Ganduri diverse

Daca am fost vreodata fericita cu adevarat, nu stiu. Stiu insa ca sunt
dovezi fotografice ale bucuriei mele. Vacanta cu Sarga si Vlad, apoi
mers la Andra si fericirea de a fi impreuna la Bisericani..drum catre
Thassos cu Mircea, apoi cu fratele Simi si apoi cu Piu si Ana...in
toate acele poze sunt o femeie singura fericita. Zambind mereu,
necenzurandu-mi exuberanta, cantand tot drumul, fiind eu insami, cea
pe care par ca o iubesc oamenii si o vor in preajma. Am inteles in
ultima vreme ca exista posibilitatea ca eu sa nu fiu facuta pentru
relatii. Asa cum exista femei care nu pot avea copil, eu poate ar fi
bine sa ma pastrez singura si fericita. Macar in poze. Nu am nicio
poza de cateva zile. Nici razand, nici plangand. Nu's. Nu mai sunt un
ras si o gluma, nu ma alinta nimeni, nu, nu sunt centrul niciunui
univers, nici macar al meu..nu mai sunt cea mai importanta de pe
planeta nici macar pentru mine. Am fost binecuvantata sa fiu atat de
iubita de oameni atat de buni, pe care i-am lasat balta de cateva ori.
Si nu trec zile in care sa nu ma gandesc cat am gresit..nu mai
conteaza. Sunt dupa o zi in care am parut "in regula" pentru ca
fiindu-mi rau am fost muta.Da, a revenit bila! In acelasi pachet cu
all incld. Sunt bine acum. Zicea cineva: cand nu scrii nimic pe blog
mi-e clar ca esti fericita. Nu scrie. Pastreaza-te fericita. Incerc.
Nu mi iese, nu stiu cine sunt si unde am murit. Poate ca fiecare are
parte de ceea ce merita, eu am crezut ca merit cu adevarat ceva. Nu..
Nu merit inca nimic. Daca o sa merit, o sa povestesc despre asta, insa
nu stiu cand. Noapte buna.

Into the wild

"When you want something in life, you just gotta reach out and grab it."

O sa vad filmul asta, poate asa o sa ma urnesc si o sa fac ceva cu viata mea. Pierd vremea amagindu-ma ca fac ce imi place, desi ma prostituez jalnic. Daca am o bucurie, aia e una care nici macar nu depinde de mine. Se poate schimba totul intr-o clipa, nu am cutezat sa vad mai departe de maine de teama ca daca as fabula si lucrurile nu ar decurge asa cum mi-ar placea mie, as putea sa cad intr-o prapastie adanca. Din care m-ar scoate desigur aceiasi oameni, satui deja de episoadele mele.

Frica cucu tremurul

Acum cateva minute se pare ca a fost un cutremur. Numa'5 grade. De luni de zile vad stiri si aud cum o sa vie zdranganeala mare, aia care ne va spulbera pe toti. Ei bine de cateva minute ma uit la Antena 3 unde o doamna draguta abereaza foarte otevist.
Concluzia?!
O sa muriti toti! Daca stati sub tocul usii, muriti! O sa fiti zdrobiti de pereti. Daca va asezati sub ceva moale, muriti clar! Toti mor! S-a dovedit stiintific. Daca stati langa mobila, o sa cada pe voi, daca fugiti pe scari incercand sa evadati dinimobil, clar o sa muriti caci or sa cada scarile. Oricum ar fi murim toti.

Acum razand ma intreb: pai daca tot murim, de ce mai pierdem vremea sa ne gandim ce avem de facut in caz de cutremur?! Can incepe zdranganeala, eu zic sa dam tare drumul la muzica. Stiu si piesa.


carl orff-carmina burana
Asculta mai multe audio Muzica »

Eu si maica-mea nu am simtit acest cutremur. Radeam carand bagaje de la masina la lift. Cu siguranta in cele 14 secunde de zguduiala noi ne zguduiam de ras.

