E 2. Noaptea..M am trezit sa mananc ceva cu ocazia celebrarii
botezului picei mele. Mai bine mai tarziu decat niciodata:) V-am spus
ca am cel mai cuminte copil? Si cei mai buni parinti si
nasici/cumetrii? Sau ca sunt inconjurata de cei mai frumosi oameni? Ca
i'as pupa si lua in brate pe toti pentru ca ii simt "ai mei"? Mi'a
fost rau azi. Raul ala de acum 5 ani. Bila s'a intors! Ea si durerea.
Proasta zi si'a ales. Scriu acum pentru ca mi'e sufletul plin. Atata
iubire am primit si am vrut sa dau inzecit inapoi..Sper ca am
putut..Eu sunt norocoasa. Dumnezeu a fost darnic cu mine, Lui ii
multumesc zi dupa zi pentru minunea de a ma aduce pe lume pentru a
cunoaste OAMENI. Am avut un botez restrans..Ma uitam pe geam si vedeam
FAMILIA MEA PERFECTA. Mama mea si fetele ei. O masa cu "iubirea mea",
asezati toti, unul langa altul, sub foisos "neamul meu", langa el
"casa mea", in casa "copilaria mea", totul pe un "camp de margarete".
Nasii mei, ursitoarele mele, Bubu care a venit sa ne iubeasca..Ziua EI
a fost perfecta. Iubita mea e in sfarsit Katerina. Doamne-ajuta! Oana
B. m'a strans in brate si mi'a multumit pt k e in viata mea. Eu am de
strigat in scris un MULTUMESC oamenilor mei: VA MULTUMESC CA SUNTETI
VIATA MEA:) Si da, meritati sa ma lupt pt voi si sa va iubesc..Pentru
ca voi ma definiti pe mine..Au plans fetele mele. Alea mari. Gia si
Kate or fost impecabile! Fete serioase..Am de povestit..Dar acum ma
culc. Langa iubita mea, fata mea, Kate a mea. Va multuMAX!
duminică, 9 mai 2010
luni, 3 mai 2010
Back to life, back to reality
Am crescut brusc copilul si ne-am aventurat in parcuri, la verde si soare. Doua fete cu doua fete, doua carucioare si zeci de pasi spre locul de chill si relash.
Lumea din afara universului meu este destul de frumoasa, mai ales cand am grija sa o populez cu oameni frumosi. Am fost de 1 mai la iarba verde si am descoperit cu bucurie si (recunosc) stupoare ca merge si la Romanica "cilivizatia".
Zisul Piedone a facut un parc foarte misto in Berceny City, a cote de T%ineretului, langa Palatul copiilor. Mult verde, aparatura de tras de fiare, bancute, curatenie luna, parinti frumosi, tiganii cu puradeii pe paturele, dame la costum de baie, lume pe role, pe bicle..si plin de oameni care faceau curat si destui de la paza si ordine. Frumos. Curat.
Fara apa potabila:( Asta e cea mai grava problema, mai ales ca fiind parc e plin de picime. Lumea mea cea noua cu totul diferita..Nu ma mai pot da pe role pentru ca nu pot sa imping caruciorul cu ele in picioare. Nu pot sa ma dau cu bicla pentru ca nu am si nu as putea sa imping la carut cu ea..Tot ce faceam inainte in parc (cu Maria sau cand mai mergeam) acum s-a schimbat in altceva. Acum ma uit si ma minunez. Ma imprietenesc cu pici draguti care o studiaza pe bebelina, le-o prezint si le spun cat e de cuminte. Ei se uita socati si nu inteleg ce e ghemul ala mic adormit. Apoi bebelina deschide ochii mari si clipeste, si picii ridica din sprancenute..Asta sterge rolele si bicla si orice am facut vreodata in parc..Pana si plimbarile mele din vremuri de indragosteala nu mai par frumu sau macar demne de amintit..Desi imi aduc aminte de un baiat care ma plimba cu hidrobicicleta in Cismigiu si ma ducea sub arteziana, apoi imi arata curcubeul si imi spunea ca ma iubeste.
