorilor am cantat pana pe la 1 jumate. Prima mea experienta la Karaoke a fost fun, fun, fun. Erau acolo niste voci care..ne-au cam lasat masca. Un tip care a cantat cam 3 piese, o tipa cu ochelari cu o super voce si..Amir. Ei bine, eu nu ma uit la tv decat la anumite chestii, nu m-am uitat la Megastar, etc. Caci nu am avut timp. Eram fuarteeeeee ocupata. Acest baiat are o voce..Nu stiu ce bani va face el in Romania cu vocea aia, dar intr-o lume normala ar trebui sa faca..Mi-ar fi placut sa cante un Buble..El a cantat Elton John, dar nu-i nimic, mai mergem la Karaoke.
Despre Adventurierii cantaciosi, n-am cuvinte! Ne-a dat lectii Varu' Mare, care e un domn s'un print si care le are si pe voce. A fost indrumat catre Mamaia sau Cerbul de Aur, sa urce firma pan' la cer. Varu' care se ocupa a fost la mare inaltime, suit pe un scaun, a cantat si dansat frumos cu Aliciu-sotia si cu mine-surora; noi am ramas ultimii si am cantat cat ne-au tinut bojocii. In rest, timide fetele si mult fum acolo:))
(Ce o sa ma jumuleasca Ioanitele, Daniela si Didi, hihihi). Alin s-a bucurat de noi si de Silva neagra, noi ne-am bucurat ca ne-am vazut. Si da, mi-a placut la Karaoke, n'as canta singura la microfon decat bine ametita, stiu asta, insa mi-a placut atmosfera, oamenii care miercuri noaptea petreceau si nimeni nu avea varsta, statut social, nimic..Toti am avut muzica:)

Mamma mia, here I go again
My my, how can I resist you?
Mamma mia, does it show again?
My my, just how much Ive missed you
Yes, Ive been brokenhearted
Blue since the day we parted
Why, why did I ever let you go?
Mamma mia, now I really know,
My my, I could never let you go.


Life is good. Eu sunt fara voce, in pat. S-a intors raceala:) Deja ne-am impacat cu ea. Si ea cu noi.

Spune-mi o poveste

Povestea de mai jos este pentru fatA care nu a uitat niciodata sa viseze si pentru baiatul cu ochii albastRii, singurul care se poate juca in parul meu.
Mai este pentru inca cineva. I se spunea Printesa Balerin si era desigur din regatul Balerinilor - Corina Gramosteanu (Cora Gramos). Pentru ca nu ne vedem..



A fost odata, ca niciodata. Intr-un palat, undeva departe, peste mari si tari, locuia inchisa intr-un turn o printesa. Nu era o printesa obisnuita, era o printesa obraznica, de asta fusese inchisa in turn. Printesa noastra nu avea parul lung, legat in cosite, ci era tuns scurt, nu purta rochii pompoase, ci pantalonei scurti, avea mereu genunchii si coatele julite, juca pac-pac cu feciorii din regat, alerga cat era ziua de lunga prin crangul din jurul palatului..
Intr-o zi Printesa noastra cunoscu pe Micul Cosar. Un baietel mereu murdar de fum, un golan de'a dreptul. Prietenia lor era rau vazuta de cei din palat, mai ales datorita diferentelor dintre ei. Dar Printesei nu ii pasa, ea il placea pe Micul Cosar. Impreuna explorau cosurile tutror caselor din jurul palatului, se jucau cu animalele, trageau fetitzele de coditze..

Anii trecura si intr-o zi Micul Cosar marturisi Printesei dragostea lui.


Printesa se bucura ca in sfarsit "legatura" lor devenise mai puternica. Si ea visa, la fel ca toate printesele in rochite matasoase..insa nu vroia sa spuna Micului Cosar ca in spatele juliturilor din genunchi si a pantalonilor scurti, se ascundea o fetitza.

Tot la palat traia si o alta fetitza, Mica Zuza. La fel ca Micul Cosar, Mica Zuza nu era de sange albastru. Dar avea parul lung, am putea spune chiar ca avea sex-appel..

In ziua in care Regele a aflat de prietenia dintre Printesa si Micul Cosar, a decis sa inchida obraznicatura intr-un turn, sa o tina departe de toate.

Ursul Lewis a fost desemnat sa fie profesorul indrumator al Printesei, el trebuia sa se ocupe de educatia ei, de transformarea ei intr-o adevarata fetitza. Profesorul Lewis era un urs bland si bun. A fost fermecat de Printesa din clipa in care a vazut-o pentru prima oara. Fetitza noastra obraznica era plina de energie, il fascina pe Profesorul Lewis cu istorisirile ei, cu aventurile pe care le-a avut cu Micul Cosar.

Tot Profesorul Lewis a sugerat Regelui aducerea Mamei Mouse in turnul in care era inchisa Printesa. Mama Mouse a invatat-o pe Printesa sa gateasca, sa faca prajituri, sa fie o adevarata gospodina. Profesorul Lewis era atat de mandru de mica lui eleva. Parea ca l-a uitat pe Micul Cosar..

Pentru ca in Regat aveau loc tot felul de evenimente, Regele a uitat de Printesa inchisa in turn, asa ca Profesorul Lewis si Mama Mouse au mai adus inca doi "locatari" in turn, pentru a se juca cu Printesa. Chiar daca Regele dorea ca fiica lui sa devina o ADEVARATA printesa, fetitza noastra era totusi o fetitza care trebuia sa socializeze, sa se joace, sa nu uite ca in fiecare adevarata Printesa este un copil.

Cei doi frati gemeni Ursii Roz au fost companionii printesei. Au povestit o data cum, undeva intr-un regat apropiat, intr-un turn, inchis la fel ca si ea, traieste un baietel..Nu era un baietel oarecare, era un baietel special, la fel ca ea. Si pe el tatal lui ii inchisese in turn si uitase de el acolo..

Ochi Albastrii (caci asa il cheama pe baietelul nostru) avea o problema - asta fusese motivul pentru care fusese "pedepsit"- el iubea oamenii. Iubea toti oamenii, fara sa ii pese ce sange le curgea prin vine, cat de albastru sau rosh era..Bratele lui era mereu deschise, iubea copiii, iubea muzica, natura. Ursii Roz fusesera companionii lui o vreme, pana cand Imparatul hotarase sa ii trimita departe de baietel.

Atat de frumos povestisera Ursii Roz despre Ochi Albastrii, incat intr-o zi Printesa noastra crezu ca s-a indragostit. Profesorul Lewis, Mama Mouse si cei doi gemeni Roz pusera la cale un plan prin care cei doi sa fie eliberati si adusi impreuna. Printesa noastra visa la aventuri alaturi de vasnicul Ochi Albastrii, la peripetii in codru..

