Se afișează postările cu eticheta XMAS. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta XMAS. Afișați toate postările

duminică, 25 decembrie 2011

marți, 29 decembrie 2009

Despre cum a fost 2009

Anul asta a inceput bine pentru mine. In ianuarie Xristina ma anunta ca din iunie sunt asteptata la hotel pentru un job bine platit in spatele barului unde oricum mi-am petrecut ultimele 4 veri, pe insula mea frumoasa. In teorie totul suna minunat, salar bun, cazare si masa gratis, program super ok, insula mea iubita si domnul acela cu gene lungi care ma alinta si ma facea sa ma simt cea mai importanta gagica de pe planeta (sau era de pe insula?!).
Apoi a venit o oferta in RO, una pe care inca ma intreb de ce am acceptat-o..Probabil ca asa a fost soarta. Un job care a venit la pachet cu ramasul acasa, pierdut contract pe insula, pierdut relatie, gasit relatie noua, schimbat viata si pe mine..si apoi cel mai bun lucru ever: Kate.
Puse cap la cap cred ca am avut de castigat multimita lui Kate si atat. Daca in fata mea s-ar inchide usile la metrou si viata mea ar putea sa fie alta, sunt sigura ca Kate ar fi fost a mea pe insula mea sau in orice alta combinatie..Caci lucrurile care trebuie sa se intample, se intampla oricum.
Am avut un an greu in care am trecut prin niste stari pe care sa fiu sincera nu le doresc nici celui mai mare dusman, dar cumva totul trebuie sa se intample, nu asa ziceam? :)
2009 a fost frumos la Sibiu, la Balcic si in Thassos..a fost frumos acasa la mine, mereu. A fost frumos cu prietenele mele dragi si familiile lor. A fost frumos cu totul, mai putin la capitolul love life:) Dar stii cum e, nu poti sa le ai pe toate..
Sa zicem ca puse in balanta au fost mai grele cele rele insa daca pe talgerul cu bune pun copilul, cele rele se duc naibii.
2009 a fost un an de nerv si frustrare. A fost anul in care am fost mai proasta decat mi-as fi imaginat vreodata, pe plan profesional desigur. Am facut greseala de a nu fi atenta la detalii pe care de obicei nu le trec cu vederea, m-am lasat "facuta de fatza", culmea..dupa toata experienta pe care o aveam cu lumea asta mizera..Din nou, tot raul spre bine. Cat traiesc o sa invat. Probabil ca voi deveni o baba simpatica dar foarte inteleapta.
2009 a fost anul in care m-am enervat cu niste straini si am descoperit cat urasc mizeriile umane. Din nou, tot raul spre bine. Poate in 2010 o sa invat sa imi tin gura si sa lovesc peste bot toate cretinele care mi-au mancat zilele frumoase din 2009 (no offence cretinilor pe care nu i-am mentionat mai sus:)).
2009 a fost anul in care am aflat o multime de lucruri fara de care viata mea ar fi ramas o poveste minunata:) Multumesc pe aceasta cale oamenilor de bine care s-au gandit ca imi pasa de fapt de lucruri care NU aveau nicio legatura cu mine.
2009 a fost anul in care am daruit cel mai mult din toata viata mea. Cam cat am avut, atat am dat. Desi practic nu am primit pana acum nimic inapoi, teoretic am tot ce mi-as fi putut dori vreodata: o familie unita si fericita, o mama si un tata sanatosi care ne iubesc, o nepotica superba si o fetita in burtica.
2009 a fost anul in care am ales intre barbatul pe care il iubeam si copilul nostru. Ma indoiesc ca as fi ales vreodata altceva.

Poate a fost anul mai rau decat altii pentru ca am pierdut-o pe Luci si am plans extrem de mult in toate aceste 7 luni de sarcina, dar ..in viata mai si plangem. Si apoi mai si radem. A fost un an frumos de fapt. Si mi se pare minunat ca trece si anul asta si ca vine unul si mai bun si mai frumos..

La revedere 2009, anul cel mai frumos pentru ca mi-o aduce pe Kate dar pe care il las in urma - un pachet cu toate relele, impachetate intr-un cufar mare si greu, ferecat cu lacate greu de desfacut. Sa se scufunde cufarul asta undeva adanc in mare si toate relele sa ramana acolo, in abis, sa nu mai auda nimeni niciodata tot ce am auzit eu din martie pana acum.