Zilele trecute ma gandeam ce regret la fostele mele "iubiri". Si mi-am facut asa in cap o listuta. De la "puiul" simt lipsa mersului la cumparaturi. Mama ce mai bateam magazinele si ce de cumparaturi faceam. Parca eram nebuni. Weekendul si shoppingul. Nu mergeam la munte ca altii..noi mergeam la cumparaturi.
Apoi de la Bozzache simt lipsa gastii si a prietenilor care ne veneau in casa:) Cum faceam o supa dintr-o ceapa, 3 cartofi si niste bulion facut de bunica si puneam masa. Si Teo aducea o cutie de pateu si mancam felul 1 si 2 ciorba si pateul cu niste castraveciori murati la desert..Popic manca ciorba aia de parca era cel putin un dish de mega-fitza..Si erau prietenii lui, restul. Toti foarte misto, pe toti ii indrageam si cred ca era reciproca iubirea aia, caci tare fun au fost anii aia. Si da, in anii aia am fost cheala.
De la "Miai" simtesc multe lipsuri. Rusine Miaitza, stii tu care si pentru ca nu stii de ce iti zic. Simt lipsa pupatului de venire si plecare. Cred ca acum pentru ca sunt mama, ma vede alt om si deci nu ma mai pupa:( Si nu mai vorbim asa de des..Si nu mai vorbim prostii noi cu fetele noastre pentru ca eu sunt lipita de bebe si ea este asa de mica incat nu pot sa plec fara ea..inca. La Mihai iubirea are un caracter colectiv, caci iubindu-l pe el si facand listuta mi-am dat seama ca iubirea mea se adreseaza unui personaj colectiv care, culmea!! nu in jurul lui se invarte, ci in jurul Shargai :)) Asa ca daca e ceva ce regret la personajul colectiv, ei bineeeeeeeee..regret ca am plecat de la firma care ne-a adus pe toti impreuna. Daca nu as fi plecat, viata nu mi-ar fi adus-o pe bebelina mandolina:) Dar imi e dor de noi in fiecare zi. De cafeaua aia lunga cu lapte, de AdaM, de Puf, de Tot.
As putea sa mai scriu despre ce mi lipseste din trecut dar..eu am ales cumva schimbarea si nimic nu ma tine departe de oamenii pe care i-am sau ii iubesc. Doar ca o vreme este langa mine un om mic si frumos care are nevoie sa fie ajutat sa creasca. E personul meu. Omul meu mic. Curand o sa facem omul mic MARE si PUTERNIC. Apoi il vom prezenta lumii din trecut si vom face din tot un prezent frumos. Caci omul mic, crescut mare, va avea nevoie de toata iubirea din lume si "personii" mei au multa iubire de dat.
( Am scris de baieteii ca sa imi dau seama ca imi e dor de Andra si Sarga:)) Slava Domnului ca Margaretele is nase si vorbim mai des! Musai sa mai fac un copil pentru fete si unul pentru familisti, sa boteze fiecare cate un prunc! )
Noua viata este minunata pentru ca langa mine am avut 2 perechi de oameni, pe sora mea si fata ei si pe mosici Vasiloizii cu copii..adica familia mea si o familie NORMALA. Noua viata e minunata caci K e minunata si desi sunt obosita si uneori simt ca nu sunt o mama destul de buna pentru ea, ea ma iarta si imi zambeste si ma "mananca" de cate ori ma duc cu obrazul alaturi de ea.(de fapt ii e foame bietului copil si crede ca totul e un mare san plin cu lapte..)