Fara a ii spune nimic fetitei, Profesorul Lewis schita planul de evadare. Mama Mouse trimise gemenii Roz in imparatia vecina pentru a il pregati pe Ochi Albastrii de marea evadare.

In tot acest timp, trecura anii..Micul Cosar se insura cu Mica Zuza. Printesa noastra crescu mare si la fel si Ochi Albastrii. Fiecare dintre cei doi stia ca undeva, peste munti si vai, intr-un turn undeva, exista un suflet pereche, un partener de aventura. Undeva exista o fetitza care inca are julituri in genunchi si nu are (inca) rochite. Undeva exista un baietel cu ochii de cer, un baietel in care zace un aventurier, insa nimeni nu a scos asta la lumina.

Undeva, candva Printesa noastra va evada si la fel va evada si Ochi Albastrii. Intr-o padure, undeva, candva, fetitza cu pantaloneii scurti si julituri in genunchi va da nas in nas cu baietelul cu bratele deschise.

Chiar daca ei 2 nu se vor casatori, macar vor trai o multime de aventuri impreuna. Asa, speciali cum sunt, nimeni nu o sa intelega ce anume ii leaga.

Faptul ca au fost diferiti sau inchisul in turn?

El e oricum destul de bizar..avea chiar si niste prieteni lilieci in turn. Liliecii de care toata lumea fugea pentru ca toti credeau ca sunt vampiri!

(maine aflam daca s-au intalnit sau nu..)

Leapsa de la Zuzu

***Ce îti place sa faci atât de mult încât ai plati pentru asta?
Sex?! Hahahahahah! Glumesc. M-am blocat. Nu stiu ce imi place atat de mult incat sa platesc, pentru ca platesc zi de zi pentru ce imi place..
As plati sa pot avea o mica adunatura de bungalouri pe malul garlii, de vale de supermarketul din Skala Rachioni. Numai 150.000 euro. Daca stiti pe cineva care mi-ar da banii astia, eu i-as da pe toti si m-as muta maine acolo si as face hotelarie, spala lenjerii, as gati pentru oaspeti..

***Daca ai afla azi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face începând de mâine?
Pai mai..nici nu stiu cat mai am de trait. Pot sa mai am 3 ani. De aia plec la vara, nu? Dar, daca as stii ca mai am de facut 5 ani, as face fix ce fac acum, cand nu stiu cat mai am de trait. Traiesc. E adevarat ca o frec masiv, ca nu imi fac de cap, dar ma strange "demnitatea" intr-o menghina de aia nu ma depravez intens. As da mai multe cadouri cred, ma refer la multimea de haine pe care nu le port, la cduri pe care nu le ascult, carti pe care le-am citit si as vrea sa le citeasca si altii. Maine ..pai maine m-as apuca sa vand chestiile de valoare. Nu mai am job, salar deci trebuie sa vand tot ce are oareshce valoare ca sa am cu ce sa plec. Caci da..m-as cara rapid! Cum unde?! Pai in Africa sau Asia, sase luni cu pitici care vor sa invete orice i-as putea invata. Aia 5 ani pe care ii mai am de trait nu sunt din cauza de nicio boala care se ia, nu?! Macar atat cer! Sa fiu sanatoasa inainte de a o mierli..Multumesc.

***Daca ai câstiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum?
Nu. Desigur ca nu as mai sta acasa ca un parazit care se viseaza in studentie! Pai mai zisei, 150.000 euro e casa de pe malul marii. Masina de plata - inca niste miutze. Un fond de pensie pentru ai mei si sora-mea. Un cont pentru fiu-miu+fie-mea (speram sa ne reproducem curand cumva). Apoi..plecam in lume cu banii aia si facem cum a facut doamna aia pe care o interpreta Demi Moore in filmul Flawless.

***Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, în cel mai important ziar din tara?
- Cand o sa am 46 de ani..hm..Pai ziarul vreau sa fie unul de oameni seriosi. Sau o revista de muieri vreau. Vreau un reportaj, poze cu mine si plozii, eu sunt in pantaloni scurti kaki, bronzata, picii la fel. Suntem murdarei si titul articolului este: O mama care nu se teme de primejdii (hahahaha, mama heroina). V-ati prins nu? Eu am plecat cu milionul de euro, nu am murit dupa 5 ani, si ma duc cu tot cu plozii dupa mine in lume, si stam acolo si vietuim cu oamenii. Si da, am si un barbat dupa mine, si da, este frumos la fel ca absolut toti barbatii pe care i-am avut alaturi.

***Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerera?

"Baba asta nu ar fi vrut sa moara niciodata. A crezut mereu ca un vampir frumos o sa se indragosteasca de ea si o sa ii daruiasca nemurirea. Ca sa aiba timp sa invete, sa treaca peste epoci, sa cunoasca din ce in ce mai multi oameni. Baba asta a visat imens. Si a fost o fata bunaaa..Rea de gura, dar bunaaaaa"

***Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine?

Aici nu e nimeni, aici nu odihneste nimeni. Caci spiritul meu e liber si va vegheaza, deci: PARTY ON!

***Când erai mica ce le raspundeai celor mari la întrebarea: Tu ce vrei sa te faci când vei fi mare?

Ei asta-i buna! La cat papagal aveam era clar: avocata!

***Ce ai face, daca ai sti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi?

As tot incerca, over and over.

***Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine?

Muna? Munica-bunica? O nebuna e bunica voastra. Asa e de cand eram noi mici. Ne-a carat prin lumea intreaga dupa ea..Ne-a innebunit cu piticeii ei, cu cartile ei. Femeia asta si-a retrait copilaria odata cu noi.

***Daca ai putea acum sa te proiectezi în viitor, în ultima zi a vietii tale si sa îti iei un interviu, care sunt alea 3 întrebari pe care ti le-ai adresa?

01. Ai vre'un regret batrana doamna?
02. Ai vre'un pacat ingrozitor de marturisit? (baga repede ca pana vine popa eu intregistrez si pentru spovedanie dam play)
03. Ce vrei sa faci acum, pe ultima suta de metrii?

Leapsa merge in viteza la Dona, Miki, Anda, Lumi, Andreica-mica, Delia, Amalia, Monica. Ina a primit de la Ana asa ca s-au scos:)) Cine mai citeste pe la noi e invitat sa se bage ca e o leapsa fun:)

Lansarea Inei si cartea Inei

"E un sentiment placut cand te simti bine cu tine si totul pare ca se leaga. Pe unghii avea o oja albastra care incepuse sa se cojeasca si arata asa, trashy, gen Courtney Love. Era cam singurul aspect de desantare pe care si-l permitea, in afara de petrecerile cu tematic, in care se dadea in stamba putin peste medie. Media ei, adica."