La multi ani si abia asteptam 2010 cu o minte senina, cu casa plina, cu masa plina, cu familia razanda si cu muzica vesela, cu burtica dansatoare si cu oameni dragi aproape de sufletul meu:)

joi, 17 decembrie 2009

Happy, happy, joy, joy


A fost odata, ca nicodata un parsh roz care locuia intr-o cutie. Era un parsh timid, cu ochii clari, de cer..Insa avea o problema:( Era ingrozit de Craciun si sarbatorile de iarna. Cum se apropia Craciunul, incepea nebunia. Toata veselia de pe strazi, obrajii rosii ai piticeilor, bradutii plini de lumina, totul, totul il ingrozea! Si cel mai ciudat i se parea nebunia cu acele aratari facute de oameni pe langa casutele lor: niste bulgari uriasi asezati unul peste altul, carbuni in loc de nasturi, o oala rosie in cap si o matura drept mana! Nimic mai hidos!
Bietul parsh roz ..totul era asa de trist pentru ca nimeni nu se gandise la ceva atat de simplu pentru el..o parsha vesela cu gene lungi..

A fost odata ca niciodata Bubu. Bubu este o masina cantacioasa, cat e ziua de lunga alearga printre nori cantand si razand.

(asta e cutia mea favorita)
A fost odata ca niciodata...

In dimineata aceea Loola se trezise cu o stare ciudata. Mai erau asa de putine zile pana la Craciun si totusi Corul Palarierilor nu facuse inca nicio repetitie!
In camera toata lumea dormea, fiecare Palarier in patutul lui, miroasea a mar si scortisoara si din cand in cand se auzea un sforait subtire, asa ca un suierat. Loolaa cobori usor din pat si trase peste ismenutele roz o rochie lunga albastra, pana in pamant. Manecile rochiei atarnau lenes dupa Palarier, poalele il incomodau la mers..se strecura pana la patul lui Leelaa si il impunse usor cu degetul in obraz. Trezeste-te, vine Craciunul! Nu am pregatit nimic! Leelaa clipi des si apoi cu o voce subtirica raspunse - mai e vreme. Lasa-ne sa visam! Dar Loolaa nu ceda si se urca cu greu in patuc, langa Leelaa, o impinse spre perete si apoi se lipi cu genele de obrazul ei, gadilandu-l cu clipiri repezi.
Din patul de deasupra se auzi un oftat lung si o intindere de oase apoi un fes lung se itzi si de sub fes niste plete mov cursera. Buna dimineata zise Loomaa, vesela ca de obicei. Cantam astazi?
Dintr-o data atmosfera se anima si din patucuri incepura sa coboare palarieri piticei. Care isi indrepta spatucul, care casca cu o gura uriasa, unii se inghesuiau la chiuveta si isi udau fetzele, altii trageau de hainele colorate nestiind in ce sa se imbrace..
Loola lua un betigas cu care incepu sa bata frenetic intr-o farfurie de tabla: Liniste, calm! Liniste va rog.
Palarierii piticei se linistira, trasera pe ei hainutele colorate, apoi Loola ii aseza frumos la locurile lor. Isi aseza bucuruza palatie pe crestest si apoi ridica betigasul si in camera se auzi dintr-o data:


NAT KING COLE - SANTA CLAUS
Asculta mai multe audio Muzica

si odata cu Nat King Cole, incepura si piticeii sa cante si sa se veseleasca!

Vine Craciunul si eu si baby Kate suntem foarte fericite si am pictat cutii pentru oameni draguti care nici macar nu ne cunosc, am primit ceaiuri bune de tot si am dat si fetelor dragi care au poftit:)
Sper sa pastram aceasta fericire multa vreme de acum incolo! Acum mergem spre casa caci azi baby Gia implineste 1 luna deci vom bea sampanie si vom manca tort si vom vedea ce cadouri frumoase a primit buburuza cea mai frumoasa si cuminte dintre femeile din casa:)

luni, 5 ianuarie 2009

Goodbye 2008 Hello 2009! Hello Happiness Goodbye Loneliness!

Pentru ca inca nu mi-am revenit (asta era acum o ora cand m-am apucat de scris:)) si nu sunt in stare sa scriu mare lucru, pun neste poze si adaug cateva (mwahahahaha) cuvinte.