De cutremur imi e cel mai frica de pe lumea asta..de cand eram mica. Mama mea ma tinea acolo in pantec in 1977. De aia is asa dusa cu capul.
Ma duc sa imi fac acum o limonada. Daca vin replici sa fiu macar hidratata.

(de minute intregi suna Romtelecomul. Singura retea ok in caz de cutremur, btw. Ce misto e cand suna toti si auzi acelasi lucru - simtitrati cutremurul? la voi se misca lustra? cum nu simtirati?! aaaaaaa..fu tare!!)

O sa beau niste vin. Postul asta fu foarte twiteristic, nu?

Azi, eu

We can fight our desires,
ooooo-ooooo,
but when we start making fires.
We get ever so hot,
ooooo-ooooo,
whether we like it or not.

They say we can love who we trust,
ooooo-ooooo,
but what is love without lust?
Two hearts with accurate devotions,
ooooo-ooooo,
what are feelings without emotions?


CHORUS:
I'm Going in for the kill,
I'm doing it for a thrill,
oh I'm hoping you'll understand,
and not let go of my hand.

I'm Going in for the kill,
I'm doing it for a thrill,
oh I'm hoping you'll understand,
and not let go of my hand.


I hang my hopes out on the line,
ooooo-ooooo,
will they be ready for you in time?
If you leave them out too long,
ooooo-ooooo,
they'll be withered by the sun.

Full-stops and exclamation-marks,
ooooo-ooooo
my words stumble before I start.
How far can you send emotions?
ooooo-ooooo
Can this bridge across the ocean?


CHORUS:
I'm Going in for the kill,
I'm doing it for a thrill,
oh I'm hoping you'll understand,
and not let go of my hand.

I'm Going in for the kill,
I'm doing it for a thrill,
oh I'm hoping you'll understand,
and not let go of my hand.


Lets call to all to make peace,
Lets by cold to create ease.
Open darkness we can see,
You're not blind, borrow the light from me.

ooooo-hoooo
ooooo-hoooo
ooooo-hoooo
ooooo-hoooo

I'm Going in for the kill,
I'm doing it for a thrill,
oh I'm hope you'll understand,
and not let go of my hand.



La Roux - In for the Kill
Asculta mai multe audio Muzica »

enjoy..

Rele si bune. Mai multe bune.

Simt cum se naruie totul in jur desi nu mi se intampla nimic rau. O samanta de nemultumire creste, se transforma intr-o planta carnivora a carei floare ma va infuleca inainte de a ma prinde ce se petrece cu mine.
M-am intors la mine, cea pe care am urat-o. Acel om care se enerveaza si se umple de pete, omul care isi inghite lacrimile, care ia totul personal. Oare singura sansa de a scapa de senzatia de voma continua este sa readucem la viata monstrul de care am scapat cu atata greutate?!
Am avut nevoie de sase luni pentru a imi redescoperi eu-ul atat de placut de niste oameni, acum iata-ma in postura in care ma intreb daca nu era mai bine sa nu-mi tai podoaba atarnanda.
Aud zilnic cuvinte care imi aduc aminte de motivul pentru care au aparut cele doua bijuterii in turul pantalonilor mei, acum ani de zile. Cuvinte care ma ingretoseaza.
Piatza. Criza. Spaga. Job. Client. Repede. Am promis. Nu exista nu se poate. Timing.
Piatza este un putregai fumegand. Criza este o scuza de a ne bate joc de tot. Spaga este un instrument de manipulare. Jobul este un cuvant care in limba romana suna de cacat (ne scuzati..). Clientul este doar un om care PARADOXAL face si el caca (ne scuzati..). Repede este un cuvant pe care nu e bine nici sa il soptesti. Cele mai mari greseli se fac REPEDE. Am promis este cea mai mare tampenie pe care am auzit-o vreodata din gura unor oameni care habar nu au ce inseamna o promisiune. Nu exista nu se poate spun de obicei aia care habar nu au daca se poate. Si da, totul se poate, dar COSTA. Timing..ei bine asta e cuvantul meu favorit.
Mai tineti minte ca era o chestie care se plimba pe mail cu "exista un timp pentru toate" si mai era si o piesa U2 cu "there is a time" si mai zicea si Danut SRL ceva de genul "vine o vreme"...
Ei bine nu cu timingul am o problema eu ci cu BAD TIMING. Pentru toate cele din ultima vreme e o problema de bad timing..
***************************************************************************************
Acum sunt calma. Aud o voce in telefon care ma calmeaza pret de cateva minute. Pierdere de timp sa fiu suparata inainte de culcare, pierdere de timp sa scriu despre lucruri pe care nu le plac.
Dar asa am simtit acum, cateva minute.