"....ca fetele. Ca fetele destepte, libere, singure, care beau si danseaza, spre dimineata mai lasa putin garda jos si chiar apuca sa comunice cu pamantenii. Ba chiar, din cand in cand, se coboara cu totul pana la ei. Ea nu. Ea este cea mai dura. DEsi nu imbatranise in mod evident, ii intimida teribil pe cei din jur, si nu pentru ca ar fi aratat ca o dura, desi multora le era frica de ochii ei de un albastru neigaduitor, ci pentru ca din doua cuvinte indeparta orice picior de om. Cum simtea miros de mascul, mai ales, arunca barosul si se apuca se raga. Iar meseria ei de capatai era sa-si bage prietenele dimineata in taxiuri, cand ele erau deja muci, si sa le trimita in siguranta acasa, singure, cu problemele lor cu tot. Noapte buna, fetele mele. Fiti fara grija, eu ma descurc."

As putea sa scriu citate din carte pana dimineata. Dar nu. Cartea trebuie citita. Intai o citim noi. Eu poate ultima dintre Margarete, insa o citesc si rad si plang in acelasi timp. Caci fiecare cuvant de acolo e Ina, si fiecare om de acolo e cineva pe care il stiu sau l-am stiut candva/cumva prin ea.

Sa va spun cum a fost la lansare? Sa va spun ca am intarziat din cauza de Bucuresti de cacat si trafic infernal? Ei bine am ajuns cand incepuse momentul artistic, doi actori extrem de talentati ne-au facut sa traim emotii alaturi de ei. Ea, vesnica mireasa, el..un domn care a tot curta-o. Dar ea, tuanta nu il vedea..tot cauta cu privirea in zare un print calare. Ala care nu a venit niciodata..Cand el era deja batran si deja isi epuizase florile si invitatiile la inot plus tot ce inseamna arsenal de a ii intra in gratii, a noastra, vesnica mireasca..il vede. Si au trait fericiti pana la adanci batraneti. Nu prea adanci, caci va spusei ca imbatranise bietul om iubind biata femeie neroada.

Excelenta interpretarea, muzica de asemeni (sau e asemenea?!) . Lumea din ceainarie? Frumoasa. Atat de frumoasa..Numai fete. Femei. Au crescut toate fetele alea cu care beam la sase dimineata in Vama sau cu care mancam feluri-felurite in casele Inei..Acum fetele sunt mamici sau s-au facut niste doamne. Frumoase. Mama Aurelia stralucea..Atat de mandra de puiul ei. Nu pot sa va scriu cu cuvinte ce fursece de casa am mancat, cu gust de "facut in casa". Mama..tot mama.

Ina a semnat ore intregi. Pe nicio carte nu a scris acelasi lucru, ca eu m-am uitat! Pentru fiecare a avut un gand, scris din tot sufletul. A scris rosie la fatza si cu burta la gura, sau cum ar zice ea "cu pepenele mare". A ras in continuu, ne-a pupat si mangaiat pe toate, exact cum va ziceam acum cateva zile, ca o mama!

Am ajuns acasa cu geanta plina de carti. Jobless fiind ma abtiu cu greu sa cumpar o tzoala, sau ceva de mancare special (porcarii de obicei, dar am si eu pofte). Ei bine..la carti nu mi-a mers. Cu un gest invatat de la maestrul Mihai am lovit marginea cardului cu o pocniture de dejt si mi-am zis: Golden Card! Asa ca mi-am cumparat 4 carti. Dintre care doua cu mancare. Greek food. Una cu poze! Me happy!

Si de cand am intrat in casa si pana m-am asezat la Pride and Glory ca sa imi fac norma de un film pe zi, am cetit pana la pagina 82, am ras cu hohote de Michael Coward, m-am trezit pe malul marii intr-un cort, pe plaja si o rochie matasoasa mi-a trecut prin fatza ochilor..

Mai am. Mai sunt inca niste stari de trait. Azi.

Sambata dansanta

Asa mi-am inceput ziua, dansand. Si pentru ca mi-am facut un nou playlist ma gandesc sa fac chestia asta in fiecare zi. Miere neagra sau ulei de masline pe stomacul gol, o jumate de ora de sarit (cum ar fi sa am o camera in casa ...ce dansuri tribale si fals tae-bo trag pe aici prin casa..asa fun ar fi sa ma vaz pe net:)).
Am fost la Barfly aseara, asa de mult fum..dar muzica tot aia. Si oamenii, tot aia. Am dansat putin si am plans de la fum..Oare o sa ma opresc vreodata?!
Dansez acum. Mai am inca nebunia asta in mine.

I see you, baby, shakin' that ass
Shakin' that ass
Shakin' that ass

Ce-a mai sarit capritza noastra si ce mici pitici mai are

In trupul unei femei de cam 30+/-1 ani traieste de tot atata vreme un pitic care nu da voie femeii sa iasa decat rar-rar de tot la suprafata. Cand piticul este nervos, tipa la oameni care iubesc femeia care s-a uitat pe sine, judeca tot ce il inconjoara, nimic nu e destul de bun, totu'ii pute piticului..
Am incercat sa adorm noptile trecute si de fiecare data cand inchideam ochii, pe sub pleoapele mele plasma se desfasurau cadru dupa cadru filme de animatie, tablourile lui Dali, scurzandu-mi-se in minte, un copil imbracat in costum, cu vestutza, imi da lectii de viata si ma sfatuieste sa ma trezesc. M-am trezit constatand ca am pierdut femeia din mine undeva, habar nu am unde. Atat de bine ma simt sarind si topaind si golanind cu baietii incat ma intreb daca nu cumva la mijloc e jocul marsav al zisului pitic! Parca il vad frecandu-si mainile de drag..Am incercat sa "experimentez" chestii, am dezbatut azi indelung cu mine insami (cand piticul era plecat) si am ajuns la concluzia ca trebuie readusa la viata cumva femeia aia..nu stiu sa spun cand am pierdut-o, nu stiu unde sa o caut dar ma gandesc ca trebuie sa existe macar o sansa sa o iau inapoi in timp pe un fir de viata si sa vad unde este..Exista scoli inalte unde inveti sa devii o doamna sau trebuie sa te nasti asa? Desigur "domnia" nu se reduce la oja jungle red pe unghii, creme, fond de ten si papuci cu toc (pe care btw n-am reusit sa merg decat in conditii de maxima necesitate - nunti, botezuri, cumetrii)..Vara 2008 o sa imi ramaie cumva in minte, caci e vara in care m-am simtit femeie, m-am purtat ca atare, am purtat chiar si fustitze, sandalutze, decolteuri, etc..insa toate cu un singur scop. Marsavesc. Acela de a seduce. Au urmat luni de zile in care m-am amagit cu povesti pana cand m-a pocnit frica lui Jerry Maguire - eram singura cuc si nimic nu e mai rau decat sa fiu singura. Asa ca undeva acolo am ucis femeia din mine si piticul si-a pus tenisii si a atacat. Aproape sunt convinsa ca povestile mele de iubire au fost doar in capul meu. Mereu. Hihi! Printii nu exista, am vazut eu cum e treaba cu cariera si cu banii, sunt o capoasa plina de ea, orgolioasa si cu gura mare..si peste toate mai car dupa mine si fiara asta care imi macina sufletul.
Sa imi fac lista pentru 2009?! Caci de la implinirea celor 30+/-1 ani mi-am cam facut de cap si am trait nebuniile celor 20 de ani. As creste insa mi-e bine la 18-20..teoretic mi-e bine. Chestia asta cu spiritul tanar suna bine insa ma scoate din sarite sa aud over and over ca sunt deja mare si ar fi cazul sa am alt fel de viata. Si o sa fac o lista. O sa o pun intr-un plic si o sa tai de pe ea luna de luna cate ceva.