La multi ani 2009. Fuse si se duse si cel mai de cacat an de dupa mizeria de 1999.

Seven, seven, seven am strigat ca in spotul ala la bere. 7 oameni. Poiana Brasov. Remus dansand, BB ranit in cot, zapada ca in copilaria noastra, cururi rupte pe partie, 16 si ceva cutii de suc de mere, cu 2 cutii la sticla de J&B, Maria cea insangerata numa' mie, gratar facut in frig pe 31 decembrie, fete in izmenutze si filme, poze, rummy si crize de nervi cu trisare la maxim, multa mancare si spalat de pahare (Gica sa traiasca, Gica sa traiasca, La multi ani!) campionat de Wii (apasa A!!! mai Mihaela) , trombon si multa, multa galagie asa cum am mai auzit prin 1996, acasa la Caramele cand jucam rummy pe porunci si cineva isi ascundea "ma'ntelegiul" in spatele unei cravate de pionier..
Muzica. Robert.



X-Press 2 & David Byrne - Lazy (Mowgli Goes Deep MIx)
Asculta mai multe audio Diverse »

Asa de multa galagie incat acum, stand singura in casa ma intreb : ce caut eu in viata mea?! Si ...de ce se termina vacantele?! Si iubirile..si fun-ul..si sucul ala de rosii bun de tot de tot..

Am participat la Kristal Club, o seara cu Dj Project, nice asa (destul de penibil sa cante oamenii aia fix langa public, dar in fine..Rumania)..si apoi in alta seara Lee BURRIDGE (fix atmosfera de acasa cu o exceptie care a dus la consumarea multor licori..nu o vedeam pe Andra, nici raze de soare in jurul capului ei..foarte buna atmosfera, lume ok, multa rau).
Am avut fete cochete, freze nebune si baieti frumosi. Groaznic black russian dupa tequila si inca ceva cu roz. Never, va zic!

Seara de revelion a inceput dupa deja cunoscutele ore de somn (3-5 pe zi, incepand cu 6-7 dimineata),

gratar, wii, dusuri, creme, apa, mop, wii, pahare pline, pahare goale, Lori in baie, Gica in baie, Mada in baie, eu in baie, Rob in baie, ei 2 afara in frig (nu erau singuri, noi ii studiam cu atentie de pe geam), suc de mere, suc de mere, J&B afara, J&B in casa,

sedinta foto si....

emokizii surprinsi inainte de a sta pe intuneric si a isi taia venele cu petale de flori. Totul era true, true de tot.

***********************************************************************************

In alta ordine de idei partea cea mai frumoasa (pentru mine care sunt batrana de acuma si asemenea activitati de dixtractie nu fac decat sa ma adanceasca in neagra depresie)

o veti gasi curand IN LOCUL ACELA MAGIC UNDE OAMENII SE SIMT LIBERI.
Ah! Am zis ca o vreme nu mai scriem pe blog, nu mai vorbim la telefon, nu mai chinuim pe nimeni cu inchipuitele noastre probleme.
Dar facem o lista cu ce avem de facut in 2009, ca trece viata pe langa noi (eu cu mine insami, clasicul deja plural regesc cu care ma alint in dementa de a crede ca sunt o printesa si ca exista si printi pe undeva si aceia nu sunt deranjati de cei 18 ani din capul meu, prost combinati cu infatisarea unei femei - inca nedifinita, imbracata suspect, aproape baietesc spre stiti voi cum si eu nu mai scriu).

Va doresc sa scrieti numai chestii bune pe lista cu ce vreti sa realizati in 2009. Eu am inceput destul de suspect anul..sau a doua zi?! sau mai conteaza..

Love was in the air, but of course it was my AIR, from my planet, you know me..talking about blue eyed boy (milky perfume :p), than the greek, than I don't know who..right now i'm not happy with my self.

Special thanks to Robert (that we love and muah+muah, kisses&hugs)+Mada+BB for this:
http://www.youtube.com/watch?v=3811N79n_R4

[Chorus]
If I were a boy
I think I could understand
How it feels to love a girl
I swear Id be a better man.
Id listen to her
Cause I know how it hurts
When you lose the one you wanted
Cause hes taken you for granted
And everything you had got destroyed

la care se adauga:





I like them, I like them! I liked them first! Before I even met them I liked them! As soon as I met them I liked them right away! You hate them compared to how much I like them!

