La sfarsit de weekend

Cumva toate deciziile pe care le-am luat in ultimii ani au fost luate ca sa nu sufere nimeni. In afara de mine. Sa nu sufere ai mei, sa nu sufere el, sa nu sufere dracu' si lacu'.
Nu am vrut sa mai sufere nimeni pt ca m-am gandit la oameni care ma iubeau si care nu si-au dat seama cat de repede pot sa scimb eu totul. Fara sa ma uit inapoi.. Sunt pe picior de plecare la un gratarel. Am vrut sa mai scriu doo vorbe..
Sunt obosita. Atat de obosita sa alerg mereu si sa fiu imbrancita tot traseul. Castig la final, dar sunt si singurul concurent. Pentru ca cei care m-au imbrancit pe drum au iesit fara sa isi dea seama din cursa. Mi-e groaza sa ma gandesc la reactia alor mei. Perfect timing mi-am ales, vorba cuiva - fix acum cand ai atata treaba si nu o sa ai timp sa suferi te gasisi:))
Da. E perfect. Vreau sa ma mut de acasa o vreme si sa gandesc cu mintea mea cele ce vor urma. Nu vreau sa aud idei sau mai grav! sa ii vad pe toti socati si sa imi suiere in urechi barfe de genul: " a innebunit , saraca!":))
Nu sunt nebuna. Stiu exact ce vreau si nu la mine ma gandesc neaparat. O sa mai povestim cand imi revin cu capul.
Nu am fost asa de terminata niciodata. Parca nu sunt eu. Imi tot vine in cap expresia "parca am intrat in anul mortii" si ma gandesc mereu la bietul meu frumos frate Schultz..Am ajuns sa fac tot ca si cand nu ar exista maine. Maxim. Perfect, fara pata. Sa nu fie loc de repros. Am ajuns sa intreb chestii de genul: daca deranjez sa imi spui ca plec:)) Eu, o delicata.
Sunt atat de obosita. Parca am intrat in anul mortii.


Noaptea a inceput insa asa:
http://moodboardfood.blogspot.com/2007/09/cina-de-sambata-seara.html

Realitatea

M-au sunat ai mei. S-au hahait cu mine la telefon intrebandu-ma "shi fashiiiiiiiiii". Si eu am ras si nu am vrut (ca de obicei) ca ei sa stie ca nu fac bine.
Beau vin toti. Indubitabil. Erau la masa, la buni - acolo unde se bea vin bun si rece si se mananca bine. Radeau si ma tot intrebau chestii, se bucurau ca ma aud si eu radeam. Tata s-a prins ca nu rad bine. Nu pot sa le spun nimic. Pentru ca ei tot spera ca o sa fie si copilul lor ok, ca o sa rada "pe bune", ca o sa vina mai des acasa si ca o sa CREASCA.
Cred ca ne-am despartit. Cred ca va citi aici si se va enerva, caci el este un "discret". Nu vorbeste decat strictul necesar, nu povesteste, nu barfeste. Nu il intereseaza.
Eu vorbesc. Si spun. Si nu ma intereseaza daca ma judeca oricine. Vreau sa ma lase sa respir. Pentru ca el nu ia pauze, o sa pun eu punct. Fara sa ma cert, caci nu mai pot oricum sa ma cert. Sunt muta de cand am venit de la mare. Muta. La birou ai mei ma intreba ce au de facut ca sa nu mai stau asa. Si eu rad repede si spun ca totul este minunat. In capul meu!
Nu vreau decat sa fiu EU. Fara sa am program, fara sa am restrictii, fara sa imi sune telefonul cand am treaba si nu pot sa raspund. Vreau sa RAD mai mult si mai des. El nu are nicio vina de fapt. Nebunia e la mine. Dragostea mea nu dureaza trei ani asa cum mi-a zis. Dragostea mea dureaza fix cat sunt fericita.

Am sa il intreb pe fostul meu mai fost chestii. El trebuie sa stie unde am gresit, ca acum suntem mari si ne-am mai desteptat..El musai e mai intelept - s-a insurat, are copil (hahaha). Poate el o sa imi spune EU UNDE GRESESC?
Vorbeam mai demult asa, pe mess.. zicea ca noi doi am fost ca fratii, apoi iubiti, apoi s-a dus dracului tot. Poate ar fi mai bine sa imi fac un chestionar inainte de a ma baga intr-o relatie. Ca asa trec ani, cate trei cate trei:))

Don't ask a thing.

Bucurie pentru CUC!!

http://www.annoing.com/
greeting mihaela
The added width to your penis fills and presses her from side to side to give your partner the most exhilarating sensations
gandulf demerin

Alo! Optimista! Trezirea fata!

Marea este totul. Stiu asta de cand am fost la mare prima oara. Eram o pice, ma tineau un cucul gol pe plaja. Ma durea la bascheti!

Am zis ca e cazul sa imi reviu miraculos din nostalgeala si sa ma narcisesc putin, asa inainte de masa.