In rest totul este minunat. Zambesc cand rasare soarele. Azi cea mai frumoasa fata din lume a implinit 27 de ani. Nu stiu daca e ceva ce mi-as fi dorit mai mult acum decat sa fiu acolo, pe malul lacului cu ea si ai mei toti, band palinca sau tequila si fumand, fericiti ca suntem toti si ca indiferent unde muncim, cu cine ne iubim, noi suntem NOI.

La multi ani Andra!

tu mi-ai dat asta:





Uriasul
Asculta mai multe audio Diverse »

in scris, pe o carte care m-a intors in timp si m-a purtat intr-o alta lume. Eu impart cu tine ce mi-ai dat tu:) In lectura lui Horatiu Malaiele.

Si te iubesc.

Despre fericire si nu numai

Daca ieri as fi avut vreme sa scriu despre fericire si tristete, as fi scris asa:
- sunt fericita cand prin fata masinii mele, pe A2 trece in fuga un fazan, cu coada atarnandu-i lenesa in urma;
- sunt fericita cand iti ating fata cu mana si tu inchizi ochii si e atata copilarie in felul in care eu imi gadil mana de barba ta;

- sunt trista cand numar aricii raposati pe marginea drumului si ma intreb "de ce aricii nu se pot rostogoli repede-repede cand vine o masina in fuga spre ei?";
- sunt fericita cand vocea Mirelei ma intreaba de ce nu merg la Balcic si mintea mea explodeaza in mii de ganduri;

- sunt trista cand vad Vama Veche evoluand intr-un fel total nepotrivit..
- sunt fericita cand Bubu merge cu 140 la ora si lasa in urma kilometrii de sosea..Masina asta iubeste drumul la fel ca mine..
- sunt fericita cand vad marea izbind malul;


- sunt fericita cand soarele imi cauta privirea pe sub ochelarii de soare;


- sunt fericita cand picioarele mele verzi de tenesi se ridica in aer si impietresc odata cu mine intr-o fotograma;

- sunt fericita cand desfac o moula marinere si o inec in lamaie, apoi o las sa imi readuca in minte locuri si oameni, o las sa fie madelina mea pret de o clipa..
- sunt fericita cand vad doi pici pe plaja, cu hanoracele in cap, jucandu-se la cativa metri de niste lebede;

- sunt fericita cand parcurg pas cu pas locul pe care am visat sa il vad..si il vad acum cu tine, ajunsi aici din senin, fara planuri, fara trecut, fara viitor..
- sunt fericita cand vad zeci de flori, asezate ordonat, parca tocmai pentru a le putea cuprinde pe toate dintr-o privire;
- sunt trista cand imi dau seama ca daca Balcicul era al nostru, s-ar fi ales praful si pulberea de toate minunile astea..
- sunt trista cand constat ca Regina Maria nu rade in nicio poza..
- sunt fericita cand ma asez intr-un fotoliu de piatra in care as putea sta si citi ore intregi, cu marea in spate si vant si nisip in par..