Acum am din nou timp. Nu ca as mai fi avut nevoie de timp, slava Domnului am stat deja 2 luni acasa..soarta probabil ca imi pune o festa la cale, but..who carres, we'll see. Mi-e foarte clar ca de muncit pentru altii e destul de complicat mai ales datorita caposeniei mele si minunatei gurii care nu poate sa taca. Sub semnul unei dreptati care nu exista nicaieri pe lume, eu ma trezesc purtator de cuvant si cer in schimbul corectitudinii mele, acelasi lucru. Bullshit. Ca si in amor, indiferent cat dai, nu stii niciodata ce vei primii inapoi. O sa scriu usurel povestea pe care un tata o va desena din dragoste pentru copii lui, poate iese pe hartie asa cum imi iese de frumos pe gura.. Apoi o sa incep sa invat sa merg pe tocuri, am vazut niste filme in ultima vreme si am fost inconjurata in ultimi ani de niste mujeres femininas..Conteaza nene sa fii pe tocuri! Hm..O sa fac niste eforturi supra omenesti sa ma maturizez..Si nu o sa mai astept/caut nici un print pe nici un cal caci nu vine nene..nici macar calul singur! Imi aduc aminte de jocul ala cu cubul si cu interpretarile care se fac in functie de ce alegi. La mine calul (barbatul) era PRIPONIT langa cub (eu), ce-au mai ras Margaretele cand m-au auzit..M-am simtit bine in vacanta asta, cred ca a fost o lectie de viata. Inca una! Ca si in filmul My Best Friend's Girl, am avut nevoie de o gasca de oameni foarte misto ca sa vad ca de fapt eu am norocul fantastic de a fi inconjurata mereu de oameni minunati..si ca desi sunt diferiti, fiecare are ceva-ul ala care pune piesa cu piesa la un puzzle care ma ajuta sa formez ceva, habar nu am ce, insa nene..e clar: I KNOW PEOPLE! Multi. Nici macar nu imi pasa cati dintre ei ma iubesc inapoi, eu stiu ce simt pentru fiecare. Sa ne revenim din delir. Nu sunt speciala asa cum ma alinta Miba Baby, nu sunt o mega-profesionista asa cum imi zicea GT, nu sunt multe, multe alte lucruri pentru ca nu simt ca as fi. Toti oamenii astia care mi-au spus ce sunt si cum sunt au facut asta pentru ca ma iubeau/iubesc. Habar nu am cine sunt. M-am simtit 7 zile ca si cand abia am terminat liceul si is anul 2 la facultate. Daca maine m-as duce la birou, inconjurata fiind de persoane responsabile, profii, etc..m-as purta ca atare..Imbraca-ma in ren si da-mi drumul intre copii si voi fi acolo, trup si suflet. Asta sunt. O caprita care sare, in care zace un pitic nebun care a ucis o femeie dupa care se uitau masculii (cu scopuri nobile desigur, nu va ganditi la mascari, depravari si cine mai stie ce), care inchide ochii si vede animtie si Dali, care plange cu un ochi si cu unul rade, care viseaza si nu vrea sa se trezeasca de frica sa nu cumva sa isi piarda colivia in care s-a simtit atat de bine ani de zile, colivie care ii este legata de un picior cu un lant. O tarai dupa mine. Stiu eu de ce..Cand nu o sa imi fie bine intru acolo si trag obloanele. Am inchis.

"fericirea e un lucru mărunt, e o aripă care vibrează, fericirea e un lucru mărunt, un pitic ce dansează"

Buna dimineata la Mos Ajun

Bună dimineaţa la Moş Ajun
Ne daţi ori nu ne daţi?
Ne daţi ori nu ne daţi?
Ne daţi, ne daţi?





Uite cum mi'a adus aminte Oana de vremea aceea in care Craciunul era magic..Tataie ne facea sanie din lemn ales special, cu talpicile ridicate de varfuri, incingea in foc bucati de tabla si potcovea sania. Incapeam toti 5 in ea, ce de lupte se dadeau ca sa apuce sa urce macar unul din noi singur si sa isi dea drumul din drum pana in matca, di'la'val'de casa lui Ghitzanu'. In dimineata de 24, devreme de tot, inainte sa cante cocosii, plecam la capu' satului..tin minte parca era ieri, abia deschidea bunica poarta de zapada..zapada era cat noi si noi eram micuti si aveam toiege de lemn facute de tataie, cu modele desenate cu fum. Aveam fiecare sacuiului lui in care puneam colindetii primiti, niste colacei fierbinti pe care femeile nu stiu cand ii copsesera de erau calzi la prima ora..O hoarda de pici pornea la colindat din capul satului si aia mai curajosi ajungeau pana in fundu' satului, mai la deal de cooperativa..noi care eram de la oras ne opream mai la deal de muica, cam pe acolo pe unde se terminau neamurile apropiata (caci daca am fi vrut sa trecem pe la toate neamurile, ajungeam acas´ pe inserat - moasa Gelica statea in fundu' satului si nasa, tumna'n Scroafa, la Lupsa).