I'm steak! Me me me me me me me me!
=))

si apoi se adauga:


The Chemical Brothers - The Salmon Dance
Asculta mai multe audio Muzica »

Dansezi?!

luni, 29 decembrie 2008

Inapoi acasa

Nu mai merg cu trenul decat la cuseta. Am decis dupa ce 8 ore a trebuit sa ascult vocea Oanei din Lugoj, prietena cu Razvan si Bogdan, proaspat despartiti de iubitele lor care erau niste femei ingrozitoare, nu ca Oana - asa de draguta si friendly si alaturi de ei ca o adevarata prietena. 8 ore in care femeia asta a vorbit in continuu, poate va intereseaza ca tatal ei lucreaza in cadrul armatei si ea nu are de fapt o problema cu tiganii, decat cu aia rai, si Cristina, iubita lui Razvan era una din aia care zicea cu "mortii matii" si mai bine ca s-au despartit, nu ca Oana ar fi vre'o psiholoaga dar oricum asa ceva nu se admite si cum e cu jocul asta de carti in care se numara 16 carti si ai 2% sanse sa gresesti, mancati'as eu am crezut ca EU vorbesc mult!
Deci: NO TRAIN! Decat cu muzica la maxim in casti. Am citit mai bine de 10 ore cartea primita de la Andra de Craciun si m-am lasat dusa in lumea lui Nikos Kazantzakis, intr-un satuc grec sub stapanirea unui aga suspect..Timisoara a fost minunata mai ales datorita sora'mi pe care o iubesc maxim..Daca ar fi mai aproape cred ca as merge sa ma vad cu picea macar un weekend pe luna..
Acasa ma astepta bradul meu si ai mei cu multe bunatati, am mancat zilele astea de parca vine sfarsitul lumii..Maine plec spre Poiana, facutul si desfacutul de bagaje a devenit asa un obicei frumos..
Nu as mai fi vrut sa scriu aci pana la anul..Azi mi-a scris Yannis, my brother from Greece, fratele barman de la Esperides cu care de trei ani incoace petrec vara de vara. Sa vina vara deci caci asa nu imi place sa imi curga mucii si sa stranut!
La multi ani tuturor si va pup.

joi, 25 decembrie 2008

Aproape PERFECTIUNE!


Azi dimineata m'am trezit exact asa cum mi'am dorit in fiecare an de Craciun. Strigand ZAPADA! Caci da, a nins in Timisoara!
Sarmalele au fiert pana la 1 azi noapte si acum sunt din nou in cuptoriu, placinta cu mere ne'a umplut casa de miresme, salata boeuf a iesit super, azi vom da la saraci tocanita de pui, special facuta pentru a fi data de pomana (sunt oare batranei saraci pe aici..)..Am dormit bine bine si am visat bine bine bine, hihihi, daca as filma tot ce visez ce m'as mai rade dupa..
Ce lipseste sa fie perfectiune? Mama si tata..Cafeaua facuta de tati, tuica fiarta, masa din sufrageria noastra, bradutul meu frumos. Dar o am pe Sabon si o sa facem noi doua un festin!
Craciun Fericit Simona, Cornel, Ina, Delice, Zaza, Miruna, Alice, Anda, Andreea mica, Miki, Robert, Dani, Alex, Lumi, Dan, Adrian..si oricine mi'e in lista sau nu.
Sa aveti sarbatori frumoase si va pup cu drag.

Ina balerina fata! Pe ger si ghetush printesele nu ies din castel! Offff..

marți, 23 decembrie 2008

Buna dimineata la Mos Ajun

Bună dimineaţa la Moş Ajun
Ne daţi ori nu ne daţi?
Ne daţi ori nu ne daţi?
Ne daţi, ne daţi?