Viata mea de "inainte de copil" (cel putin de acum un an pana a venit K) a fost stearsa cu un burete mare si spumos. Plin de spume. Acum totul e frumos, viitorul luminos. Sambata botez copilul. Nu eu. Eu nu voi avea nici un rol..si o sa fie cam prima oara dupa multa vreme:))
De data asta K are rolul principal si nashele alaturi de ea ca Special Guest Stars. Eu o sa fiu doar o mama care da un pagan si primeste un crestin. Dar ce fericit crestin voi primii.. numai eu stiu ..
miercuri, 28 aprilie 2010
i love people
caut o agenda noua. am multe. scriu in ea fara sa tin cont de ordine niste nume. oameni dragi mie. apoi le dau numere. aiurea asa. apoi vad incep sa scriu despre omul ala. un om drag pe zi. cu "de unde ne stim" si cu ce mai vreau eu. si daca vreau si cu numele real si cu poza, ca sa ma dau mare ca stiu multa lume si ca..o iubesc!
500 de cuvinte nu mi-au ajuns niciodata..
50 days in 1790 words
24.00 – K mananca. Doarme langa mine, o simt cum incepe sa freamate, o trag usor spre mine, ii caut nasul ca un nasturel apoi ea gaseste sursa pacii supreme si timp de 15 minute nu mai exista nimic. Decat eu si ea legate de secretul lapticului.
03.00 – K mananca. Se aud sunete suspecte, ii pun mana la fundulet si simt fierbinte. Iau telecomanda, deschid tv-ul pe antena 2, vad ceasul. K mananca si sunetele nu contenesc sa imi incalzeaza mana. Ne ridicam, aprindem becul, schimb copilul care rade surprins de avalansa de partzuri.
06.00 - K mananca. Pe hol ii aud pe ai mei pregatindu-se de o noua zi de munca. Usa se deschide, intra mama, simt mirosul de anason si vad farfuria cu painicile unse cu unt si date cu gem. Nu vreau sa imi fuga somnul asa ca refuz trasul draperiilor.
08.00 - K mananca. Ne trezim cu Razvan si Dani pe care ii lasam sa vorbeasca timp in care adormim pana la 11. Sau nu.
09.00 - K mananca.
10.00 - K mananca.
12.00 - K mananca.
13.00 - K mananca.
Eu calc. Sau fac dus, iesim afara, pun la spalat. Intre timp K doarme sau ne jucam.
14.00 - K mananca.
15.00 - K mananca.
16.00 – Mami mananca. K doarme sau este in brate la tataie.
17.00 - K mananca.
19.00 - K mananca.
Am facut 12 pipikaka, am schimbat 3 scutece de panza de pe masa de calcat, am ascultat melodiile din burta pestelui colorat de cel putin 50 de ori, am auzit cel putin 10 parturi lipsite de eleganta, am ras la fiecare zambet din somn, am matrasit 12 pampersi si jumatate de cutie de servetele umede. La 12 pipi de copil, mami a facut jumatate de pipi si ala pe fuga. La 12 mese de copil mama nu a mancat decat o masa facuta de mama ei proprie.
21.00 - K mananca. Mami pregateste baia. K face baie. Apoi K mananca.
22.00 – Mami mananca. A mai mancat ceva la un moment dat, dar cine mai tine socoteala.
24.00 – Mami scrie. Langa ea e o cana cu ceai. K doarme si in cateva minute o luam de la capat.
50 de zile de motherhood = 50 zile identice
50 de zile cu K = 50 de zile diferite
K cand se intinde ca Superman si are obrajii rosii
K plescaind si cioflaind in vis ca si cand ar suge
K cu o privire vinovata, facand pipi pe mana mea fix in timp ce o schimb
K in cada senina si fericita, avand maxima incredere in mine
Priceless..
duminică, 25 aprilie 2010
Motherhood
am vazut un film bun si frumos si pe fuga, asa ca intentionez maine sa il revad. Filmul este Motherhood - http://www.imdb.com/title/tt1220220/.
Frumos. Daca citesti sinopsisul aproape nu are rost sa vezi filmul...
http://www.imdb.com/title/tt1220220/synopsis
Dar in film apare un concurs "Despre maternitate in 500 de cuvinte" . Asa ca maine fac un concurs cu mine si o sa scriu cum au fost primele 50 de zile cu K, in 500 de cuvinte. Sper sa gasesc in Word click-ul de apasat ca sa numar cuvintele.