De sarbatori tot satul mirosea a fum. Cred ca momentul care anunta inceputul Craciunului era taierea porcului. Nu am inteles niciodata cum putea bunica sa gateasca impecabil fara sa guste nimic! Bunica tinea toate posturile, stia pesemne si ea niste magie (si mai stie si azi) de facea asa niste sarmale si carnati fara sa puna prea multa sare sau prea putine ''miroase''..Porcul de Craciun era de obicei mai mare decat noi 5 nepotii la un loc. Saracul porc, habar nu avea ce soarta il asteapta, noua ne era mila de el. Mila pana la prima bucata de soric proaspat parlit, jupuita direct de pe shele..La Roshia Craciunul din copilaria mea era o poveste. De Craciun mancam pecie, mushchete, trandafir, matze..Si toata lumea vorbea olteneste..La nasa la Lupsa se bea vin rece din butie, la bunica beam tuica fiarta pana femeile curatau porcul si imparteau carnea in asa fel incat partile cele mai bune sa ajunga intr'o canta plina cu untura si sa avem pecie si trandafir pana de Pasti. Dar nu va spusai ce e aia pecie! Pecia este bucatica de carne aflata langa slanina, indiferent de bucata ' poate sa fie ceafa, orice. Orice nu e slanina, grasime, e picie. Mushchetele pe de alta parte este numai pecia de calitate superioara - adica muschiuletzul de purcel. Trandafirul e un carnat bun de tot, cum eu numai in zona olteniei am mancat...matzele sunt desigur intestinele de porc, spalate, curatate bine si intoarse pe dos, in care se indeasa maruntaie tocate musai cu barda si apoi se fierb intr'o zeama in care mai poti sa arunci la final, dupa ce ai scos matzele niscavai colindeti sa se inmoaie si sa prinza gust..


si mai e ceva! Sangeretele. Asta e o ciudatenie de carnat destul de bun. Dar nimic nu are acelasi gust ca atunci cand mananci acolo, din tigaia aia, pe plita aia. In bucataria care mi se parea atunci asa de inalta si in care acum dau cu capul de tavan..Craciunul nu era doar despre mancare. De Craciun cred ca mergeam si la biserica dimineata cu bunica. Tataie canta si noi eram asa de mici incat in campul vizual aveam doar mainile lui impreunate in fatza, mainile cu care tataie ne facuse scaunele mici, ca niste bancutze..Mainile care facusera sobele din casa, fiecare usa, fiecare toc de geam, fiecare carliontz de lemn sarit din rindea cu care noi de jucam vara intreaga..fiecare masa..sania noastra. Tot ce trebuia sa fie facut de un barbat, de un bunic ne facuse noua tataie. Si in plus ne invatase sa ne rugam inainte de masa, sa bem o gura de tuica pentru a avea pofta de mancare, sa dormim otzara la amiaza, sa nu injuram, sa nu zicem ''afurisit, al-din-balta'' - sinonime cu uciga'l toaca..
(La mine in sat femeile se duc la tamaiat. Urca dealul pana sus in cimitir, iarna sau vara..De asta mi'am adus aminte citind AICI sau AICI insa l'as trimite pe scriitor la muica sa ii povesteasca ce isi mai aduce aminte caci mai sunt multe vraji de notat..sau de auzit si pastrat.)

Craciunul meu a fost magic cu adevarat acolo, fara Mos Craciun imbracat in haine rosii, fara brad si luminitze..Cred ca magia era in oameni, in ceea ce se intampla de pe 24 din Ajun pana pe 1 ianuarie. De la mersul in colindat pana la sorcovit si mers cu Steaua la poarta la neamuri. Si cea mai frumoasa amintire de sarbatori (care imi vine acum in minte) ramane VICLEIUL. O mica scena cu cortina si 2-3 personaje, o poveste din Biblie, o femeie care facuse ceva rau si un barbat care cerea un ban cu o voce pitigaiata ''pune banul ca-i tai capul''. Nea Petrisor venea cu Vicleiul si noi eram fascinati de povestea aia si de papuselele ciudate cu pantalonei bufanti, puneam monede de 5 lei (o palarie de bani!) doar ca povestea sa continuie si omul ala sa nu ii tai muierii capul..


Ah, si mi am mai adus aminte ceva. Steaua cu care se mergea la urat, se facea in casa. Era o stea care avea in mijoc un loc unde se punea o lumanare, un loc unde se punea o mica icoana si lumanarea aia lumina icoana si steaua se punea cumva pe un batz si se putea invarti..nu era din hartie creponata, tin minte ca stralucea. probabil era hartie de la ciocolata..stransa intr un an de zile..Azi cred ca nu mai merg piticii la colindat. O sa sun dimineata pe bunica sa intreb daca mai face cineva in sat colindeti sau dau toti eugenii si alte bazaconii..Macar un mar si o nuca sa mai dea cineva. Asa m'as duce la colindat cu sacuiul ala de lana pus pe dupa cap..in cizmele rosii de cauciuc, cumparate de mami, cu sosetele de lana impletite de bunica si cu soru'mea si Paulica, Corina si Carmen. Ce'as mai avea macar maine dimineata 6 ani, sa ne duca bunica la poarta sa plecam in colindat..sa venim acasa si sa numaram colindetii si apoi bunica sa ii imparta pe toti egal si sa ne faca popoaie cu miere, coapte direct pe plita..





Buna dimineata la Mos Ajun.

Si multumesc lui Sorin Antonescu pe al carui blog am gasit exact atmosfera despre care va povestii mai sus.
(photo Sorin Antonescu)

Ultimele trei saptamani

Cam asa fu in timpul reunirii margaretelor internationale..La vita e bela, v'am zis?
Cele mai frumoase flori nu-s panselutzele sau trandafiri, ci Margaretele:

Fun cu vechea gasca, nu s-a schimbat nimic..poate cu greutatea unii stau altfel:))

Poze ar fi de pus sute, insa pastram pentru ochiul nostru anumite "pozitzitii" . Btw girls..have I told you latelly that I love you?

Monday all week

Ma simt de parca fiecare zi e luni. O luni obositoare, inca o dimineata in care nu apuc sa ma satur de somn, aceleasi haine care miros a balsam-ocean, fier de calcat, gel de dus, ochii inchisi, pasta de dinti, cafea, prosop, sutien, camasa, pantaloni, cizme, alte cizme, alta camasa, alt pantalon, fond de ten, uscator de par, luni iar si iar si iar. 

Mi-e frig in camera verde, goala fara Sabineta dormind cu patura in cap si bodoganind ca s-a saturat de fatzaiala mea in fiecare zi. Hainele mele aranjate fix ca intr-un magazin au devenit enervante, imi vine sa imi bag mana in ele si sa le ciufulesc, refuz sa fac patul si din cand in cand aprind lumanari parfumate. Nu mai tin minte ce visez, ma culc din ce in ce mai tarziu dupa incercari nereusite de a termina de vazut un film. Un film al carui final in visez distorsionat..actorii vorbesc engleza desi filmul era in spaniola, intr-un cadru surprind moaca mea intr-o oglinda si ma intreb ce caut acolo, ma trezesc putin si iau perna in brate apoi ma intorc in alt film, ala de acum doua nopti, Palestina, Kaif Nashif pe care il strig Said, alearga si mie imi pare atat de frumos tuns, ma intorc cu spatele la el si sunt in Iran, acasa, in paradisul colorat unde alerga trei pici.