E miercuri

Am fost plecata. Am ajuns la birou si am citit tot cu nesat, mi-a fost dor de lucruri..Dar m-as intoarce inapoi si nu mi-ar fi dor de nimic, niciodata. As pleca si as lasa totul in urma, masina cu ratele, sufrageria mea renovata de tata pentru puiul lui, pe ai mei, tot. Am mai zis demult ca imi place sa fug. Sa fug de toate si de toti, fara sa ma uit in urma. Oamenii oricum uita si iarta. Toti. Anii trec si orice durere as provoca cuiva - o sa uite.
Pentru ca nu ar fi prima oara cand plec si iau totul de la zero. Sunt asa de antrenata sa incep lucruri! Ma gandesc la viitorul meu. Din ce in ce mai des si mai serios. Nu imi fac planuri si nu programez nimic pentru ca vrea sa vad cum imi va mai trage inca una in mufa viata:)
Astept o blana in dinti precum lupul din bancul cu :"intra tu primul ca pe mine ma umfla rasul!"

Joi

In afara de munca, alte chestii nu fac. Si e bine. Pe planul aste cel putin. In rest nu e bine nimic.

Marti

Nu fac nimic. Decat nervi si nebunia lipsei de comunicare. Asa arat azi. Daca ieri eram bronzata si cu gene lungi, azi sunt stearsa, nervoasa si incercanata. Nu am dormit deloc.
Ma enerveaza oamenii lipsiti de coerenta. Ma enerveaza ca vine frigul si inca nu m-am saturat de slapi. Ma enerveaza zilele de marti, miercuri si joi.

Poze de luni dimineata

Make love..not war..


Love me! Pick me!


Si acum toata lumea!

Mamaaaaaaaa

Tot vineri

am scris mult si am sters tot. Oricat as scrie si oricum as scrie, apare mereu acest personaj care omoara tot ce e bun si frumos sau trist in mine. Cu o afirmatie nepotrivita care ma face sa imi inghit tone de lacrimi. O afirmatie care sterge picul ala de uman si care scoate la iveala OMUL rau. Asa ca nu plang si nu scriu ce vroiam sa scriu. Ca era trist oricum.
Dar era ceva care m-ar fi eliberat. Insa se pare ca totul se petrece cu un motiv. Deci! Sa fim rai!

Vineri

O dimineata inceputa trist. Nu vreau sa vorbesc despre asta. In rest totul este minunat. La fel ca in fiecare zi. Azi nu scriem despre filme, muzica sau carti.

Azi asteptam ora 18.00 ca sa ajungem acasa si sa stam cu familia. Sa stam si atat. Tata o sa fie plecat pana spre seara, o sa intre in casa obosit si o sa ne povesteasca de ale lui, de peste zi. Noi o sa il ascultam si o sa radem. Mama o sa il mai intzepe putin, in stilul ei caracteristic. Sor'mea o sa se retraga in micul ei iatac si o sa ne ignore total.

Ea doar se marita si o sa plece departe de noi si o sa scape de nebunia asta pe care eu o iubesc. Vorbaraia din casa.

Maica-mi i s-a pus pata pe papagali. In fiecare zi imi spune ca vine iarna si ca trebuie sa scapam de 3 dintre ei. In fiecare zi ii spun ca eu ii iubesc si ca nu pot sa ii dau asa pur si simplu. Ea insa are un plan bine gandit. Cat a stat la coafor a vrajit-o pe biata Gabitza (maestra in ale parului nostru) si gata! O pasare o sa plece la Gabi acasa, un cadou pentru nepotica ei. Inca una mi-o marita peste drum, la nu stiu ce colega de-a ei de birou, una de care nu am auzit never ever, dar care are un copil si vrea o pasare!

Mai sunt trei. Trebuie sa mai gasim un om care sa vrea un pui frumos, galben sau verde. Canta toata ziua, mananca si fac o multime de caca. Apa trebuie schimbata zilnic. Nu o schimbi, mor de sete. Caci nu numai ca nu mai vor sa bea din ea, dar mai fac si niste caca acolo! Ca sa fie siguri ca te vei simti vinovat ca nu le-ai pus apa proaspata.

(Asta este unul din puii adoptati de Pusa. Campion absolut la baut de bere si imbaiat in bere.)

Ca sa intelegeti despre ce fel de pasari vb va atasez cateva poze:)

Este o pasare care pofteste ingrozitor la orice este de mancare. Ai bagat ceva in gura, tzusti! e acolo. Trebuie sa fii atent sa nu deschizi gura prea mare:)))

Si tre sa fi atenti sa nu lasi cumva farfuriile cu mancare la vedere. Se va napusti ca un uliu. Nu sa se infrupte cum ati putea crede, ci sa deguste tot. Putina friptura, putin cartofior, orezel. Totul de pe marginea farfuriei.

Hihihi!