Frumos. Daca citesti sinopsisul aproape nu are rost sa vezi filmul...
http://www.imdb.com/title/tt1220220/synopsis
Dar in film apare un concurs "Despre maternitate in 500 de cuvinte" . Asa ca maine fac un concurs cu mine si o sa scriu cum au fost primele 50 de zile cu K, in 500 de cuvinte. Sper sa gasesc in Word click-ul de apasat ca sa numar cuvintele.
Septic vs antiseptic in spital
De cand a inceput nebunia la tv cu spitalul CF2 (cel la care a venit pe lume si K) am tot vrut sa scriu o poveste. O poveste despre cum sta treaba in acel loc.
Eu am stat in spital mai mult decat toate gravidele la un loc, nasteau pe capete si plecau acasa una dupa alta, doar noi doua ramaneam acolo. Am schimbat 3 colege de salon, 2 cezariene si o nastere normala. Toate au plecat sanatoase acasa, cu prunci frumosi si sanatosi, Slava Domnului. Si la fel am plecat si noi sanatoase.
Copiii vin pe lume la etajul 1. Sectia de neonatologie este la etajul 1 si pare are un teritoriu de nepatruns. Cel putin asa a fost pentru Vic, tatal care si-a vazut copilul dupa 3 zile:)) Desi seara se vanturau o multime de masculi prin sectie, el, pentru ca nu a venit niciodata seara, a vazut-o pe bebe cateva secunde, dupa 3 zile. Mica si intubata toata.
Copiii vin pe lume in capatul culoarului, intr-o sala mica, curatica, pe o masa din aceea veche de gineco, oribila. Eu am ales sa nasc la CF2 pentru ca mi-a fost recomandat ca un spital bun, cu conditii foarte bune. Stiam ca restul spitalelor sunt pline de bacterii si microbi, sora-mea a nascut totusi la Bucur si desi eu am strambat intens din nas, ea a fost foarte multumita si de rezerva ei si de personalul de acolo. Si nici nu am curatat-o de bani, in 3 zile a fost acasa cu Gia.
La mine a fost altfel. Pentru ca micuta K avea probleme, eu am decartat sute dupa sute in toate buzunarele de pe sectie. De la infirmiera care a fost draguta cu mine si si-a meritat spaga pana la asistentele care aveau nevoie de atentii ca sa se ocupe de copil. Sincera sa fiu cred ca si daca nu dadeam se ocupau dar asa..mai in dorul lenii. Acum nu are rost sa fiu un porc de om si sa spun ca nu s-au purtat bine cu mine, la cat le-am platit nici nu se putea altfel..
Insa problema cu microbii ... treaba se impute de la sefi. Paradoxal, in acest spital mi-a fost dat sa simtz miros de tutun fix langa camera in care erau nou-nascutii. Acolo, pe partea opusa a culoarului avea marele sef biroul. Cred ca il cheama Tanase. Ei bine, acest domn serios si sobru tragea la fumuri fara nicio problema in fiecare zi, uneori cu usa de la acea camera deschisa. La nici 3 metrii, in cutiute de plastic se odihneau intre 5-25 de pui de om. Nesimtire totala, Romania plina de nesimtiti!