- sunt fericita cand ating tot ce e vechi si frumos pastrat;
- sunt fericita cand las petale de flori de mar sa imi gadile narile;
- sunt fericita cand vad martisoare atarnate in copacei de toate soiurile;

- sunt fericita cand un marinar zambind ma tine in brate;

- sunt fericita cand ma trezesc si plec la slujba de Pasti insotita de un caine usor schiopatand;
- sunt fericita cand preotul ma uda pe toata fatza cu busuiocul muiat in apa sfiintita si eu ii spun clar in romaneste "adevarat a inviat";
- sunt fericita cand ma tin de mana cu tine pe stradutze intunecate, pe care aducem lumina aparata de paharele de plastic;
- sunt fericita si topai si aplaud ca o foca pentru toate minunile din ultima vreme;
- sunt fericita cand descopar un camp plin de cochilii de melci albi si flori rosii, cum n'am mai vazut vreodata;

- sunt trista cand stiu ca toate zilele trec ..
- sunt fericita pentru ca stiu ca vor mai veni si altele..
- sunt trista pentru ca stiu ca Balcicul nu va mai fi niciodata la fel de frumos cum a fost ieri..
- sunt fericita pentru ca stiu ca Balcicul de ieri este al meu si nimic nu poate schimba asta..

Chestia asta cu fericirea nu e ceva nou. Nu imi mai aduc aminte nicio nefericire acum, pare ca o zi e suficienta pentru a imi curata orice gand neplacut. Nu e totul roz in viata mea, sa nu sarim calul (inca). Davide imi spune sa mai las si de la mine:) Cica in viata trebuie sa mai si taci, sa accepti lucruri (gen..nu e totul asa cum zici/crezi tu). Invat, invat. Tac si ascult in rarele pauza de veselie isterica specifica varstei (8 ani spre 9)..

Un fel de a mai lungi
Cea mai frumoasa zi
Ar fi daca m-ai putea minti
Ai da ceasul inapoi
Ai fierbe doua oua moi
Mi-ai spune ca-n casa suntem doar noi
Tacerea te-ar ajuta
Sa scapi de intrebarea mea
Din toate intrebarile
Cea mai grea
Cand seara s-ar face gri
Nu te-ai mai putea stapani
Din baie la telefon,ai vorbi
Cu glasul intunecat
Cu aerul imbufnat
Orice numai sa ma vezi plecta
si atunci te-ntreb
Mai stii?
Cea mai frumoasa zi
A fost la inceput
Cand nu ma puteai minti...

In cea mai frumoasa zi a mea nu a mintit nimeni..

The way i am today

De doua zile vad oameni in jurul meu si ma umfla rasul. Femeiustele astea frustrate imi aduc aminte de o alta viata pe care am vrut foarte tare sa o uit. Inotand intr-o mare de rahat, se agata cu dintii de false principii, dau lectii de viata si par superioare unor biete entitati pamantene.
Asta imi aduce aminte de povestea lui Alice despre o fata jignita de un sef. Pe mine nu m-aq jignit niciun sef, pe mine ma amuza niste pupeze, saracele. Si rad cu Lys de doua zile, cu maxilarele inclestate.
Mi-e mila si sila. Bietele fapturi ....

Intr-o lume normala..

image: © Marius Popescu

Am facut aseara un exercitiu de imaginatie. M-am tot gandit la mine, cea care am fost in ultimii 12 ani. Ancorata in relatii pe care le-am crezut de viitor, desi am simtit mereu ca de fapt EL nu era cel ales, ca nu avem chiar asa de multe chestii in comun..ca m-as putea adapta la anumite cerinte, ca as putea sa fac niste compromisuri. Ca as putea sa dau mai putin si sa astept mai putin.
Bullshit. Nu am putut sa dau mai putin. Am dat maxim, am asteptat maxim, apoi m-am saturat sa cer si sa nu stiu ce sa fac cu ce am primit. Si m-am carat. Elegant, fara prea mult circ. Ba chiar am fost "draguta" si am sustinut mereu ca unde dragoste nu e, nu e loc de incercari inutile sa mai reparam ceva. Ceva care murise in mine, in noi.
Cand EL a venit acasa, dupa ce aproape ne despartisem si avea semne pe gat, am intrebat "te-ai indragostit?" si el a zis cu privirea plecata ca Da. Asa ca am vrut sa o vad pe cea care ii luase mintile. Mi-a placut. Am plecat. Cu ea sunt si azi prietena. La fel si cu el si cu noua lui sotie, o fata de nota 10.
Apoi a urmat un alt domn care alerga intre noi doua (alte doua) ca un caine turbat. Eram atat de diferite incat nu stia ce sa aleaga. M-am carat eu. Ea s-a mai spalat cu el pe cap o vreme, apoi si-au vazut de vietile lor si acum sunt parinti fericiti, cu pitici superbi.
Am vrut apoi sa schimb ceva, sa aleg mai bine, sa incerc sa ma schimb, sa nu mai fiu posesiva. Si el ma iubea si eram fericiti. Pana cand intr-o zi Star wars si berea si-au bagat coada si a mai murit inca o iubire. Si el e tata azi.