 

Mai dorm putin in masina, o cucoana cu numar sugestiv B 74 VMP si blana la gluga claxoneaza si o invit in aia masii dupa care un domn din trafic ii serveste o noua portie orala. Ajung intr-o ora la birou, muta asa cum sunt deja de o saptamana si ma intreb: asta e nearga depresie despre care citeam in carti? Oare Simona avea dreptate si e ceva in neregula in filmul meu?

¿Quién soy yo?

Mi-a ramas "Caotica Ana" in minte de asta se numeste asa postul asta. Acum revad "Lucia y el sexo" si poate in zilele urmatoare voi scrie un post care se va numi "Sola en el sol". Am petrecut vineri. Mi-a fost rau samabata pana tarziu, apoi am continuat cu un botez unde am dansat pana am scos toata raceala din mine. A revenit acum, dar e deja duminica seara si pana maine o sa piara.

Vineri noaptea m-am trezit spunandu-i lui Robert (care ma ducea acasa ca un prieten bun) ca mie nu imi place de nimeni. Ca nu mai simt. Vad oameni in jur, ma uit si nimic..nu cred ca ei sunt goi, ci eu m-am golit cumva. Vremea in care hormoneii alergau si eu straluceam s-a pierdut undeva. Am crezut initial ca mi-a ramas "stralucirea" intr-un demisol, gresit - nu era acolo. Nici nu m-am intors vreodata sa o caut, dar stiu. Nici macar nebunia internationala nu mi-a facut mare inginerie. Ca sa aflu daca "stralucirea" e acolo, trebuie sa ma intorc undeva unde nu am ce cauta daca nu e soare. Asa ca nu voi cauta. Inca.
Vineri seara am deschis prima carte a prietenei mele, margarete Ina. Se numeste "Femeia care a uitat sa nasca". Ca de obicei, mi-au dat lacrimile si nu, nu eram destul de machita ca sa fiu emotionala. Mi-au dat lacrimile pentru ca una dintre povestirile Inei se numeste "Cum am devenit curva". Mi-am amintit ca acum luni de zile cand aveam senzatia ca sunt indragostita de Andrei am vrut sa scriu o povestea care se numea "Barbatul care a ucis curva din mine". Biete femei duse cu capul. Nu am apucat sa citesc nimic din cartea Inei.
Vineri dimineata m-am surprins urmarind un barbat cu privirea. Unul anume. Care nu parea gol. Au contraire..avea ceva care in mod normal m-ar fi intaratat. Dar nu..I'm not a chaser anymore. Am lasat privirea sa se intoarca si el si-a vazut de treaba. Inca nu m-am dumirit daca barbatii simt semnalele.
Vineri noaptea m-am trezit singura intr-un ocean de oameni. Prezentul meu, trecutul meu. Totul intr-o ora. O ora in care m-am invartit si am cautat sa vad unde s-a ascuns viitorul. Vag mi s-a parut ca zaresc ceva, dar pana sa ma prind ce si cum m-am intors pe calcai si am plecat.

"Un rayo de sol, guo jo joo..a mi corazon, guo jo joo
Bienvenida Lucia, da gusto oirte canta! Donde estas?
Cada dia mas aqui que alli"

Cred ca ultima farama din ceea ce am fost este in dor. Inca imi este dor. Cred.

"Ay, mi amor,
sin ti no entiendo el despertar.
Ay, mi amor,
sin ti mi cama es ancha.
Ay, mi amor
que me desvela la verdad.
Entre tú y yo, la soledad
y un manojillo de escarcha"

Imi place Medem. Il pastram in secret la "iubiti". Regizori iubiti.

Friday I'm in love

Ce noapte fetelor..Am inceput usurel. O terasa superba peste Calea Victoriei, frumoasele fete, Deea care sarbatorea zi de nastere, mama Chanela care gatise numai minuni si eu si Cristi care vorbeam biznis la un pahar de cola:(
Intr-o viteza am condus in Berceni City, mi-am facut baie si m-am costumat intr-un fel de chestie care ar fi putut sa calareasca caii, ar fi putut sa fie ceva japonez sau si una si alta+joben. Mi-au lipsit accesoriile, un joben. Sau un bici. Cu parul ud si ruj rosh pe buze am fugit la Music Club unde Onutza sarbatorea zi de nastere, doua pahare mici pe care se sprijineau felii de lamaie m-au salutat rapid si da-i si fugi nenicule ca mai aveam inca un loc de vazut.
O parte din gasca renuntase si plecase deja acasa. ZIca Miba baby ca au imbatranit, eu ce sa zic..ma simt mai tanara decat acum 15 ani. Am stat la o coada fix asa cum vezi in filme la intrarea in mari cluburi. Nu stiu cum se numeste casa unde avea loc desmatzul, stiu ca la coada erau niste soricei, o fata Heath Ledger mascata, frumoasa foc. Lumea era frumoasa, frumoasa! Dar a noastra era cea mai frumoasa..nu stiu daca am mai vazut asa o fata frumoasa de multa vreme..Andra. Am dansat pana la 3 jumate dimineata, apoi am plecat pe strazi pana la taxi.
Poze n-am..acum dorm putin..

Ca acum n'o sa mai fie niciodata..

Asa o zis a noastra in desele dati cand ea povestea ceva si pe mine ma umfla plansul. Caci eu traim penibil de rau amintindu-mi ce fericiti eram demult, cum ne iubeam mai demult si tot asa. M-as mira sa ma fi maturizat eu peste noapte insa de o vreme nu ma mai hranesc doin trecut. Nici nu ma prea mai gandesc la trecuturi, nu imi fac mari planuri de viitor..sunt asa. ACUM. Bine sau rau, nici nu conteaza, cert este ca acest ACUM a capatat oareshce importanta. Este desigur adevarat ca ACUM mie nu mi se intampla absolut nimic emotional, ca sunt intr-o moarte clinica amoroasa (hiihihhi) dar mi se pare destul de reconfortanta aceasta stare. Mai un sms, mai o poveste pret de cateva zile despre continutul mesajului, cateva interpretari si apoi stop joc. 