Uite cum mi'a adus aminte Oana de vremea aceea in care Craciunul era magic..Tataie ne facea sanie din lemn ales special, cu talpicile ridicate de varfuri, incingea in foc bucati de tabla si potcovea sania. Incapeam toti 5 in ea, ce de lupte se dadeau ca sa apuce sa urce macar unul din noi singur si sa isi dea drumul din drum pana in matca, di'la'val'de casa lui Ghitzanu'. In dimineata de 24, devreme de tot, inainte sa cante cocosii, plecam la capu' satului..tin minte parca era ieri, abia deschidea bunica poarta de zapada..zapada era cat noi si noi eram micuti si aveam toiege de lemn facute de tataie, cu modele desenate cu fum. Aveam fiecare sacuiului lui in care puneam colindetii primiti, niste colacei fierbinti pe care femeile nu stiu cand ii copsesera de erau calzi la prima ora..O hoarda de pici pornea la colindat din capul satului si aia mai curajosi ajungeau pana in fundu' satului, mai la deal de cooperativa..noi care eram de la oras ne opream mai la deal de muica, cam pe acolo pe unde se terminau neamurile apropiata (caci daca am fi vrut sa trecem pe la toate neamurile, ajungeam acas´ pe inserat - moasa Gelica statea in fundu' satului si nasa, tumna'n Scroafa, la Lupsa).


De sarbatori tot satul mirosea a fum. Cred ca momentul care anunta inceputul Craciunului era taierea porcului. Nu am inteles niciodata cum putea bunica sa gateasca impecabil fara sa guste nimic! Bunica tinea toate posturile, stia pesemne si ea niste magie (si mai stie si azi) de facea asa niste sarmale si carnati fara sa puna prea multa sare sau prea putine ''miroase''..Porcul de Craciun era de obicei mai mare decat noi 5 nepotii la un loc. Saracul porc, habar nu avea ce soarta il asteapta, noua ne era mila de el. Mila pana la prima bucata de soric proaspat parlit, jupuita direct de pe shele..La Roshia Craciunul din copilaria mea era o poveste. De Craciun mancam pecie, mushchete, trandafir, matze..Si toata lumea vorbea olteneste..La nasa la Lupsa se bea vin rece din butie, la bunica beam tuica fiarta pana femeile curatau porcul si imparteau carnea in asa fel incat partile cele mai bune sa ajunga intr'o canta plina cu untura si sa avem pecie si trandafir pana de Pasti. Dar nu va spusai ce e aia pecie! Pecia este bucatica de carne aflata langa slanina, indiferent de bucata ' poate sa fie ceafa, orice. Orice nu e slanina, grasime, e picie. Mushchetele pe de alta parte este numai pecia de calitate superioara - adica muschiuletzul de purcel. Trandafirul e un carnat bun de tot, cum eu numai in zona olteniei am mancat...matzele sunt desigur intestinele de porc, spalate, curatate bine si intoarse pe dos, in care se indeasa maruntaie tocate musai cu barda si apoi se fierb intr'o zeama in care mai poti sa arunci la final, dupa ce ai scos matzele niscavai colindeti sa se inmoaie si sa prinza gust..


si mai e ceva! Sangeretele. Asta e o ciudatenie de carnat destul de bun. Dar nimic nu are acelasi gust ca atunci cand mananci acolo, din tigaia aia, pe plita aia. In bucataria care mi se parea atunci asa de inalta si in care acum dau cu capul de tavan..Craciunul nu era doar despre mancare. De Craciun cred ca mergeam si la biserica dimineata cu bunica. Tataie canta si noi eram asa de mici incat in campul vizual aveam doar mainile lui impreunate in fatza, mainile cu care tataie ne facuse scaunele mici, ca niste bancutze..Mainile care facusera sobele din casa, fiecare usa, fiecare toc de geam, fiecare carliontz de lemn sarit din rindea cu care noi de jucam vara intreaga..fiecare masa..sania noastra. Tot ce trebuia sa fie facut de un barbat, de un bunic ne facuse noua tataie. Si in plus ne invatase sa ne rugam inainte de masa, sa bem o gura de tuica pentru a avea pofta de mancare, sa dormim otzara la amiaza, sa nu injuram, sa nu zicem ''afurisit, al-din-balta'' - sinonime cu uciga'l toaca..
(La mine in sat femeile se duc la tamaiat. Urca dealul pana sus in cimitir, iarna sau vara..De asta mi'am adus aminte citind AICI sau AICI insa l'as trimite pe scriitor la muica sa ii povesteasca ce isi mai aduce aminte caci mai sunt multe vraji de notat..sau de auzit si pastrat.)