Apoi faza cu asistentele care poarta manusile acelea..pai da, le poarta EXCLUSIV pentru protectia lor, nu pentru a bebelusilor. Caci cu aceleasi manusi se scarpina, apoi pun mana pe ustensile nesterile, apoi pe tine. Cea mai tare faza ever mi s-a parut felul in care se face toaleta lauzelor. De doua ori pe zi lauza merge cu pachetul de vata dupa ea, fara lenjerie si se aseaza pe o masa gineco pentru a i se curata/verifica rana. Spalarea se face cu cloramina sau ser fiziologic, de obicei rece, adica la temperatura camerei. Habar nu am cum e la alte spitale, dar la CF2 nu existau materiale de protectie - plastic/folie/hartie care sa fie asezate sub pacientele care abia nascusera (deci aveau o operatie, o rana proaspata) sub fund. Fuecare fata era asezata pe o "hartie" adica ambalajul unor manusi chirurgicale. Ambalajul ala te tinea departe de orice microb...Rezervele sunt ok, paturile alea is dumnezeiesti, scaunelele de alaptat de la Pampers la fel 0 o minune. Dar!! Rezervele au bai care nu is ok. In camere se da cu mopul la 5-6 dimineata, se cam ia in ras odihna lauzei, nu le pasa daca e 5 sau 7..Baile is nereparate, instalitiile is lasate de izbeliste, nu sunt capace la buda - de parca nu-i destul ca nu poti sa faci pipikaka din cauza taieturii, mai trebuie sa faci si echilibristica deasupra closetului, nu cumva sa te contaminezi cu ceva..Eu am avut cu mine spirt, vata, Protex. Am sters tot, tot ce atingeam, am spalat buda si cada. Apoi..intr-o noapte anume m-am luat in gura cu o dna dr ochelarista:)) Pe teme de MICROBI:))
Era nopatea in care copilul meu urlase pana devenise mov pentru ca ii picasera ochelarii si statea cu ochii in lampa de raze anti-icteroase. Noaptea in care m-am dus si am furat copilul..Ma mulsesem cu un ceas inainte ca sa golesc sanii si aveam pompa pe masuta din rezerva. Eram in pat cu K in brate care plangea "mocnit". A intrat cucoana aia din nou in rezerva si pentru ca nu avea argumente la criza mea vis de vis de nesimtirea lor mi-a spus: ce e cu laptele ala?! Aia e o pompa sterila?? Cum va permiteti sa tineti asa laptele, ca puteti sa imbolnaviti copilul.
Am crezut ca ma infig in gatul ei..
Pompa mea fusese sterilizata acasa, laptele ala era pentru aruncat, copilul sugea la san, nu aveam de ce sa ii dau cu biberonul.
A doua zi am dat pompa la sterilizat. Si un biberon. Intre timp bebe cand nu sugea primea forumula, laptic indesat cu o seringa de 10 ml pe gat. Steril tot desigur! Asa de steril incat dupa ce ii dadeau putin lapte, recipientul si seringa stateau pe masa de infasat, acolo unde se schimbau bebei de pipikaka. Suzeta statea cazuta tot acolo, nu era nicio problema, nu-i asa?! O durere in cur specific romanilor! Dar mama nebuna avea spirt si tampoane..Si a sters tot si l-a pazit pe baby K ca o fiara. Nu o sa le iert pe cretinele alea niciodata pentru cum i-au pus lui K pe fatza leucoplast si cum il smulgeau de o umplusera de rani. La fel si pe burtica..Si branulele infipte in manute si piciorute..
Nu este vorba numai de mizeria din spital, mai grava e mizeria din sufletele lor. Probabil ca sunt scarbite de sutele de bebelusi care le urla in creier zi lumina. Dar sa fim seriosi! Nu am vazut atata aur decat la tigancile de la tv. Is pline de bijuterii asistentele de la neonato..si cochete toate. Daca facem un calcul asa..fiecare mamica da cam 150.000 lei vechi pe zi. Asta e o medie. Si sunt 2 sau 3 schimburi. Si prunci? Eu am vazut 25-30 maxim - intr-o zi. Deci cam 30 de mamici.
Nu e vorba de bani..ci de omenie. Si de mizeria din spatele banilor. Si da, ce bine ca poarta manusi. Iti dai seama ce de microbi is pe sutele alea de mii de lei?!?!
Eu am stat in spital mai mult decat toate gravidele la un loc, nasteau pe capete si plecau acasa una dupa alta, doar noi doua ramaneam acolo. Am schimbat 3 colege de salon, 2 cezariene si o nastere normala. Toate au plecat sanatoase acasa, cu prunci frumosi si sanatosi, Slava Domnului. Si la fel am plecat si noi sanatoase.