Viata continua. Nu am timp sa regret nimic. Ah! Cand am timp ma plang, mai trag un "suferel" aiurea pentru cu totul alt baiat..dar astea sunt copilarii. Mi-e dor de niste oameni pe care nu i-am vazut de multa vreme. Ma gandesc inca la Mihut care a disparut din viata mea dupa 7 ani de prietenie..el nu ma stia asa de open minded si eu m-am socat descoperindu-l homofob..Too bad. Dar mi-e dor de discutiile noastre si de rasetele noastre. 

Mai am un gand. Daca asa ca ACUM n-o sa mai fie niciodata, pot sa fiu precisa ca MAI BINE o sa fie. Si astept. A venit toamna. Eu sunt indragostita de tot ce vad in jur, mi-e frig si sunt racita cel putin o data pe saptamana, insa nu vreau sa renunt la tricouri si haine subtiri...

De la Donazz cetire! cu paranteza de rigoare..

A WOMAN SHOULD HAVE ...
enough money within her control to move out and rent a place of her own, even if she never wants to or needs to...
(hm..asa mi-ar fi trebuit o casa de cate ori am dat de greu si nu am avut unde sa ma ascund..)
A WOMAN SHOULD HAVE …
something perfect to wear if the employer, or date of her dreams wants to see her in an hour...
(well..pana pleaca sora mea cred ca mai gasim ceva decent in dupapurile din vastele apartamente)
A WOMAN SHOULD HAVE..a youth she's content to leave behind....
(neh..)
A WOMAN SHOULD HAVE .. a past juicy enough that she's looking forward to retelling it in her old age....
(oho..)
A WOMAN SHOULD HAVE ... a set of screwdrivers, a cordless drill, and a black lace bra...
(ei bine cu surubelnitzele stau rau..si cu restul:))
A WOMAN SHOULD HAVE .. one friend who always makes her laugh.. and one who lets her cry...
(am cate 2 cel putin din fiecare, slava Domnului)
A WOMAN SHOULD HAVE ... a good piece of furniture not previously owned by anyone else in her family...
(laptopul se pune?!am boxe 5+1 sau asa ceva..)
A WOMAN SHOULD HAVE …eight matching plates, wine glasses with stems, and a recipe for a meal, that will make her guests feel honored...
(am farfurii, am pahare si cred ca inca mai pot sa fac minuni cu ce gasesc in casa)
A WOMAN SHOULD HAVE ..a feeling of control over her destiny..
(mda..n-avem)
A WOMAN SHOULD KNOW... how to fall in love without losing herself..
(n-avem..)
A WOMAN SHOULD KNOW... how to quit a job, break up with a lover, and confront a friend without ruining the friendship...
(oh da, asta am invatat de curand, fix in ordinea asta cred)
A WOMAN SHOULD KNOW... when to try harder... and WHEN TO WALK AWAY...
(hm..n-avem iar..)
A WOMAN SHOULD KNOW... that she can't change the length of her calves, the width of her hips, or the nature of her parents..
(hihihi. asta fu cea mai frumoasa)
A WOMAN SHOULD KNOW... what she would and wouldn't do for love or more...
(well..reusesc mereu sa ma surprind pe mine insami)
A WOMAN SHOULD KNOW.... how to live alone... even if she doesn't like it...
(ei bine si la asta ma pricep de minune..)

Deci, fetele? Dans!

Chimia moderna

La o plimbare prin Cismigiu cu Cora Gramos am decis sa discutam putin despre vremea noastra si vremea lor. Inevitabil am ajus sa vorbim despre petrecerile nostre versus ale lor. A se citi ca NOI suntem aia de peste 25 de ani si EI sunt aia intre 19-30. Diferenta dintre noi nu tine de varsta ci de felul in care alegem sa ne petrecem timpul.
Pe vremea noastra la petreceri oamenii se placeau, deseori vedeai intersectari de priviri, o atingere intamplatoare care de fapt ii electriza pe cei doi, un dans in care simteai tensiune si chimie..La petrecerile de azi (alea suspecte la care merg eu) oamenii parca nu mai simt.
Sa zicem ca iau parte la un studiu de cateva luni bune. Si tot cercetez si cercetez. Nu am vazut nici o chimie intre oameni. Exista desigur chimie dar de cu totul alta natura..Acel fel de chimie pe care il observ de luni de zile este de fapt factorul care face sa dispara reactia dintre doi oameni..
Drogul nostru a fost ani de zile chimia asta intre un barbat si o femeie. Fluturii aia din stomac..Oare utilizatorii de chimie moderna simt fluturi in stomac? Mai vad omul de langa ei? Baiatul chimic modern simte fata de langa el ca atare sau vede in ea fata chimica moderna cu care imparte o placere care ii va tine pe fiecare in lumea lui?! De ce lumile chimice moderne nu se intersecteaza niciodata?!
Nu am vazut interactiune, nu am vazut priviri, tensiune sexuala sau nu, nu vad nimic in ochii omului chimic modern..Oh! Mint. Vad. Tulbure. La fel ca ei. Pret de cateva ceasuri universul are alte dimensiuni. Si totusi drogul meu a fost mai bun si tineretea mea altfel. Chimia de pe vremea mea te facea sa te simti bine, adrenalina era altceva pe vremea noastra:))
La petrecerea cu Cora Gramos oamenii au stat in trei spatii.
Intr-o bucatarie cupluri galagioase, oameni frumosi, vin si afinata, povesti din scoala, planuri de viitor.
Pe un balansoar in curte baietii cu ale lor, rasete, vin si afinata.
In living, noi - oamenii singuri. Desigur nu ne cunoasteam insa fiecare era legat de celalalt printr-un prieten. Ore intregi am ras si am vorbit, fara vin si afinata, fara sa ne stim de ani de zile, fara fluturi in stomac si fara chimie de orice fel. Am fost vii.
Noi nu ne-am schimbat de ani de zile. Indiferent cu cine suntem avem despre ce sa vorbim, gasim intotdeauna subiecte comune si ..RADEM.

Unde s-a rupt filmul de fapt? Cand au incetat oamenii sa fie deschisi fata de altii oameni? Cand a devenit chimia moderna mai importanta decat factorul uman? Nu reusesc sa inteleg cum iubesc astia mici, generatia fumigena. Ma uit la ei si nu ma prind unde vor fi peste 10 ani. Desigur vor fi unde vom fi si noi, insa cu cine? Pentru ca prietenii lor sunt diferiti.. Diferiti de mine si totusi si eu sunt moderna si chimica uneori..

The wedding

Ne-au stresat ingrozitor domnii de la presa cu fotografii in continuu..

Alecs a fost desemnat de catre picele invitate drept: cel mai frumos baiat de la petrecere.

Ale mele fete cu copil acasa:)

Tata Simi alaturi de fetele lui minus cea mai importanta dintre ele..

Noi ca de obicei in coltul vesel (simtind lipsa lui B, stie el care!)