Craciunul meu a fost magic cu adevarat acolo, fara Mos Craciun imbracat in haine rosii, fara brad si luminitze..Cred ca magia era in oameni, in ceea ce se intampla de pe 24 din Ajun pana pe 1 ianuarie. De la mersul in colindat pana la sorcovit si mers cu Steaua la poarta la neamuri. Si cea mai frumoasa amintire de sarbatori (care imi vine acum in minte) ramane VICLEIUL. O mica scena cu cortina si 2-3 personaje, o poveste din Biblie, o femeie care facuse ceva rau si un barbat care cerea un ban cu o voce pitigaiata ''pune banul ca-i tai capul''. Nea Petrisor venea cu Vicleiul si noi eram fascinati de povestea aia si de papuselele ciudate cu pantalonei bufanti, puneam monede de 5 lei (o palarie de bani!) doar ca povestea sa continuie si omul ala sa nu ii tai muierii capul..


Ah, si mi am mai adus aminte ceva. Steaua cu care se mergea la urat, se facea in casa. Era o stea care avea in mijoc un loc unde se punea o lumanare, un loc unde se punea o mica icoana si lumanarea aia lumina icoana si steaua se punea cumva pe un batz si se putea invarti..nu era din hartie creponata, tin minte ca stralucea. probabil era hartie de la ciocolata..stransa intr un an de zile..Azi cred ca nu mai merg piticii la colindat. O sa sun dimineata pe bunica sa intreb daca mai face cineva in sat colindeti sau dau toti eugenii si alte bazaconii..Macar un mar si o nuca sa mai dea cineva. Asa m'as duce la colindat cu sacuiul ala de lana pus pe dupa cap..in cizmele rosii de cauciuc, cumparate de mami, cu sosetele de lana impletite de bunica si cu soru'mea si Paulica, Corina si Carmen. Ce'as mai avea macar maine dimineata 6 ani, sa ne duca bunica la poarta sa plecam in colindat..sa venim acasa si sa numaram colindetii si apoi bunica sa ii imparta pe toti egal si sa ne faca popoaie cu miere, coapte direct pe plita..





Buna dimineata la Mos Ajun.

Si multumesc lui Sorin Antonescu pe al carui blog am gasit exact atmosfera despre care va povestii mai sus.
(photo Sorin Antonescu)

marți, 16 decembrie 2008

Cineva zambeste



Next Advertising, chapeau!


www.cinevazambeste.ro

Mie mi-a luat 5 minute cu tot cu verificarea codului postal ca nu tiu minte niciodata! Click, click, suma, card, tac-pac. Apoi aparu bradul si sub el copii colorati care zambesc.

Poate ca anul asta nu voi mai lua la fel de multe si scumpe cadouri. Poate bradul nu o sa fie, poate o sa raman in Timisoara sau ma duc la bunica si asa nu o sa am timp sa ma prind ce nasol e Craciunul. Sau poate nu o sa imi pese de nimic si viata mea o sa fie minunata cum a fost asta vara. Who knows..who carres after all..I don't. Am fost fericita 5 minute uitandu-ma la o pagina de net unde erau niste pici desenati care radeau. Mi-e destul.
Deci: click, click, card, numele scris ca pe card, suma, trei cifre de pe spatele cardului de langa semnatura, adresa, tac-pac, click = happy kids:)

Craciun fericit!

marți, 25 decembrie 2007

Si pentru ca noi mergem mai departe..

http://www.herald.ro/2007/12/23/colinda-lui-ahmed/

Silent..night dragii mei!