Ce sa mai la deal la vale. Nu mai cred in nimic. Nu cred ca oamenii vor sa iubeasca pe cineva cu adevarat pentru ca se tem. Poate prea multa iubire sperie, mie imi este foarte clar ca fluturii din stomac vin la pachet cu multa durere, pe care de cele mai multe ori ne-o provocam intr-o incercare nebuna de a face lucrurile sa mearga.

Intr-o lume normala m-as trezi dimineata si as face ceai si cafea, paine prajita cu unt si gem. El ar mai dormi putin pentru ca mie mi-ar fi mila sa il trezesc.
Intr-o lume normala nu mi-ar fi greu sa ii spun din cand in cand "te iubesc". Nu l-as alinta cu "ciuci", "pui", "iubire" . I-as spune pe nume.
Intr-o lume normala nu mi-ar fi asa de frica sa imi placa de cineva. As fi eu. Una dintre cele care zac in mine cel putin:)

Vreau sa fiu contrazisa, sa mi se spuna ca de fapt e o lume normala in jur, ca oamenii nu se tem sa se indragosteasca. Vreau sa fiu contrazisa si sa aud ca daca pana azi am ales gresit, intr-o zi o sa ma pocneasca realitatea si o sa aleg bine. Si nu, nu o sa aleg din interes.
Mai vreau ceva. Vreau ca acel om pe care aleg sa il plac sa nu se sperie. Sa nu intru in viata lui ca un taifun, sa vada mai departe de ce spun eu. Caci da, de frica vorbesc mult de tot. Si scriu mult, am ganduri si vorbesc despre ele. De obicei imi creez singura probleme, m-as plictisi ingrozitor daca as avea o existenta simpla, o relatie simpla.
Foamea asta de provocare ma ucide.

Intre timp, pana cand lumea normala ma va accepta si eu la randul meu voi accepta ca am fost contrazisa si ca totul se poate, o sa traiesc liber, gandind si actionand ca si cum maine nu exista. Si nici ieri. Acest acum pe care il am trebuie sa imi fie suficient.

Har

text: © Raluca Oncioiu

Mă bântuie mare,
Mă leagănă nor
Mă mângâie soare,
Mă bântuie nor
M-atinge culoare,
Mi-amestecă jar
Mă-nchină-n uitare,
M-atinge cu har.

Umbre

Poza asta a fost prima de pe blogul de foto. L-am gasit pe micul hobbit pe un camp unde filmam un spot, acum vre'o doi ani. Mie mi s-a parut ca e un Schultz mai mic..inca mi se pare.
Nu mai fac poze. Aparatul sta in geanta lui si astepta pe cineva, dar nu cred ca pe mine. Transformarea din cea care facea poze in cea care poate sa faca poze la toate petrecerile nu mi-a priit si pentru ca nu am mai simtit nimic, am refuzat sa mai fac orice poza. Apoi..nu a mai fost Maria. Care era mica mea muza, ale carei poze imi faceau ziua frumoasa. Si nu e marea. Stiu ca sunt lalelele inflorite in Gradina Botanica, dar locul ala ma duce cu gandul la niste primaveri trecute, pe care le-as uita cu placere. In plus nu vad nimic de fotografiat in orasul asta..de la inaltimea geamului masinii mele..
Da, as fi putut sa fac poze in weekend, insa cred ca am avut mintea departe.
(azi am postat de trei ori..nu e ok..)

The Sound of Music

De la Runbaby, preluat de aici, ceva care mi-a facut lunea frumoasa.