Ada mea frumoasa si Vladutz

Eu si Adi - cei mai mari dansatori in viata (daca puneam mana pe el inainte sa puna el mana pe Gabi:))

Trista'n prispa la cununia si cu gandul: eu nu o sa trec prin chestiile astea comuniste ever!

Cu nasii, la poza

Cu "puiul" (fost) meu [Copill uite ce frumos a crescut baiatul asta!!]

Si din nou agasati de atentia care ni se acorda.

Concluzii: Nu cred ca pot sa ma casatoresc in Romanica. Daca totusi nu o sa am de ales..apoi o sa fie in conditiile mele. Nu la sfatul ala penibil cu ceremonia aia de doi lei, cu fotograful care iti face clasicul album cand tu semnezi si te uiti ca boul la camera. Nu cu sampanie si bomboane spaga, nu cu 5 minute de pupaturi intr-o camera mica, pe repede-inainte ca s-au mai maritat si altii si tre sa se pupe si ei. Nu cu local unde sa te enervezi cu ospatarii, nu cu aia, nu cu aia, nu cu aia!
Am zis si repet pana cand o sa inteaga si marele meu neam.
Doua petreceri. DOUA. Una la bunica sub par cu toate nemurile, cu muzica specifica de petrecere olteneasco-sarbeasca-de sub munte. Si una undeva pe o plaja cu fetele mele nebune si barbatii lor superbi si copii lor minunati.
Ah! Rochie alba - sa se asorteze cu parul sur! (Sa traiasca mama Margina care stie cum sa le zica!)

Keep walking

De cateva zile am descoperit cu stupoare ca mi-a expirat permisul de conducere..Prin luna aprilie a expirat, dar boema si senila nu vazuse. Am plecat ieri de la birou si fiind in pantofi sport am decis ca neste mers nu strica la gambe. Si am mers. Cotroceni-Berceni=doua ore. As fi putut sa plec din tara in aste 2 ore..
Imi prieste lipsa masinii, insa ma ucid formalitatile dobandirii unui nou permis. Cica in 10 ani mi s-au mai stricat din treburi si e musai sa refac analizele. Alta dixtractie, alt mers pe jos. Nu ma pot sui decat in metrou, si ala mi se pare neincapator destul de des. In dimineata asta am purces la drum pe la 8. Am vrut chiar sa ma odihnesc pe o strada si sa va povestesc ca pe Str. Panselelor ma imbata miros de tei, insa mi-am vazut de drum cu castile pe urechi si cu ochii in sus, cat mai sus. Pe jos e plin de rahatei de caine, in toate gradinile sunt pisici si am vazut si doua vrabii moarte in curtea spitalului de nebuni:(

Apoi am dat o raita in piata! Cum zicea si Delice: mooama ce tare e in piata nene!! Verdeata si fructe si legume si ..de toate! As fi cumparat multe chestii insa mi-am dat seama ca NU AM MASINA! Si nu am cu ce sa car, si mi-a parut rau de mine ca sunt atat de toanta si nefericita si aeriana si comoda..Asa ca mi-am luat un kil de caise romanesti si unul de cirese fara viermi, garantat. De la metrou mi-am mai luat 3 reviste Geo si asa, cocosata de greutati am pornit spre birou. Unde nu am ajuns decat cu inca o ora intarziere, caci SUPRIZA! La metrou iar dadai nas in nas cu Silvia si Oigen zis dulceatza, cu care m-am si oprit sa mancam neste inghetata la Macdo:)
Cred ca mi-ar placea sa fiu sef. Sau sa lucrez undeva fara program fix..
Btw, nu am rezolvat NIMIC la politie, astia de la Sectia 15 m-au trimis in Iorga pentru pasaport si undeva in Pipera pentru permis. Asa ca mai mergem pe jos putin..pana trece floarea de tei. Mai tineti minte Gura-leului? Floarea aia pe care o strangi de obraji si deschide o gura mareeeeeee? Am tot strans una azi si nimic..Nici Gura-leului nu mai e ce era odata..

Blue eyes..

I once loved a man named Paul. He had blue eyes and blond hair.. I was 4 years old, and so was he..
I loved him since I know my self. He is probably the best man in the world. And he is my cousin:))
Why do I have Paul Newman here?! Because my Paul is as beautiful as this man once was.

BZN-BLUE EYES
Vezi mai multe video din Muzica »

Monden, mondena, mondeni

Dupa ce sambata noaptea am filmat la TVR si am dansat la Booka Shade, duminica ne-am pus in gand sa indeplinim neste sarcini mondene - gen zile de nastere si botez.
Cam doua ore a durat gasirea unor haine, afara era cald si inca nu s-a facut schimbul IARNA/VARA in sifoniere. Am urlat si probat pana cand mi-am trantit o bluza care ma desgolea indecent + una pereche de pantloni albi si neste slapi.

(photos de pe http://www.zurli.ro/)
La petrecerea Mayei, in La Scena, am dantuit putin cu 50 de copii, am ras cu parinti si am intrat mai devreme decat trebuia cu torul, spre disperarea ma-sii care ne-a cam bestelit!

(photos de pe http://www.zurli.ro/)
Am luat-o apoi la pas pana la prima florarie de unde am luat trandafiri mamei Alexiei - care a fost botezata duminica:)
Primul botez la care m-am ras si m-am distrat si la care NU am dansat, ca ma "batea" slapii:))
Botez cu jazz..cu parinti tineri si frumosi si o minune de fetita.

Mi-a venit o idee..ce atata tam-tam sa ma marit domnule?! Nu pot sa organizez o mare petrecere la care sa ma imbrac intr-o rochie alba, sa imi adun toate rubedeniile si prietenii si sa petrecem?! De ce e nevoie de un ginere?! Nu pot sa ma marit singura, asa..doar de dragul petrecerii? Ca tare mi-ar placea o petrecere cu toata lumea:))

Mda. M-am gandit. Mi-e bine asa, nebuna! Si ..mondena:))

poze de la botez..soon!

The way I was last week:)

Am sarbatorit joia trecuta la "El comandante". Ziua lui Bubu, petrecere surpriza. El habar nu avea, noi eram inchipuite si ne faceam ca ploua. Am dansat in oglinda, am facut o mica prezentare de moda, am facut "roata" si un fel de concurs de sarituri si chestii legate de gimnastica. Am baut si ne-am bucurat de revederea cu oamenii dragi. Am incercat o poza cu Moni si Mi, dar ceasul meu a captat toata lumina blitzului! Ce sa-i faci, obiect de lux..

Vineri am fost la ziua unei "printese sburatoare" insa pozele sunt "compromitatoare" asa ca pastram discretie maxima!