De Craciun

Cand ne dorim ce e mai bun si mai frumos pe lume, asta primim. Am avut parte de cel mai frumos Craciun din viata mea. Duminica dimineata am gatit cu mama, mai mult ea. Eu si tata am dansat pe muzica noastra sarbeasca Cimeri Uzivo, el a baut vin bun si eu am cercetat netul pentru retete diverse fantastice. Am facut "dulce" dupa reteta Simonei! S-au mancat repede, calde fara nici o glazura:)) A fost casa asa cum imi place mie sa fie, plina cu exact cine imi doream sa fie la masa. Luni am plecat in vizite, din casa in casa, incarcati de cadouri, am vazut un copil frumos bucurandu-se de carti si cadouri, am vazut o mama si un tata fericiti ca e copilul acasa in zi de sarbatoare, am ras si am cantat ca de obicei in gand si am sporovait tot drumul. Seara am ajuns acasa, la mine - casa plina si ceva ciudat in aer, ne-am tras sufletul si am plecat la Mircios si Daneza, ca in fiecare an de Craciun. Am ratat Mosul si frumosul Ren, dar am gasit o casa plina de bucurie si fetite frumoase si cuminti (una din ele locuieste intr-un castel!). Am plecat in miez de noaptea la Casa Margaretelor, Mosul lasase totul sub brad..Exista o magie in casa Margaretelor, in bucataria Mirelei toate sarbatorile au ceva special in ele..Magia..Am fost asa de fericita ca in visul meu de inainte de Craciun, totul a fost exact cum mi-am dorit. Am dormit bine, m-am trezit cu gandul la ciocolata, apoi lumea mea a cazut brusc. Am simtit ca ceva nu e in regula, ca magia se risipeste si habar nu aveam de ce. Da, eu am primit tot ce mi-am dorit, poate mai mult..
La mine in casa era ieri o atmosfera trista..Am simtit si in nebunia mea am crezut ca poate nu le-au placut cadourile..nu stiu de ce m-am gandit ca are legatura cu ei. Avea legatura cu mine. Azi am ajuns acasa cu acelasi gol in stomac. Am fost agitata, muta si nervoasa fara motiv.. Si apoi tata mi-a spus ca a murit Ciprian. Repede, fara sa ma lase sa respir.
Grasul s-a stins..Grasul nu ne va mai inventa povesti, nu va mai face misto de politisti pe strada, nu va mai fi un personaj dintr-o legenda urbana. Pe Ciprinzocul il stia cumva o lume intreaga, il stiau toti de la National Tv..multa lume.. Nici nu stiu daca trebuia sa scriu asta aici, oamenii nu vor vesti triste de sarbatori. Nu am iesit din casa azi si nu vreau sa ies. Am zacut in pat si am multumit in gand pentru tot ce am, pentru Craciunul meu de vis, pentru cei pe care ii iubesc asa de tare.
Grasul e departe de casa, dar acum va fi cu frumoasa lui..S-au terminat toate pentru ei pentru ca au plecat impreuna dincolo..

Noi mergem mai departe.

Pastrati-va sarbatorile de vis, bucurati-va de cei dragi si multumiti pentru ce avem chiar daca voi credeti sau nu intr-un Dumnezeu:)

M-a sunat Dona si mi-a sters toata supararea. Ma asteapta un delfin in USA, cica in 2008 trebuie sa ajung sa ne imprietenim. Era cald acolo si fata noastra e la plaja. Delfinul meu exista!!!


Cand cerem mult, primim si mai mult si pierdem mereu cate ceva..de obicei pierdem ceva care nu se mai poate inlocui..

Latter edit: 2008 ian 7

Nu a murit Ciprinzocul!! O ureche a auzit gresit si a dus vorba in bloc aiurea..Ce bine ca e in viata! Bietul gras ce o sa rada cand o sa auza ca l-am plans:))

sâmbătă, 22 decembrie 2007

Cresc mare dar nu singura!

http://atelier.liternet.ro/articol/5257/Simona-Cratel-Mihaela-Racescu/Kamikaze-kids.html



--------------------------------------------------------------------------------------------


Cred ca vom avea cel mai frumos Craciun din lume. Mama o sa ne faca sarmale si piftie, tata o sa se lupte cu mine sa vedem cine face pestele si eu voi invinge pentru ca eu voi avea CARTEA! ( adica voi gati cu Jamie!hihihi), sora-mea o sa toace la legume pentru salata si poate daca e in toane bune o sa ne faca un tort bun-bun. Intre timp nu mananc mai nimic pentru ca nu imi e foame. Am impachetat toata ziua la cadouri si sunt cumva multumita, si calma, desi cadourile is mici si inca nu ajung pentru toti.
Pup cu ocazia Craciunului minunat ce va sa vie pe Simona si feciorii, pe Miruna, o printesa Ana, pe draga mea Andreea, pe fetele mele dragi de la NY - Lolita si fetita Ina, pe Dsh, pe Vlad cel bun, pe Mircea si Cavalera, pe Andrei, pe Alex Brie, pe Mazi + gasca Robert, Dani+ soldatel, pe Zaza cea minunata, pe cel caruia ii simt lipsa si i se spune Musculin, pe Markus cu cronicile lui si daca nu ma opresc acum cine stie cand mai termin curatenia!
Craciun fericiti neobositi scriitori blogosferici! Sa va fie casa plina si sa va bucurati de parintii vostri, de prieteni si de sarbatoare:)

Pe cine nu am mentionat mai sus voi pupa direct.