Copiii vin pe lume la etajul 1. Sectia de neonatologie este la etajul 1 si pare are un teritoriu de nepatruns. Cel putin asa a fost pentru Vic, tatal care si-a vazut copilul dupa 3 zile:)) Desi seara se vanturau o multime de masculi prin sectie, el, pentru ca nu a venit niciodata seara, a vazut-o pe bebe cateva secunde, dupa 3 zile. Mica si intubata toata.
Copiii vin pe lume in capatul culoarului, intr-o sala mica, curatica, pe o masa din aceea veche de gineco, oribila. Eu am ales sa nasc la CF2 pentru ca mi-a fost recomandat ca un spital bun, cu conditii foarte bune. Stiam ca restul spitalelor sunt pline de bacterii si microbi, sora-mea a nascut totusi la Bucur si desi eu am strambat intens din nas, ea a fost foarte multumita si de rezerva ei si de personalul de acolo. Si nici nu am curatat-o de bani, in 3 zile a fost acasa cu Gia.
La mine a fost altfel. Pentru ca micuta K avea probleme, eu am decartat sute dupa sute in toate buzunarele de pe sectie. De la infirmiera care a fost draguta cu mine si si-a meritat spaga pana la asistentele care aveau nevoie de atentii ca sa se ocupe de copil. Sincera sa fiu cred ca si daca nu dadeam se ocupau dar asa..mai in dorul lenii. Acum nu are rost sa fiu un porc de om si sa spun ca nu s-au purtat bine cu mine, la cat le-am platit nici nu se putea altfel..
Insa problema cu microbii ... treaba se impute de la sefi. Paradoxal, in acest spital mi-a fost dat sa simtz miros de tutun fix langa camera in care erau nou-nascutii. Acolo, pe partea opusa a culoarului avea marele sef biroul. Cred ca il cheama Tanase. Ei bine, acest domn serios si sobru tragea la fumuri fara nicio problema in fiecare zi, uneori cu usa de la acea camera deschisa. La nici 3 metrii, in cutiute de plastic se odihneau intre 5-25 de pui de om. Nesimtire totala, Romania plina de nesimtiti!
Apoi faza cu asistentele care poarta manusile acelea..pai da, le poarta EXCLUSIV pentru protectia lor, nu pentru a bebelusilor. Caci cu aceleasi manusi se scarpina, apoi pun mana pe ustensile nesterile, apoi pe tine. Cea mai tare faza ever mi s-a parut felul in care se face toaleta lauzelor. De doua ori pe zi lauza merge cu pachetul de vata dupa ea, fara lenjerie si se aseaza pe o masa gineco pentru a i se curata/verifica rana. Spalarea se face cu cloramina sau ser fiziologic, de obicei rece, adica la temperatura camerei. Habar nu am cum e la alte spitale, dar la CF2 nu existau materiale de protectie - plastic/folie/hartie care sa fie asezate sub pacientele care abia nascusera (deci aveau o operatie, o rana proaspata) sub fund. Fuecare fata era asezata pe o "hartie" adica ambalajul unor manusi chirurgicale. Ambalajul ala te tinea departe de orice microb...Rezervele sunt ok, paturile alea is dumnezeiesti, scaunelele de alaptat de la Pampers la fel 0 o minune. Dar!! Rezervele au bai care nu is ok. In camere se da cu mopul la 5-6 dimineata, se cam ia in ras odihna lauzei, nu le pasa daca e 5 sau 7..Baile is nereparate, instalitiile is lasate de izbeliste, nu sunt capace la buda - de parca nu-i destul ca nu poti sa faci pipikaka din cauza taieturii, mai trebuie sa faci si echilibristica deasupra closetului, nu cumva sa te contaminezi cu ceva..Eu am avut cu mine spirt, vata, Protex. Am sters tot, tot ce atingeam, am spalat buda si cada. Apoi..intr-o noapte anume m-am luat in gura cu o dna dr ochelarista:)) Pe teme de MICROBI:))
Era nopatea in care copilul meu urlase pana devenise mov pentru ca ii picasera ochelarii si statea cu ochii in lampa de raze anti-icteroase. Noaptea in care m-am dus si am furat copilul..Ma mulsesem cu un ceas inainte ca sa golesc sanii si aveam pompa pe masuta din rezerva. Eram in pat cu K in brate care plangea "mocnit". A intrat cucoana aia din nou in rezerva si pentru ca nu avea argumente la criza mea vis de vis de nesimtirea lor mi-a spus: ce e cu laptele ala?! Aia e o pompa sterila?? Cum va permiteti sa tineti asa laptele, ca puteti sa imbolnaviti copilul.
Am crezut ca ma infig in gatul ei..
Pompa mea fusese sterilizata acasa, laptele ala era pentru aruncat, copilul sugea la san, nu aveam de ce sa ii dau cu biberonul.
A doua zi am dat pompa la sterilizat. Si un biberon. Intre timp bebe cand nu sugea primea forumula, laptic indesat cu o seringa de 10 ml pe gat. Steril tot desigur! Asa de steril incat dupa ce ii dadeau putin lapte, recipientul si seringa stateau pe masa de infasat, acolo unde se schimbau bebei de pipikaka. Suzeta statea cazuta tot acolo, nu era nicio problema, nu-i asa?! O durere in cur specific romanilor! Dar mama nebuna avea spirt si tampoane..Si a sters tot si l-a pazit pe baby K ca o fiara. Nu o sa le iert pe cretinele alea niciodata pentru cum i-au pus lui K pe fatza leucoplast si cum il smulgeau de o umplusera de rani. La fel si pe burtica..Si branulele infipte in manute si piciorute..
Nu este vorba numai de mizeria din spital, mai grava e mizeria din sufletele lor. Probabil ca sunt scarbite de sutele de bebelusi care le urla in creier zi lumina. Dar sa fim seriosi! Nu am vazut atata aur decat la tigancile de la tv. Is pline de bijuterii asistentele de la neonato..si cochete toate. Daca facem un calcul asa..fiecare mamica da cam 150.000 lei vechi pe zi. Asta e o medie. Si sunt 2 sau 3 schimburi. Si prunci? Eu am vazut 25-30 maxim - intr-o zi. Deci cam 30 de mamici.
Nu e vorba de bani..ci de omenie. Si de mizeria din spatele banilor. Si da, ce bine ca poarta manusi. Iti dai seama ce de microbi is pe sutele alea de mii de lei?!?!
joi, 22 aprilie 2010
Participam la un concurs, na..
http://www.unicef.pampers.ro/gallery2.php?id=107&pg=
asa ca strangem voturi si dam la schimb o poza, doua..
luni, 19 aprilie 2010
Cum iubesc eu
Iubesc genele lui lungi.
Iubesc ochii lui usor albastru..
Iubesc mainile lui cu care ma atinge, incercand sa ma apuce.
Iubesc parului lui moale dupa baie.
Iubesc mirosul lui.
Iubesc hainele lui calcate de mine cu dragoste.
Iubesc pana si felul lui in care face fetzfetze cand da parturi sau scoate aer.
Ale LUI..desigur..ale bebelusului meu!
Doar nu puteam sa iubesc parturile vreunui magarush care face glume pe treaba asta?!?!
luni, 12 aprilie 2010
Despre minunile pe care le putem salva
Am primit un link azi de la Ana Fulghetis. O poveste trimisa de Madalina (mama de minune de fetita) la o revista.
Ea e Andra Palade.
Povestea scrisa de mama ei o gasiti aici: http://apeluriumanitare.wordpress.com/2010/01/30/viata-andrei-depinde-de-15-000-de-euro/
Are 7 luni dar daca va uitati la ea pare mai mica decat e Gia mea draga. Gia are 4 luni si cam 7 kg. Andra nu cred ca are atatea kg..Pentru ca Andra este bolnavioara.
As putea sa rescriu povestea trimisa de Madalina. Sau as putea sa dau copy-paste..dar nu e cazul. Eu nu o cunosc pe Andra dar stiu cat am putut sa sufar cat am stat in spital cu K. Si fata mea este sanatoasa si creste cum vezi cu ochii..
Pe mine ma citeste multa lume. Am 364 de oameni pe care ii cunosc pe feisbuc. Desi nu am momentan niciun venit, incerc sa ajut cumva minunea asta de fetita..Ma uit la K care mi-a adormit acum in brate.
Daca aveti macar un copil cred ca orice cuvant al meu este inutil tastat. Daca nu aveti copil, ganditi-va la orice boala pe care ati avut-o cand erati mici si amintiti-va durerea din ochii mamei voastre.
Cred ca e destul de fapt sa va uitati la mocutza acestei papusi..Pana la sfarsitul lunii trebuie stransa o suma destul de mare de bani.
12.000 de euro. Nici nu pot sa ma gandesc ce e in sufletul parintilor.
12.000 de euro = 50.400 roni
Am incercat sa scriu intre plansetele lui K, mai noul vomat dupa ce mananca mai mult decat ii incape in burtica si o multime de pipikaka.
Mai trec inca o data datele tatalui, le copiez din scrisoarea Madalinei. Orice idee va vine, dati-mi de veste. Desigur au fost la ministerul sanatatii si nu i-a ajutat nimeni. Oameni bogati foarte eu nu prea mai stiu..o sa trimit insa povestea Andrei la cei pe care ii cunosc. Poate cineva stie pe cineva..Va multumesc:)
Ea e Andra Palade.
Povestea scrisa de mama ei o gasiti aici: http://apeluriumanitare.wordpress.com/2010/01/30/viata-andrei-depinde-de-15-000-de-euro/
Are 7 luni dar daca va uitati la ea pare mai mica decat e Gia mea draga. Gia are 4 luni si cam 7 kg. Andra nu cred ca are atatea kg..Pentru ca Andra este bolnavioara.
As putea sa rescriu povestea trimisa de Madalina. Sau as putea sa dau copy-paste..dar nu e cazul. Eu nu o cunosc pe Andra dar stiu cat am putut sa sufar cat am stat in spital cu K. Si fata mea este sanatoasa si creste cum vezi cu ochii..
Pe mine ma citeste multa lume. Am 364 de oameni pe care ii cunosc pe feisbuc. Desi nu am momentan niciun venit, incerc sa ajut cumva minunea asta de fetita..Ma uit la K care mi-a adormit acum in brate.
Daca aveti macar un copil cred ca orice cuvant al meu este inutil tastat. Daca nu aveti copil, ganditi-va la orice boala pe care ati avut-o cand erati mici si amintiti-va durerea din ochii mamei voastre.
Cred ca e destul de fapt sa va uitati la mocutza acestei papusi..Pana la sfarsitul lunii trebuie stransa o suma destul de mare de bani.
12.000 de euro. Nici nu pot sa ma gandesc ce e in sufletul parintilor.
12.000 de euro = 50.400 roni
Am incercat sa scriu intre plansetele lui K, mai noul vomat dupa ce mananca mai mult decat ii incape in burtica si o multime de pipikaka.
Mai trec inca o data datele tatalui, le copiez din scrisoarea Madalinei. Orice idee va vine, dati-mi de veste. Desigur au fost la ministerul sanatatii si nu i-a ajutat nimeni. Oameni bogati foarte eu nu prea mai stiu..o sa trimit insa povestea Andrei la cei pe care ii cunosc. Poate cineva stie pe cineva..Va multumesc:)
Palade Iulian Eugen
CNP: 1810824172351
IBAN: RO88BRDE180SV15681271800 - BRD Galaţi
Telefon: 0765.492.717, 0236317307.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)